Moaştele Sf.Andrei Criteanu au ajuns la Constanţa

Moaştele Sf.Andrei Criteanu au ajuns la Constanţa

Cu prilejul prăznuirii Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, pe 27 noiembrie, la ora 22.20, au sosit la Constanţa părticele din moaştele Sfântului Andrei Criteanul. Potrivit unui comunicat remis de Arhiepiscopia Tomisului, sfintele moaşte au fost aduse din Grecia de o delegaţie clericală condusă de Înaltpreasfinţitul Iakovos, mitropolit de Mitilyne, şi întâmpinate la Catedrala Arhiepiscopală. „Credincioşii îl vor putea cinsti pe Sfântul Andrei Criteanul prin slujbele neîncetate ce se vor oficia la Catedrala Arhiepiscopală începând din noaptea de 27 spre 28 noiembrie, cu Sfânta Liturghie de la miezul nopţii, continuând până marţi seara, 29 noiembrie, ora 16.00, când sfintele moaşte vor fi duse în procesiune spre Peştera Sfântului Apostol Andrei. Aici vor putea fi cinstite de către credincioşi până în seara zilei de 30 noiembrie, când se vor reîntoarce la Catedrala Arhiepiscopală, la ora 17.00, unde vor sta până sâmbătă, 3 decembrie“, se precizează în comunicat. Pe 29 noiembrie, la ora 18.30, la mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei se va oficia slujba Privegherii; pe 30 noiembrie, la ora 8.30, va fi sfinţit Agheasmatarul ridicat deasupra izvorului în care boteza Sfântul Apostol Andrei, iar la ora 9.30, va fi săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către un sobor de arhierei, pe esplanada amenajată în partea de miazăzi a bisericii mari a mănăstirii Peştera Sf. Ap. Andrei.

SE APROPIE CINSTIREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHIVA, ALE CAREI MOASTE SE AFLA LA IASI

VIAŢA SF. PARASCHEVA

Această cu adevărat mare şi vestită între femei, Cuvioasa şi pururea pomenita Parascheva s-a născut într-un sat al Traciei, numit şi din vechime şi acum Epivata. Părinţii fericitei erau de neam bun şi măriţi, înavuţiţi cu multe averi; mai mult însă îi mărea şi îi îmbogăţea dreapta credinţă în Dumnezeu şi vrednicia de a se numi creştini. Aceştia dar, aducînd la lumină pe Cuvioasa, întîi au renăscut-o prin scăldătoarea cea dumnezeiască a Botezului, apoi, înaintînd pe cale, o învăţară toată îmbunătăţirea şi aşezarea cea după Dumnezeu.

După ce a trecut la al zecelea an, ades ea mergea cu mama sa la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi a auzit aceste dumnezeieşti binevestiri: "Cel ce voieşte să vină după mine, să se lepede de sine şi să ridice crucea sa şi să urmeze Mie". Îndată fiind cuprinsă de aceasta şi ieşind din biserică, a întîlnit un sărac; ascunzîndu-se de maica sa şi dezbrăcînd hainele strălucite şi luminate ce le purta, le-a dat lui şi ea a îmbrăcat pe ale aceluia, luîndu-le pe acestea cu oarecare meşteşugire înţeleaptă.

După ce a venit acasă şi au văzut-o părinţii într-un astfel de chip, s-au îngrozit şi au bătut-o ca să nu mai facă aşa. Ea însă nu numai de două ori, ci de trei ori şi de multe ori se zice că, dezbrăcînd hainele sale, le-a dat săracilor, întru nimic socotind pentru aceasta ocările, îngrozirile şi nesuferitele bătăi ale părinţilor. Şi acestea, în casa părintească, erau ca nişte preîntîmpinări ale roadelor ce, pe urmă, erau să odrăslească în ea şi păşiri spre trecerea peste om. Apoi, fiindcă nu mai putea suferi durerea duhului în suflet, fără ştirea părinţilor şi a celor de un sînge cu ea şi a mulţimii slugilor, a ajuns la Constantinopol.

Aici, gustînd toate bunătăţile cele după Dumnezeu, îndestulîndu-se de dumnezeieştile şi sfinţitele biserici şi moaştele sfinţilor şi, fiind binecuvîntată de sfinţii bărbaţi cei de acolo şi întărindu-se cu rugăciunile lor, a ieşit din cetate şi a trecut în Calcedon de cealaltă parte şi de acolo a venit la Iraclia din Pont, călătorind cu picioarele sale.
Iar părinţii ei înşişi şi prin alţii, că nevoia este lesne iscoditoare, mult trudindu-se şi locuri din locuri schimbînd şi cetăţi şi sate călcînd şi neaflînd-o, s-au întors acasă. Iar preafericita fecioară, venind la Iraclia din Pont şi sosind la un oarecare locaş dumnezeiesc al Maicii lui Dumnezeu şi intrînd în el cu bucurie duhovnicească, s-a aşezat pe pămînt şi l-a udat cu lacrimi. Apoi s-a sculat şi, prin ruga sa umplîndu-se de har, cinci ani întregi a petrecut în acest sfînt locaş, tot felul de bunătăţi săvîrşind. Căci întru rugăciunile ei de toată noaptea făcea stări statornice şi de diamant, ajunări neîncetate, bătăi de piept, plîngere, tînguiri cu lacrimi nestinse, iar culcarea jos pe faţa pămîntului, cine după vrednicie o va povesti; obiceiul smerit, cugetul împăcat, curăţenia inimii şi plecarea ei spre Dumnezeu.

De acestea, destul desfătîndu-se, a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau s-o ducă la Ierusalim; căci această dorinţă o avea şi ruga pe Dumnezeu şi pe Maica Lui de aceasta. Deci aşa pregătită a ieşit din biserică şi îngrădită cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim şi îndestulîndu-se de toate cele sfinte şi bune ale Ierusalimului, unde şi "blîndele picioare ale Mîntuitorului meu Hristos au călcat" şi săturîndu-se şi zburînd prin pustiul Iordanului ca o pasăre, a nimerit la o viaţă cinstită de călugăriţe pustnice şi a intrat aici. Însă, neputînd a le da în scris pe toate, cît s-a nevoit aici, prin care pe vrăjmaşul diavol pînă în sfîrşit l-a stins, care mai înainte cu ispite multe şi de tot felul a năvălit pornindu-se asupra ei, puţine oarecare din nevoinţele ei spre pomenire le vom adăuga aici.
Băutură întrebuinţa apa de izvor, şi de aceasta foarte puţină; trebuinţa aşternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină şi aceasta foarte zdrenţăroasă, cîntarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vîrful bunătăţilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea.

