Paul Fotiou, un rabin care s-a convertit la Ortodoxie

Paul Fotiou, un rabin care s-a convertit la Ortodoxie


Printre numeroșii oameni convertiți la ortodoxie se numără și rabinul evreu Paul Fotiou din comunitatea evreiască din Arta, Grecia, care s-a convertit de la iudaism și a fost botezat ortodox împreună cu familia sa. Arhimandritul Nektarios Ziompolas scrie următoarele despre Paul Fotio:

„Am ajuns să-l cunosc pe Paul Fotiou întâlnindu-l în diverse locuri și biserici sfinte din Atena unde predica și l-am auzit discutând deseori despre cum s-a convertit de la iudaism la ortodoxie. Îl ascultam cu înfiorare și emoție și aveam mereu întrebări pentru el. Trăia cu intensitate viața sacramentală a Bisericii. Fața și personalitatea sa impuneau respect, aproape că „mirosea” a tămâie. Voi povesti un moment anume legat de Paul Fotiou la care am fost și eu martor. Din câte îmi amintesc, s-a petrecut între 1960 și 1962 la Atena.
Era noaptea din Joia Mare și ne aflam la o biserică din Atena la Liturghia de Sfintele Paști. Eram mirean pe atunci și stăteam alături de Paul Fotiou lângă iconostas, în fața icoanelor lui Hristos și a Sfântului Ioan Botezătorul. Când părintele a citit cu o voce foarte frumoasă pasajul acesta din Biblie: „Și văzând Pilat că nimic nu folosește, ci mai mare tulburare se face, luând apă, și-a spălat mâinile înaintea mulțimii zicând: Nevinovat sunt de sângele Dreptului acestuia. Voi veți vedea. Iar tot poporul a răspuns și a zis: Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri!” (Matei 27:24-25), Paul Fotiou a căzut inconștient pe jos. În timp ce părintele citea, noi l-am mutat din biserică. Un doctor din congregație l-a văzut imediat și a făcut ce era necesar, astfel că și-a revenit în scurt timp, dar nu a vrut să plece înainte ca slujba să se fi terminat. Desigur, mulțimea aflase ce se întâmplase și se credea că leșinase de la statul în picioare. Puțini știau că a leșinat când a auzit înfricoșătoarele cuvinte din Biblie. Altfel spus, acele cuvinte i-au transmis ceva și a fost foarte mișcat trăind după două mii de ani mărturisirea neînțeleaptă a compatrioților evrei din care făcea parte la acel moment… Sufletul său l-a aflat pe adevăratul Mântuitor. A leșinat pentru că a conștientizat oribila crimă săvârșită pe Golgota…”

Paul Fotiou a scris despre convertirea sa într-o carte scrisă în limba greacă intitulată:„Convertirea mea la Hristos” din care am preluat fragmentul următor:

Convertirea mea la Hristos

Probabil că știți, sau nu, din ziare despre marele eveniment din viața mea și a familiei mele care s-a petrecut acum zece ani din mila Domnului. Este vorba despre întoarcerea mea la Hristos și botezul meu și al familiei mele în ziua Pogărârii Sfântului Duh în 1952 la Sfânta Metropolis din Arta. Pentru mine și familia mea, acesta a fost punctul de turnură din viețile noastre și îi mulțumim întotdeauna lui Dumnezeu prin Fiul Său și Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, pentru mila și cinstea cea mare de a ne fi invitat pe calea Lui spre mântuire. Îi suntem profund recunoscători și îndatorați pentru ceilalți, în special pentru frații noștri israeliți care prin interpretarea greșită a Sfintelor Scripturi, resping și Îl urăsc cu violență pe Hristos cel deja venit. Pe acela pe care străbunii noștri l-au condamnat la o moarte rușinoasă, dar pe care Tatăl lui L-a înviat în cea de-a treia zi după Scripturi. Scriu această cărticică în special pentru ei, pentru a-i ajuta, împreună cu Biblia, să-și dorească mai ușor să se întoarcă și să-L accepte pe Mântuitor care nu va mai veni să salveze ci să judece vii și morții.

