ROMANII , SFINTII SI LIPSA DE INTERES FATA DE ISTORIE SI VALORI

Staretul Dionisie Ignat - "A fost un episcop din Dobrogea la intaiul sobor de la Niceea"


Poporul romanesc a patimit muceniciile cele infricosate de la toti dusmanii lumii, de parca tara noastra ar fi fost intr-un centru al rautatilor, fiindca toti treceau pe acolo si omorau lumea. Dar, uite, daca n-am avut scriitori bisericesti, nu s-a scris despre aceasta. Grecii au scris tot, orice mica fapta buna a sfintilor au scris-o. Dar la neamul nostru nu-i asa. La intaiul sobor de la Niceea noi am avut episcop acolo, dar nu-s interesati scriitorii romani sa dea pe fata lucrul acesta, pe care ii intalnesti in carti vechi scrise pe slavona chirilica. In ele am gasit ca a fost in episcop din Dobrogea la intaiul sobor de la Niceea, cel mai important. Adica la toate soboarele au fost episcopi si din tara romaneasca. Prin urmare in tara romaneasca s-au facut multi sfinti, multi cuviosi si multi pustnici, dar fiindca tara a fost vesnic pradata de dusmani, cand de turci, cand de huni, cand de fel de fel de neamuri, noi nu am avut oameni ca sa scrie si am ramas in urma.

Acum, in neamul nostru, in zilele noastre, se gaseste parintele Ioanichie Balan care a inceput sa scrie. A inceput pe timpul comunistilor, cand era presat, era incoltit, dar, uite, i-a ajutat Dumnezeu si a mai scris cate ceva pentru neamul romanesc. De aceea suntem inapoiati, din cauza ca nu s-a scris despre cele duhovnicesti ale neamului nostru. Ca poporul roman a fost cel mai sfant, cel mai bun, cel mai apropiat de Dumnezeu, dar daca na-m avut oameni sa ne serveasca!...

Noi, neamul nostru, nu ne servim. Vedem acum, ce-a fost inainte nu stim, dar vedem acuma ca noi, neamul nostru, n-avem intre noi adevarata dragoste, cum au alte neamuri. Si aceasta e cea mai mare primejdie si e pacat inainte lui Dumnezeu si inaintea natiunii.

Si de aceea, uite, situatia Sfantului Ioan Iacob de Ierusalim, de atatia ani de zile. (Referire a repetatele demersuri facut ptentru aducerea in tara a moastelor Sfantului Ioan Iacob Hozevitul, ramase pana acum fara rezultat).

Daca ar fi fost adevarati ortodocsi la conducerea Bisericii, adevarati romani, ar lasa lucrul asta sa se intample? Pe noi ne-a binecuvantat Dumnezeu cu toate darurile cele dumnezeiesti, dar avem asa o neputinta, ca nu ne iubim neamul dupa Dumnezeu, Ce sa zici?

(26 Decembrie 2003)

Ce le lipseste romanilor? De ce nu pot sa duca o viata de obste, o viata duhovniceasca? Care-i lipsa?

Parinte, noi suntem o fire de om, un asa soi de oameni ca intre noi nu ne putem intelege. N-avem nici rusine de oameni si nicio ambitie, asa, patrotica, ca sa zicem: ,, Mai uite, grecii fac asa. Hai sa facem si noi ca ei”. Nu! Ne luam la cearta intre noi si ne ducem si ne plangem la straini. Ei, cum poti acuma sa reuesti? Vezi, asta-i prostia la om.

Sa fim fericiti ca suntem ortodocsi si romani. Sa nu-ti zica mintea: ,,Eh, roman”... Ca neamul romanesc e cel mai in regula, de cand ne-am nascut pe fata pamantului romanul e crestin-ortodox. De aceea suntem mandri si sa fim mandri inaintea tuturor, fiindca neamul romanesc n-a crezut in alti dumnezeu, ci dintr-o data in Ortodoxie, ortodoxa credinta, in Iisus Hristos. Si daca suntem romani, cei mai mandri suntem, fiindca suntem romani si crestini-ortodocsi.

(Convorbire cu trei studenti romani, iulie 1999)

Binecuvantata noastra tara, saraca! Cand am venit noi in Sfantul Munte era cea mai de frunte tara din Europa, cu toata bogatia si cu toate frumusetile ei. Dar uite, a ajuns acuma, dupa cum auzim, ca e cea mai inapoiata, Vrasmasul si conducatorii ne-au adus aici.

Totul e sa aveti unire intre dumneavoastra.

Nu falsa unire. Unire, asa cum era la Sfintii Mucenici. Se duceau la moarte si aveau toti un cuget. Nu se uitau ca pe cutare dintre ei l-a omorat stapanirea. Si el vroia sa moara pentru credinta, si fiecare dintre ei intogmai. Asa si dumneavoastrea, daca aveti unire intre voi.

(17, Septembrie, 2002)


Extrase din:

Staretul Dionisie – duhovnicul de la Sfantul Munte Athos,

editura Prodromos