Deci mulţi ani răbdînd în arătata mănăstire a călugăriţelor şi nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, plinind al 25-lea an al vîrstei, a ieşit de aici şi a venit la Iope şi intrînd într-o corabie a început a pluti pe calea ce ducea spre casă şi a ajuns cu corabia la limanul patriei sale, după ce a suferit multe primejdii ale sfărîmării de corabie în mare. Apoi pururea pomenita a venit la Constantinopol şi după ce a cercetat dumnezeieştile locaşuri şi pe sfinţii bărbaţi, a plecat şi a venit la un oarecare sat, anume Calicratia, şi acolo la biserica sfinţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli s-a sălăşluit, nesocotind petrecerea părinţilor de neam bun şi batjocorind înţelepţeşte uneltirile vicleanului înşelător.

Deci doi ani a petrecut acolo neîntinata porumbiţă şi din potopul acestor curgătoare zburînd, a odihnit cortul ceresc, încredinţînd sfînt sufletul său mîinilor îngereşti şi prin ei locaşurilor celor veşnice şi dumnezeieşti. Iar trupul cel din pămînt şi înfrumuseţat cu dumnezeieşti îmbunătăţiri l-a ascuns în pămînt.
Multă vreme după aceasta a trecut cineva, rău cheltuind viaţa şi obşteasca datorie împlinind, a fost îngropat aproape de Cuviasa; dar ea n-a vrut a-l suferi, prea viteaza; ci oarecăruia din bărbaţii sfinţi arătîndu-i-se în vis i-a zis: "Ridică trupul acesta şi-l îndepărtează că roabă a lui Hristos fiind, nu pot suferi întunericul şi necurăţia". Însă zăbovind acel dumnezeiesc bărbat, divina arătare a cuvioasei socotind-o vedere obişnuită sau vis normal, a doua şi a treia oară iarăşi sfînta l-a strigat şi cumplit l-a îngrozit. După ce călugărul şi-a venit în sine, cum se cuvine, şi după porunca sfintei, care îi arată cu degetul locul, degrabă s-a sculat şi cu sîrguinţă a descoperit poporului vedenia de acolo, către care cu toţii alergînd ca la o visterie foarte înavuţită au săpat pămîntul. Iar după ce s-a apropiat de sicriu, se umplea de mireasmă, şi acel trup sfînt al Cuvioasei aflîndu-l întreg cu totul păzit, cu mîini cucernice l-au adus în biserica Sfinţilor Apostoli, umplînd aerul de miresme şi tămîieri şi cîntînd dumnezeieşti psalmi.

Însă cîte minuni a săvîrşit Dumnezeul minunilor prin ea, după aşezarea moaştelor ei aici, şi pînă acum săvîrşeşte, cu neputinţă este în scris a le da; căci covîrşesc, ca să zicem aşa, şi numărul stelelor şi nisipul mării. De vreme ce vindecă şchiopi, surzi, ciungi, ologi şi tot felul de boli, încă şi cele atingătoare de moarte; şi în scurt a zice, depărtează toată neputinţa nevindecată, numai cu atingerea raclei, care nu încetează, nici nu va înceta să verse tămăduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Celui ce a preamărit-o.
Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivata în cetatea Tîrnovei, capitală oarecînd a crailor bulgari; apoi s-au strămutat de aici la Belgrad, şi de acolo în oraşul Constantinopol, cum povestesc Eftimie şi Rafail; asemenea şi Meletie al Atenei şi Dositei patriarhul Ierusalimului.
Tot la acelaşi loc aflăm şi povestirea de strămutare a moaştelor ei din oraşul Constantinopol aici la Iaşi. Adică, "Patriarhul Constantinopolului Partenie bătrînul, luînd bani de la domnitorul Moldovei Vasile Lupu ca să plătească datoriile Patriarhiei, atîrnînd de zidul Fanarului din Constantinopol sfintele ei moaşte ce se păzeau de Patriarhie, le-a trimis aici către stăpînitorul Moldovei". Iată ce zice Cantemir, domnitorul Moldovei: "Sfînta Parascheva, precum aflăm din cărţile bisericeşti, era stăpînă a satului Epivatelor, pe care apoi l-a cîştigat Apocavcos, voievodul însuşi stăpînitor Andronic Paleologul. Sultanul Murad al IV-lea a dat voie domnitorului Moldovei, Vasile, să mute sfintele ei moaşte din biserica patriarhală a Constantinopolului. Le-a cîştigat acestea pentru cele multe şi mari binefaceri şi slujbe făcute Sfintei Biserici celei mari; că din însăşi veniturile sale a plătit peste 260 de pungi de aur ce datora ea turcilor şi creştinilor. Însă, fiindcă la turci este interzis a strămuta mort peste trei mile, afară de trupul sultanului, a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta otomană, ca să ia voie pentru strămutarea sfintelor moaşte şi ca să ia poruncă către un Capugibaşa, ca să le însoţească în Moldavia. Toată povestirea aceasta a strămutării acesteia este zugrăvită pe peretele de amiazăzi al bisericii Sfinţilor Trei Ierarhi, unde se află sfintele ei moaşte. Între alte lucruri se înfăţişează acolo şi Capugibaşa cu ofiţerii lui mergînd la petrecerea sfintelor moaşte".