Aparițiile Domnului spre iluminarea mea

Prima apariție a Domnului

Ne aflam în perioada Triodului, în cea de-a doua săptămână a Fiului Rătăcitor, o perioadă când Dumnezeu ne îndeamnă la pocăință și post pentru a sărbători Patimile și Răstignirea ce urmează. Astfel am văzut în somn următoarele. Am văzut că eram la Vecernia de Sâmbătă în timp ce studiam Pentateuhul de pe un pergament, am văzut trei cuvinte grecești scrise cu aur din pasajul exodului din Egipt: „Credință Libertate Națiune”
Dând pagina, mă găseam într-o casă mare păzită de doi soldați la intrare. În acel moment a apărut Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Mântuitorul a bătut la poartă și am coborât imediat să-I deschid. După ce a intrat, a scos din buzunat o poză cu 360 de persoane și mi-a dat-o, zicând:„Atâția dintre voi au plecat prizonieri și atâția v-ați întors din Arta:360. E timpul să vă pocăiți pentru păcatele înaintașilor vostri, adică pentru răstignirea Mea.” Mi-a arătat apoi găurile din mîinile Lui. Iar după ce mi-a tălmăcit interpretarea capitolului 26 din Levitic, a dispărut…

Cea de-a doua apariție a Domnului

Două luni mai târziu, timp în care am continuat să studiez diverse cărți ortodoxe și să merg la Sfintele Liturghii, am ajuns în Joia Mare. În noaptea de Joia Mare am adormit foarte supărat din cauza a ce auzisem în biserică. Pentru a doua oară mi s-a arătat Hristos.

Eram cu familia mea care fusese exterminată în Germania și luam masa în holul casei mele. A bătut atunci poștașul la ușă, a intrat și mi-a dat o scrisoare. Am deschis scrisoarea și am găsit fotografia pe care mi-o dăduse prima dată Mântuitorul și o declarație de renunțare de la rabinul comunității evreiești. Am fost din nou extaziat de fotografia celor 360 de persoane. O voce necunoscută a pătruns în casă atunci și mi-a zis: „Atât de mulți ați plecat și atât de mulți v-ați întors. E timpul să nu mai auzi pe nimeni. Ia-ți familia și urmează-Mă, păcatul străbunilor tăi te torturează. Pocăiește-te și vino la Mine ca să fii mântuit.”

Din acel moment, credința mea s-a aprins și mai puternic și mi-am anunțat familia, îndemnându-i și pe ei, să mergem cât mai repede la metropolitul Seraphim pentru catehizare și botez. Ziua următoare am aflat de la un prieten că frații mei israeliți de atunci ticluiseră un plan pentru a mă îndepărta din sinagogă dacă mergeam acolo sâmbătă, precum scribii și fariseii din zilele Domnului. Am evitat deci să merg și în cea de-a treia zi de Paști am fost la mitropolit pentru catehizarea familiei, promițând Preasfinției Sale că îl vom anunța cu zece zile înaintea botezului.

A treia apariție a Domnului

Se scurseseră patruzeci de zile între Paști și seara Înălțării, moment în care se sărbătoresc Rusaliile israeliților. Obișnuiam să petrecem noaptea în diferite case se aflau peste 20 de persoane în fiecare pentru a studia tradiția legii mozaice de la Sinai. În noaptea aceea, împreună cu familia, studiam o carte ce cuprindea conversația Sf. Gregorie Arhiepiscopul cu un rabin numit Erwan care fusese invitat de regele Etiopiei să discute despre Hristos. Rabinul ceruse un răgaz de patruzeci de zile pentru a studia Biblia și apoi să discute. La sfârșitul celor patruzeci de zile, a discutat timp de trei nopți și trei zile cu șaptezeci de profesori. În cele din urmă, iudeii au spus că vor crede dacă li se arată Hristos, ceea ce s-a și întâmplat. Însă din cauza credinței slabe a evreilor, de îndată ce le-a apărut Hristos „în timp ce ușile erau închise” (a venit pe un nor în mijlocul camerei), arhiepiscopul se rugă iar ei au orbit. Apoi, orbi fiind, arhiepiscopul i-a îndemnat să se boteze. După botez li s-au deschis ochii sufletului și au crezut în Mântuitorul Hristos și împreună cu ei regele și curtea sa, un total de 1500 de oameni din jurul orașului s-au botezat. Era miezul nopții când citeam și am auzit trei bătăi pe acoperișul casei; am închis temător cartea și m-am întins în pat. Am auzit apoi o bătaie la ușa camerei urmată de intrarea lui Hristos având o bucată de bumbac înmuiată în ulei în mână și cu care m-a uns cu semnul crucii pe față și mi-a spus: „Paul, Paul, de mâine vei fi al meu. Orice s-ar întâmpla, să nu te clatini căci eu voi fi în tine.” M-am ridicat imediat și i-am povestit soției și tuturor membrilor familiei să ia aminte și să nu se clintească din lașitate sau din dorința de bani, oricât ni s-ar oferi, ceea ce s-a și întâmplat din nefericire ziua următoare.