Această strămutare de atunci este descrisă şi de marmura cuvucliului unde sînt aşezate sfintele moaşte, pe care scrie aşa: "Cu voia Tatălui, cu bineplăcerea Fiului şi cu conlucrarea Sfîntului şi de viaţă făcător Duh, a Dumnezeului celui mărit şi închinat în Sfînta şi cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Ioan Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnitor a toată Moldavia, fiind rîvnitor şi apărător al sfintei credinţe răsăritene, după dumnezeiască îngrijire a strămutat din Constantinopol cu multă osîrdie şi prea multă dorinţă aceste cinstite moaşte ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva din Tîrnova. Această strămutare a fost a treia. Iar preasfinţitul şi fericitul a toată lumea patriarh Partenie, cu toată bunăvoinţa şi sfatul Bisericii a trimis aceste sfinte moaşte ca pe o visterie dumnezeiască, cu preafericiţii trei mitropoliţi: Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianopolei şi Teofan al Paleon-Patronului, în zilele preasfinţitului Varlaam mitropolitul Sucevei şi a toată Moldavia. Iar binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi cu mila lui Dumnezeu stăpîn al nostru şi domnitor a toată Moldavia, Vasile Ioan Voievod, de acasă ieşind cu evlavie şi cu tot sufletul primind această nepreţuită visterie, potrivit le-au pus şi le-au păstrat în cea nouă zidită biserică a Sfinţilor Trei Ierarhi şi ai lumii dascăli: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvîntătorul şi Ioan Gură de Aur, spre cinstirea şi mărirea lui Dumnezeu celui lăudat în Treime şi spre veşnică solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru lăsarea păcatelor sale şi a tot strălucit neamul lui. În anul de la Adam 7149 (1641), iar al domniei lui al 8-lea, în 13 iunie; în acelaşi an s-a născut şi preaiubit fiul lui, Ioan Ştefan Voievod, căruia să-i dea Domnul zile îndelungate şi viaţă de mulţi ani. Amin".

Din tradiţie avem povestiri de multe minuni săvîrşite de Cuvioasa în anii dinaintea noastră, pe care nu s-a sîrguit cineva a le aduna şi a le publica spre lauda lui Dumnezeu slăvitorul sfinţilor Săi; încă şi în zilele noastre nu conteneşte a face minuni celora ce cu credinţă aleargă la ea. Căci cîţi neputincioşi au evlavie la sfintele moaşte, alergînd cu credinţă, sau din acoperămintele puse la capul cel sfînt al Cuvioasei luînd şi purtînd, dobîndesc vindecare. Şi la neploare sau altă nevoie mare, făcînd litanie creştinii cu sfintele moaşte, nu se lipsesc de cerere. Şi şi în patria ei Epivata, unde precum se zice casa ei părintească a fost prefăcută în biserică cu numele ei, şi în Catedrala Mitropolitană de la Iaşi, Cuvioasa face multe minuni pînă astăzi.

Nenumărate sînt minunile şi vindecările de boli ce s-au făcut cu credincioşi care au alergat cu rugăciuni şi lacrimi la moaştele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva, de-a lungul celor peste trei sute cincizeci de ani de cînd ocroteşte Moldova şi ţara noastră. Să amintim doar cîteva dintre ele, publicate în Patericul românesc, p. 77-84:
Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este însăşi preamărirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindecării de boli şi al izbăvirii de multe nevoi şi primejdii. Din cauza aceasta a fost luată ca protectoare de toate ţările ortodoxe din Balcani. Ba şi turcii se cucereau de minunile ce se făceau creştinilor, celor care îi cereau ajutorul cu credinţă şi evlavie.

O altă minune care a uimit Moldova şi ţara noastră a fost izbăvirea fără nici o vătămare a moaştelor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit în noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, în paraclisul mănăstiri Sfinţii Trei Ierarhi, din Iaşi. Căci, aprinzîndu-se de la un sfeşnic catafalcul Cuvioasei, s-a topit argintul care îmbrăca racla, dar lemnul şi sfintele ei moaşte, deşi erau învăluite în jeratic, au rămas întregi şi nevătămate spre întărirea credincioşilor şi uimirea tuturor. Ca o mărturie a acestei mari minuni, se păstrează pînă astăzi racla dogorită de foc, în care se aflau moaştele Sfintei Parascheva. Îndată după această minune, moaştele Cuvioasei au fost strămutate în noua Catedrală Mitropolitană din apropiere.

Spre sfîrşitul secolului al XIX-lea, soţia preotului Gheorghe Lateş din comuna Rădăşeni-Suceava suferea la cap de o boală grea şi incurabilă. Alergînd la Sfînta Parascheva, se ruga cu lacrimi la moaştele ei şi-i cerea ajutorul. Apoi i s-a făcut Sfîntul Maslu şi s-a reîntors acasă. Noaptea i s-a arătat aievea Sfînta Parascheva în haine albe strălucitoare şi i-a spus: "Nu mai plînge, că de acum te faci sănătoasă!" A doua zi, femeia s-a sculat sănătoasă şi lăuda pe binefăcătoarea ei.

În anul 1950, o studentă din Iaşi s-a îmbolnăvit de leucemie. Bolnava împreună cu părinţii ei au alergat la Sfînta Parascheva şi cu multe lacrimi îi cereau ajutor şi sănătate. După două luni de rugăciuni stăruitoare şi Sfîntul Maslu, tînăra s-a vindecat de această boală fără leac şi şi-a continuat studiile.
O femeie dintr-un sat de lîngă Iaşi era greu bolnavă. Fiind internată pentru operaţie, s-a rugat mai întîi la Sfînta Parascheva, cerîndu-i, cu credinţă şi lacrimi, ajutor şi vindecare. Timp de trei zile după internare i s-au făcut toate analizele. La urmă i-au spus medicii: "Femeie, du-te acasă că nu ai nimic!"

În anul 1968, de hramul Cuvioasei Parascheva, o creştină din Iaşi pregătea conserve pentru iarnă. Mama ei o îndemna: "Fată, să nu faci una ca aceasta, căci astăzi este ziua Sfintei Parascheva!". "Mamă, a răspuns fiica, în fiecare zi este cîte un sfînt, dar eu n-am timp să-i prăznuiesc pe toţi!". După o oră femeia şi-a trimis copila în oraş să-i cumpere ceva. Pe stradă a fost lovită grav de o maşină şi apoi internată în spital. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfînta Parascheva şi, după ce şi-a recunoscut păcatul, a cerut cu lacrimi iertare şi salvarea fiicei ei accidentate. După trei zile copila s-a întors sănătoasă acasă.

Un inginer bolnav de plămîni a fost internat în spital pentru operaţie. Mama sa a mers atunci la moaştele Cuvioasei Parascheva şi i-a cerut cu credinţă sănătate pentru fiul ei. Timp de două săptămîni doctorii au amînat operaţia. Apoi s-a observat că leziunile pulmonare s-au vindecat în chip miraculos. Atunci au zis bolnavului: "Domnule inginer, aţi scăpat de operaţie. Întorceţi-vă sănătos acasă. Este cineva care se roagă lui Dumnezeu pentru dumneavoastră!"
Unui copil de trei ani şi jumătate i s-a oprit brusc graiul. Atunci mama a luat copilul în braţe şi a venit să ceară ajutorul Sfintei Parascheva. Pe cînd se ruga ea cu lacrimi, deodată copilul a strigat: "Mamă, mamă! Aici este Doamne, Doamne!". Mulţumind din inimă Prea Cuvioasei Parascheva, mama s-a întors acasă cu copilul sănătos.

În anul 1955, doi soţi din Iaşi nu aveau înţelegere în casă. Într-o seară, femeia disperată a părăsit căminul. Zadarnic au căutat-o soţul şi fiica. Apoi copila s-a culcat, iar tatăl ei a alergat la Sfînta Parascheva şi s-a rugat cu lacrimi să-i întoarcă soţia cu bine în familie. Ajungînd soţul acasă, după o oră a bătut cineva în uşă. Era soţia. Avea chipul palid şi îngîndurat. "Unde ai fost femeie? Ce ţi s-a întîmplat?" a întrebat-o soţul. "Diavolul mi-a dat în gînd să mă sinucid. De aceea m-am aşezat pe linia trenului aproape de gara Nicolina. Dar la orele opt seara, pe cînd venea un tren cu viteză, fiica noastră, îmbrăcată în alb, a venit la mine, m-a apuncat repede şi mă aruncă afară de pe linie. Aşa am scăpat de moarte şi de osînda iadului. După ce m-am întărit puţin, am mulţumit lui Dumnezeu că m-a izbăvit de acest cumplit păcat şi m-am întors acasă. "Femeie, în seara aceasta la ora opt fiica noastră era culcată, iar eu mă rugam pentru tine. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastră, ci însăşi Sfînta Parascheva! Să-i mulţumim ei, căci ea te-a scăpat de această cumplită şi dublă moarte, trupească şi sufletească". De atunci este multă armonie şi bucurie duhovnicească în această familie creştină.

Pe timpul celor două războaie mondiale oraşul Iaşi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala Mitropolitană, unde se păstrează cinstitele moaşte ale Sfintei Parascheva, nu a fost atinsă de nici un obuz. Căci Cuvioasa ocroteşte Moldova şi oraşul acesta binecuvîntat, de peste trei sute cincizeci de ani. Spun bătrînii că ostaşii vedeau noaptea, în timpul războiului, o femeie uriaşă îmbrăcată în alb deasupra Iaşilor, ocrotindu-l de ocupaţie şi bombardamente. Aşa ştie să ajutePreacuvioasa Parascheva patria ei adoptivă pentru credinţa poporului nostru binecredincios!
În timpul marii secete din vara anului 1947, cînd mureau oamenii şi animalele de foame, s-au scos moaştele Sfintei Parascheva în procesiune prin satele Moldovei. Credincioşi le aşteptau şi le întîmpinau cu lacrimi de bucurie şi cu făclii în mîini. În urmă veneau nori de ploaie bogată şi adăpau pămîntul. Drept mulţumire credincioşi se rugau şi înălţau cîte o troiţă cu icoana Sfintei Parascheva.
Cel mai mult aleargă şi cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii, ţăranii, călugării şi studenţii. Mai ales în lunile de examene racla Cuvioasei este plină de cărţi, caiete de şcoală şi pomelnice. Putem afirma că moaştele cele mai iubite de credincioşii din ţara noastră şi din afară sînt, fără îndoială, moaştele Sfintei Parascheva, numită "cea grabnic ajutătoare şi mult folositoare".

Mărturisesc părinţii bătrîni care au fost martori oculari, că, odată, de hramul ei, pe cînd oamenii aşteptau la rînd să se închine la racla Cuvioasei Parascheva, au venit şi două creştine bătrîne din Focşani. Văzînd lume multă, au zis preotului de la raclă: "Părinte, dă-ne voie să ne închinăm la Cuvioasă fără să mai stăm la rînd şi să-i punem sub cap această pernă nouă pe care i-am adus-o de acasă drept mulţumire pentru ajutorul ce ni l-a dat". "Dumnezeu să vă binecuvînteze, creştinelor, a zis preotul. Mergeţi şi vă închinaţi!". În clipa aceea preoţii şi credincioşii au văzut un lucru sfînt şi cu totul minunat. Cuvioasa şi-a ridicat singură capul, iar după ce femeile i-au pus perna adusă şi s-au închinat, Sfînta Parascheva şi-a lăsat iarăşi capul pe căpătîi ca mai înainte. Iată cît de mult iubeşte Preacuvioasa pe cei ce se roagă lui Dumnezeu şi sfinţilor Lui cu smerenie şi credinţă.

Sfînta Parascheva de la Iaşi se bucură în ţară de un cult deosebit, mai mult decît toţi ceilalţi sfinţi care au moaşte în România. În fiecare zi la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, de dimineaţă pînă seara tîrziu, se face un mic pelerinaj continuu, cu credincioşi de toate vîrstele şi din toate locurile, veniţi la rugăciune. În mod deosebit, în sărbători, în posturi şi în fiecare vineri, considerată ziua Cuvioasei Parascheva, vin mulţi credincioşi şi se închină la raclă cu credinţă, aducînd flori, daruri şi îmbrăcăminte pe care le ating de racla Cuvioasei pentru a dobîndi ajutor, sănătate şi binecuvîntare.

Dar cea mai mare zi de prăznuire din tot anul este ziua de paisprezece octombrie, patronul Sfintei Parascheva, cînd are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din ţara noastră, la care participă închinători de la sate şi oraşe, din toate colţurile ţării. În această zi are loc un adevărat pelerinaj bisericesc naţional, care durează pînă la trei zile. Încă din ajun se scot în faţa Catedralei moaştele Sfintei Parascheva şi timp de două zile şi două nopţi credincioşii stau la rînd pentru închinare.
În seara zilei de paisprezece octombrie, praznicul Cuvioasei se încheie cu o mişcătoare procesiune în jurul Catedralei, avînd în frunte pe Mitropolitul Moldovei, care, împreună cu clericii şi credincioşii, cu lumînări în mîini poartă racla cu moaştele sfintei, în sunetul clopotelor şi al frumoaselor cîntări bisericeşti. După aceea se aşază moaştele în biserică la locul lor, se cîntă paraclisul Sfintei Parascheva, apoi fiecare se întoarce la ale sale cu bucuria marelui praznic în suflet şi cu mîngîierea Duhului Sfînt în inimă. Cu ale cărei sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.!

MOASTELE SFANTULUI GHEORGHE IN ROMANIA.DEFINITIV!