Tentativa de mituire

Ziua următoare, ziua întâi a Rusaliilor evreiești, tot consiliul comunității a apărut acasă la mine în jurul orei 11 dimineața pentru a mă convinge oferindu-mi sume uriașe de bani. Chiar și rudele mele care veniseră din Corfu au participat. Fiind însă prevenit de Hristos, și eu și familia mea priveam cu nădejde la viitoarea credință adevărată și la botezul în numele Sfintei Treimi.


8 iunie 1952

Următoarea zi l-am anunțat pe mitropolitul Seraphim al Artei că dorim să ne botezăm. Astfel, duminică pe 8 iunie 1952, de Rusaliile ortodoxe, la 12 ziua, am fost botezat împreună cu cei trei membri ai familiei mele în fața clericilor, a autorităților orașului și a multor alte persoane care au atins în total peste 300 de oameni.


Epistola lui Paul Fotiou, fost Rabin de Arta către rabinii și liderii Israelului

„Iar cei ce vor rămâne din voi se vor usca pentru păcatele lor în pământurile vrăjmașilor voștri, se vor usca și pentru păcatele părinților lor. Atunci își vor mărturisi fărădelegile lor și fărădelegile părinților lor, cum au săvârșit ei nelegiuiri împotriva Mea și au pășit împotriva Mea.”(Leviticul 26:39-40).

Dragii mei evrei, iată ce se află în spatele distrugerii noastre zilnice de către germani, care, din nefericire, ne-au luat și ne-au anihilat din cauza păcatelor părinților noștri care au sucit interpretarea Sfintei Scripturi și l-au răstignit pe Iisus Hristos Mântuitorul, iar păcatul crucificării a fost aruncat asupra noastră când fariseii avizi au glăsuit înaintea lui Pilat: „Sângele Lui asupra noastră și a copiilor noștri” (Mat. 27:25) iar restul mulțimii îi aproba zicând Amin…

În sfârșit, dragii mei, găsim în limba iudaică un cuvânt mai mare în scris decât toate celelalte cuvinte pe care îl strigăm cu putere melodică și intonație: „Amintește-ți legea lui Moise dată la Horeb” etc. E nevoie să studiem cu mare atenție acest capitol împreună cu al 26-lea capitol din Levitic în care sunt scrise toate catastrofele prin care vor trece evreii pentru că au nesocotit Legea lui Dumnezeu până chiar în punctul în care suntem un popor vinovat pentru faptele noastre…

Dragii mei, nu vorbesc din interese materiale, ci prin harul Sfântului Duh pe care l-am primit în mine prin Hristos în ziua botezului. Vă vorbesc cu pocăință, atât pentru mine cât și pentru întreaga omenire, în fața lui Hristos care este Mântuitorul și salvatorul tuturor păcătoșilor care se căiesc. Fie ca noi toți să devenim turma pe care o paște Păstorul-Hristos. Amin.

Cu dragoste întru Hristos,


Paul Fotiou


Traducere pentru Familia Ortodoxa de Aura Mircea, dupa http://misiuneinafrica.wordpress.com/2012/06/14/rabinul-care-s-a-convertit-la-ortodoxie-de-pogorarea-sfantului-duh-in-anul-1952/



SURSA: http://www.familiaortodoxa.ro/2012/06/27/paul-fotiou-un-rabin-care-s-a-convertit-la-ortodoxie/