Moaştele Sfântului Gheorghe aduse definitiv în România, la Braşov

Fundaţia „Dacia" şi Biserica Sfânta Treime din Şcheii Braşovului fac un cadou deosebit românilor: moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Acestea vor fi aduse în ţară în data de 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, de la o biserică de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina.
Moaştele vor rămâne definitiv în ţară, la Biserica Sf. Treime, locul unde s-a scris şi s-a cântat pentru prima dată imnul României, „Deşteaptă-te române!".„Va fi organizat un ceremonial mlitar şi religios la cel mai înalt nivel. Să nu uităm că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, prăznuit pe 23 aprilie, este protectorul oficial Armatei Române. Slujba de binecuvântare va fi oficiată de Mitropolitul Ardealului, Înalt Prea Sfinţitul dr. Laurenţiu Streza, de la ora 15.00, împreună cu un sobor de preoţi din Rusia, Bucovina şi din ţară", a declarat pentru „Adevărul de Seară" Liviu Pandele, preşedintele Fundaţiei „Dacia". La ceremonie şi-au anunţt prezenţa înalţi demnitari ai statului roman, cât şi ai bisericii ortodoxe din statele ortodoxe: Grecia, Rusia, Ucraina şi Republica Moldova. De asemenea, vor fi prezenţi, la nivel de ambasador, reprezentanţi ai Ordinului Militar de Malta(NR:?????) ordin al cărui protector este Sfântul Gheorghe.A adus şi moaştele Sf. Andrei.
Anul trecut, Fundaţia „Dacia" a adus la Braşov moaştele Sf. Apostul Andrei. Acesta este cunoscut drept creştinătorul geto-dacilor şi apostolul românilor. Apostolul Andrei este cel care i-a unit pe români în credinţă şi stă la baza etnogenezei poporului român. Aproximativ 100.000 de credincioşi au venit să se roage la Braşov, moaştele fiind binecunoscute pentru vindecarea bolnavilor care vin şi se roagă la ele.

sursa: adevarul

UNDE VA PUTETI RUGA MAINE LA SFANTA PARASCHEVA IN BUCURESTI

BISERICI DIN BUCURESTI UNDE VA PUTETI INCHINA MAINE LA MOASTELE SAU VESMINTELE CARE AU ACOPERIT MOASTELE SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

Sfinţii: 40 Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie), Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie),Ştefa n (prăznuit pe 27 decembrie) şi Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie) – racla cu părticele din moaştele lor se află în Biserica “Dichiu” (Str. Icoanei, Nr. 72)

Sfinţii: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie, părticică din moaştele Sfintei şi dintr-un veşmânt al său) se află într-o raclă din Biserica “Sf. Nicolae şi Sf. Parascheva – Sf. Vineri Nouă” (pe Bd. “N. Titulescu”, Nr. 157-159, de lângă staţia de metrou “Gara Basarab”), alături de o a doua raclă cu părticele din moaşteleSfinţil or: Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Mc. Ucişi în Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie) şi Grigorie de Nazianz (prăznuit pe 25 şi 30 ianuarie)

Sfinţii: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Teodora de la Sihla (prăznuită pe 7 august),Teodor Tiron (prăznuit pe 17 februarie şi în “Sâmbăta Sf. Teodor” de dinaintea Duminicii 1-a a Postului Mare = “Duminica Ortodoxiei”) şi Haralambie (prăznuit pe 10 februarie) – caseta cu părticele din moaştele lor, alături de o a doua raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Nifon (prăznuit pe 11 august), 40 Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie),Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie),Mercuri e (prăznuit pe 25 noiembrie), Ştefan (prăznuit pe 27 decembrie), Sava (prăznuit pe 5 decembrie),Eustaţie (prăznuit pe 20 septembrie),Auxenţiu (prăznuit pe 13 decembrie), Xenia Petrovna (prăznuită pe 11 ianuarie şi 29 august), Mc. din Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Sf. Necunoscut de la Măn. Neamţ (prăznuit în a 2-a duminică de la Pogorârea Sf. Duh),Trifon (prăznuit pe 1 februarie),
Anastasie (prăznuit pe 5 decembrie), Mc. Panaghiotis(prăznuit pe 24 iunie ?), Dionisie Zakintos (prăznuit pe 17 decembrie), Teofil cel Nebun ptr. Hristos (prăznuit pe 28 octombrie), Dimitrie Izvorâtorul de Mir (prăznuit pe 26 octombrie), 14000 Prunci Mucenici ucişi de Irod (prăznuiţi pe 29 decembrie), Stelian (prăznuit pe 26 noiembrie), Ciprian şi Iustina(prăznuiţi
pe 2 octombrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 3 5 august), 7 Tineri din Efes (prăznuiţi pe 4 august şi pe 22 octombrie), Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie şi 29 august), Teodor Stratilat (prăznuit pe 8 februarie), Clement al
Romei (prăznuit pe 24 noiembrie), Ignatie Zagorski, Haralambie (prăznuit pe 10 februarie) şi Mc. Sevastiana (prăznuită pe 24 octombrie), de casete separate cu părticele din moaştele Sfinţilor: Mc. Revocatus (prăznuit pe 1 februarie) şi Mc. Pomponius (prăznuit pe 1 februarie), Constantin şi Elena (prăznuiţi pe 21 mai),Ana (prăznuită pe 9 septembrie), Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie, există şi un veşmânt de moaşte),Mc.
Prov, Tarah şi Andronic (prăznuiţi pe 12 octombrie), Mc. Neofit (prăznuit pe 21 ianuarie), Mc. Varvara (prăznuită pe 4 decembrie), Cuv. Xenia (prăznuită pe 24 ianuarie), Mc. Procopie (prăznuit pe 8 iulie), Mc. Vlasie (prăznuit pe 11 februarie) şi de o casetă cu părticele din moaştele Sf. Trei Ierarhi (prăznuiţi pe 30 ianuarie), măsura Sfântului şi un epitrahil ce a acoperit moaştele Sf. Ioan
Rusul (prăznuit pe 27 mai), de o icoană relicvar a Sfintei Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie), de o altă casetă cu părticele din moaştele unor Sfinti din Rusia: Teodor de Sanaksar (prăznuit pe 23 octombrie), Avram al Rostovului (prăznuit pe 29 octombrie), Alexandru de Sanaksar, Teodor cel Sfintit de Sanaksar (Ushakov) (prăznuit pe 2/15 octombrie), Antonie de Vologdav, Ignatie Briancianinov (prăznuit pe 30 aprilie), Iona de Kiev (prăznuit pe 31 martie), Daniel de Pereslav (prăznuit pe 7/20 aprilie), Corneliu de Pereslav (prăznuit pe 22 iulie/4 august), Andrei Cneazul de Smolensk, Teofil cel nebun dupa Hristos (prăznuit pe 28 octombrie/10 noiembrie), Dimitrie al Rostovului (prăznuit pe 28 octombrie), Siluan Atonitul (prăznuit pe 24 septembrie) si Serafim de Sarov (2 ianuarie şi 19 iulie), de o icoană relicvar cu o bucăţică din stâncaGolgotei, de o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit
Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie), de o părticică dintr- un Veşmânt al Mântuitorului (mantia lui Hristos)ş.a., precum şi de o masă / baldachin sub al cărei cristal se află părticele din Brâul Maicii Domnului(din veşmântul Sf. Fecioare, adusă de la Mân. Vatoped / Mt. Athos: sărbătorit pe 2 iulie, 31 august şi 1 octombrie) şi din piatra Mormântului Maicii Domnului din Ţara Sfântă(Adormirea Maicii Domnului: 15 august) şi un veşmânt preoţesc sfinţit pepiatra Mormantului Maicii DOmnului un veşmânt preoţesc sfinţit pe piatra Mormântului Maicii Domnului din Ţara Sfântă (Adormirea Maicii Domnului: 15 august) se află în Mânăstirea “Sf. Nicolae – Mihai Vodă”, de lângă Metrou Izvor, Springtime Izvor, Str. Sapienţei, Nr. 4

Sfinţii: Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie), 40 de Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Ignatie Teoforul (prăznuit pe 20 decembrie),Elefter ie (prăznuit pe 15 decembrie), Gherasim de la Iordan (prăznuit pe 4 martie), Mc. Candid (prăznuit pe 21 ianuarie), Mc. Ucişi în Sinai
şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Mc. Prov, Tarah şi Andronic (prăznuiţi pe 12 octombrie), Sf. Ambrozie (prăznuit pe 7 decembrie),Alexie (prăznuit pe 17 martie), Cuv. Părinţi ucişi în Mânăstirea Sf. Sava (prăznuiţi pe 20 martie), Sf. Siluan Athonitul (prăznuit pe 24 septembrie), Antonie de la Iezeru- Vâlcea (prăznuit pe 23 noiembrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), Policarp (prăznuit pe 23 februarie) ş.a. – părticele din moaştele Sfinţilor, alături de veşminte ce au acoperit moaşte ale Sfinţilor: Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), Nectarie de Eghina (prăznuit pe 9 noiembrie)ş. a. şi de o părticică din Stejarul din Manvri se află la Schitul Darvari (Str. Schitul Darvari, Nr. 3, lângă Grădina Icoanei)

Sfinţii: Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), 40 de Mucenici de la Sevasta (prăznuiţi pe 9 martie), Onufrie cel Mare (prăznuit pe 12 iunie) – părticele din moaştele Sfinţilor, alături de veşminte preoţeşti atinse de moaştele Sfinţilor: Grigorie Decapolitul (prăznuit pe 20 noiembrie),Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie) şi de Brâul Maicii Domnului (sărbătorit pe 2 iulie, 31 august şi 1 octombrie) şi de o pietricică din peştera Sf. Teodora de la Sihla (prăznuită pe 7 august) se află într-o casetă din Biserica “Sf. Alexie” (Cal. Şerban Vodă, Nr. 123)

Sfinţii: Teodor Stratilat (prăznuit pe 8 februarie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august) şi Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) - părticele din moaştele Sfinţilor se află în racle separate din Biserica „Sf. Vineri – Drumul Taberei” (în vecinătatea Parcului Sergiu Celibidache , Str. Braşov, Nr. 21 C), alături de veşminte de moaşte ale Sf. Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie) şi ale Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august)
Sf. Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie; părticele din moaştele Sfântului se află într-o raclă din Biserica „Sf. Ecaterina” a Facultăţii de Teologie din Str. Sf. Ecaterina), alături de o casetă cu părticele din moaştele Sf. Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie)

> Veşminte de moaşte ale Sfinţilor: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie) şi Dimitrie Basarabov (prăznuit pe 27 octombrie) se află în Biserica „Sf. Parascheva – Doamna Oltea” (Str. Doamna Oltea, Nr. 36, în apropierea Stadionului “Ştefan cel Mare”)
Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie) – veşmânt de moaşte la Biserica “Sf. Vasile cel Mare şi Sf. Cuvioasa Parascheva - Răzoare” (Drumul Sării, Nr.11 la intrarea in cartierul Drumul Taberei, in intersectia formată de Str. Sebastian cu Drumul Sării)

Sfanta Parascheva, Cuvioasa care nu cunoaste granite

Sfanta Parascheva, Cuvioasa care nu cunoaste granite

Joi, 14 octombrie, Biserica Ortodoxa Romana o pomeneste pe Sf. Cuvioasa Parascheva de la Iasi. Sfanta Parascheva este cea mai cunoscuta dintre toti sfintii ale caror moaste se afla in tara noastra. Onomasticul grecesc paraskevi inseamna "a cincea zi a saptamanii, vineri". In traditia populara "Sfanta Vineri" era considerata stapana peste lumea femeilor, indeletnicirile acestora (cusutul, torsul, tesutul) fiind controlate de ea.

Ocrotitoarea Moldovei aduna an de an, la Iasi, sute de mii de pelerini. Anul acesta, pelerinii se pot inchina si la moastele sfantului Maxim Marturisitorul, aduse din Grecia.

Ingropata ca o straina, nimeni nestiind cine era
Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: "Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o face sa-si daruiasca hainele sale saracilor.
Dupa o vreme se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.
Din putinele stiri privitoare la viata ei, aflam ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus, in vis, sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".
Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Aici, impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.
A fost ingropata ca o straina. Potrivit traditiei se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand deci o groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis " si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva " i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.
Credinciosii au inteles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au asezat in biserica Sfintii Apostoli din Kallicrateia. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste.
In anul 1238, in ziua de 14 octombrie, moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Tarnovo, fiind asezate in Biserica cu hramul Maicii Domnului. In anul 1393, Bulgaria cade sub ocupatia turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate in moschei. Este anul in care sfintele moaste sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani.
Dupa lupta de la Nicopole din anul 1396, moastele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad - Serbia, in anul 1398.
In anul 1521, sultanul Suleiman Magnificul cucereste Belgradul. Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind asezate in palatul sultanului. Au fost rascumparate de la turci de Patriarhia Ecumenica. Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost asezate in Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. Dupa transformarea acestei biserici in moscheie, moastele au fost duse in mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfantul Dumitru de la Xiloporta (1597) si Sfantul Gheorghe din Fanar - noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

Stramutarea moastelor Prea Cuvioasei la Iasi
Vasile Lupu ctitorind la Iasi biserica "Sfintii Trei Ierarhi" si amintindu-si de Ioan Asan, care la vremea sa a stramutat moastele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, a facut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moastele Sfintei Parascheva sa fie stramutate la Iasi.
Plateste toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, si astfel, patriarhul Partenie I si membrii Sinodului au hotarat sa-i ofere, drept recunostinta, moastele Cuvioasei.
Din actul patriarhal, datat septembrie 1641, reiese ca au fost aduse din Constantinopol "pentru sfintirea tarii si binecuvantarea si lauda lui (Vasile Lupu) cinstitele si sfintele moaste ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea Noua".

Cinstirea Cuvioasei nu are granite
Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfanta Cuvioasa Parascheva sunt intr-un numar mare. Astfel, in Arhiepiscopia Bucurestilor sunt peste 33 de biserici, in Arhiepiscopia Targovistei 18, in Episcopia Buzaului 29, in Episcopia Dunarii de Jos 24, in Episcopia Alexandriei si Teleormanului 4, in Arhiepiscopia Iasilor 35, in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor 5, in Episcopia Romanului 22, in Arhiepiscopia Sibiului 47, in Episcopia Maramuresului si Satmarului 6, in Arhiepiscopia Timisoarei 18, in Episcopia Caransebesului 5, in Mitropolia Basarabiei 6. Episcopia Ortodoxa a romanilor din Ungaria are la Gyula o biserica cu hramul "Sfanta Parascheva", construita in anul 1834. Romanii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franta), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al caror hram este Sfanta Parascheva.

Rugaciune
Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis si s-a facut toata faptura, nu intoarce fata Ta de la noi pacatosii ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre, ce in toata ziua, nenumarate, cu nesocotinta le savarsim. Noi suntem pacatosi, netrebnici si plini de rautate; iar Tu esti izvorul vietii si al milostivirii. Nu ne lasa, Doamne! Nu trece rugaciunea noastra a pacatosilor, nici ne rasplati noua dupa nelegiuirile noastre, ci pentru ca nu suntem vrednici a castiga milostivirea prin sarguinta cea de toate zilele, daruieste-ne-o Tu ca un indurat mult-Milostiv.
Doamne, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea si ne intareste cu Duhul Tau cel stapanitor, ca din adancul inimilor, cu bucurie sa slavim preasfant numele Tau in veci. Amin.

Sfanta Cuvioasa Parascheva si Sfanta Mucenita Paraschevi

Sfanta Cuvioasa Parascheva si Sfanta Mucenita Paraschevi

Sfanta Parascheva este o sfanta mult iubita de crestini. Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, alaturi de Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov din Bucuresti, este cea mai iubita sfanta din Romania, mari daruri si minuni revarsand peste credinciosii pamantului nostru si peste granite. Insa aceasta sfanta nu este singura cu acest nume. Calendarul Bisericii mai pomeneste, alaturi de Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, inca alte cateva sfinte omonime.
Adevarat este si faptul ca o rugaciune inchinata "" se inalta si aduce mult rod, chiar daca icoana in fata careia se aduce rugaciunea nu infatiseaza sfanta la care ne gandim. Domnul cunoaste evlavia si inima simtitoare a crestinului rugator, daruind cele de folos dupa inima omului, iar nu dupa masura cunostintelor mintii.
Spre exemplu, pun inainte o intamplare relatata de Parintele Paisie Aghioritul, vazuta de el insusi. "Cand eram incepator la Manastirea Esfigmenu, Cuviosul batran Dorotei mi-a povestit ca la bolnita venea si ajuta un batranel cu atata simplitate incat credea ca Inaltarea este o mare Sfanta, si, cand se ruga cu metaniile, zicea: "Sfanta inaltare, roaga-te pentru noi!" Intr-o zi a venit la bolnita un frate bolnav si deoarece nu exista nici o mancare mai intaritoare, batranelul a coborat repede-repede scarile, a mers la subsol si de la fereastra ce privea spre mare, intinzandu-si mainile a spus: "Sfanta mea inaltare, da-mi un pestisor pentru fratele!" Si, o minune!, un peste mare a sarit in mainile lui. L-a luat foarte firesc si bucuros l-a pregatit, ca sa intareasca pe fratele."
Cu toate acestea, se cade sa cunoastem bine sfintii in care se odihneste Dumnezeu, pe fiecare dupa nevointa lui, pe fiecare cu lucrarile lui minunate, pe fiecare cu Moastele si cu rugaciunile lui.
Numele de "Parascheva", intalnit sub mai multe variante asemanatoare sau derivate, este atribuit mai multor sfinte ale Bisericii lui Hristos. Drept aceea, pentru o mai buna diferentiere a acestor sfinte "Parascheva", sa le enumeram, pe scurt, si pe celelalte.
Astfel, evem urmatoarele sfinte: Sfanta Parascheva, martirizata in timpul imparatului pagan Nero, la 26 februarie; Sfanta Parascheva - Piatnita, martirizata in timpul lui Diocletian, la 28 octombrie 304, Sfanta Parascheva de la Polotc, numita, in Apus, Praxeda, fiica cneazului Vasile Rogvolod, care a trait in secolul al XIII-lea si a fost martirizata la Roma.
Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi - Parascheva cea Noua
Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, alaturi de Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov din Bucuresti, este cea mai iubita sfanta din Romania, mari daruri si minuni revarsand peste credinciosii pamantului nostru si peste granite.
Sfanta Cuvioasa Parascheva cea Noua s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol. Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: "Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o face sa-si daruiasca hainele sale saracilor.
Dupa o vreme se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la Manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.
Din putinele stiri privitoare la viata ei, aflam ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus, in vis, sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit." Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Aici, impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.
A fost ingropata ca o straina. Potrivit traditie se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand deci o groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis " si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva " i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.
Credinciosii au inteles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au asezat in Biserica Sfintii Apostoli din Epivat. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste.
Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi este cel mai des confundata cu Sfanta Parascheva cea Veche, martirizata in timpul imparatului Antonin Piul. Cunoscuta si drept "Sfanta Mucenita Paraschevi", ea este pomenita in calendar la 26 iulie.

Bisericile ce pretind ca detin moaste ale Sfintei Parascheva, detin, de fapt, particele din moastele acestei Cuvioase Mucenite, foarte cinstita de catre greci.
Spunem cele de mai sus in virtutea faptului ca, dupa cum se stie, Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iasi, pomenita la 14 octombrie, se afla intregi, in Catedrala Mitropolitana din Iasi, in panza pecetluita de Sfantul Mitropolit Varlaam si domnitorul Vasile Lupu, in 1641, pecetluire facuta cu blestem spre a nu se atinge nimeni spre a le imparti.

Sfanta Mucenita Paraschevi - Parascheva cea Veche

Sfanta Mucenita Paraschevi - Paraskevi a trait pe vremea imparatului Antonin, fiind originara din Italia. Tanara, nascuta intr-o zi de vineri (paraskevi) a manifestat interes pentru tainele credintei crestine, citind carti si participand la rugaciuni, in biserica. Dupa moartea parintilor, ea si-a impartit averea saracilor, s-a calugarit si a inceput sa propovaduiasca, reusind sa intoarca multi eleni la credinta in Dumnezeu. Minunandu-se de frumusetea si priceperea ei, imparatul a incercat s-o determine sa se lepede de credinta crestina. Sfanta Paraskevi a refuzat si de aici au inceput chinurile si suferintele ulterioare, ce aveau s-o transforme in mucenita.
Astfel, se spune ca i s-a pus un coif de fier ars pe cap, dar nu a suferit; ca a fost aruncata intr-o caldare cu untdelemn fierbinte, dar ea se racorea; mai mult, ca l-a stropit pe imparat cu ulei incins, din care cauza acesta a si orbit. Lovit in lumina ochilor, imparatul a strigat: "Miluieste-ma pe mine, roaba adevaratului Dumnezeu, si da-mi mie lumina ochilor mei; ca atunci voi crede in Dumnezeul pe Care Il propovaduiesti tu." Sfanta a spus o rugaciune si indata imparatul Antonin a vazut si impreuna cu toti din casa lui au crezut in adevaratul Dumnezeu, botezandu-se in numele Preasfintei Treimi.
Plecand de acolo, sfanta s-a dus prin cetati si sate, a propovaduit numele Domnului, i-a insemnat pe oameni cu semnul Sfintei Cruci si a marturisit ca este crestina. Pentru credinta ei nestramutata, s-au mai incercat si alte cai de a o ucide, precum aruncarea ei la un balaur, vatamarea cu foc incins etc. Nu a putut fi clintita in nici un fel de la dreapta credinta. Pana la urma, la 26 iulie, i s-a taiat capul cu sabia.
Sfanta Paraschevi - Paraskevi, sarbatorita in Grecia pe 26 iulie, nu trebuie confundata cu Sfanta Cuvioasa Parascheva, cea mai populara dintre sfintii ale caror Moaste se afla pe teritoriul Romaniei, cu hramul pe 14 octombrie. Sfanta Mucenita Paraschevi este ocrotitoarea bisericii romanilor din Constantinopol - .

Programul sărbătorii Sfintei Parascheva, la Catedrala mitropolitană din Iaşi

Programul sărbătorii Sfintei Parascheva, la Catedrala mitropolitană din Iaşi

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este un prilej de apropiere şi de mărturisire comună pentru credincioşi din ţară şi din străinătate, care vin la Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva şi ale altor sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. Anul acesta, pelerinii care vor veni să se închine la moaştele Sfintei Parascheva se vor putea închina şi la moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul care vor fi aduse de la Mănăstirea Sf. Pavel din Muntele Athos.

Moaştele Sf. Maxim Mărturisitorul
În data de 14 octombrie 2010, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată pe esplanada din faţa Catedralei mitropolitane, pe o scenă special amenajată.
După cum ne informează Biroul de Presă al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, evenimentele prilejuite de sărbătoarea dedicată Sfintei Cuvioase Parascheva se vor desfăşura după următorul program:

Programul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi - (9-17 octombrie 2010)
Sâmbătă, 9 octombrie, la ora 22:25 va sosi delegaţiei din Grecia cu moaştele Sf. Maxim Mărturisitorul (Aeroportul Iaşi).
Duminică, 10 octombrie la ora 06:30 va avea loc o Procesiune cu moaştele Sf. Cuv. Parascheva, înconjurul Catedralei prin Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt şi, apoi, depunerea lor pe platoul din faţa Catedralei pentru închinare. Începând cu ora 07:00 se va oficia Slujba Miezonopticii, Utrenia şi Sf. Liturghie în Catedrala mitropolitană; între orele 19:00-20:30 va avea loc Pelerinajul Calea Sfinţilor - procesiune cu moaştele Sf. Cuv. Parascheva pe traseul Str. Sf. Andrei, Str. Palat, Biserica Sf. Nicolae Domnesc (întâlnire la Biserica Sf. Nicolae Domnesc cu moaştele Sf. Maxim Mărturisitorul, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt) şi depunerea lor pe esplanada din faţa Catedralei mitropolitane pentru închinare.
Luni, 11 octombrie începând cu ora 08:00 va fi oficiată Slujba Miezonopticii, Utrenia şi Sf. Liturghie (în Catedrala mitropolitană).

Evocare
Marţi, 12 octombrie, începând cu ora 07:30 va fi oficiată Slujba Miezonopticii, Utrenia şi Sf. Liturghie arhierească (în Catedrala mitropolitană), apoi la ora 11:30 va avea loc o Slujbă de pomenire pentru Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist (în Catedrala mitropolitană) şi un moment de evocare a personalităţii mitropolitului Teoctist al Moldovei şi Sucevei (în Sala Dr. Iustin Moisescu a Centrului eparhial Iaşi) care cuprinde:
1. Proiectarea unui film despre activitatea patriarhului Teoctist ca mitropolit (şi locţiitor de mitropolit) al Moldovei şi Sucevei;
2. Lansarea volumului Urme în eternitate - Mitropolitul Teoctist al Moldovei şi Sucevei, publicat la Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei;
3. Vizitarea expoziţiei de cărţi tipărite în perioada păstoririi patriarhului Teoctist în Moldova (vor fi expuse şi imagini cu bisericile construite sau restaurate în această perioadă);
La ora 18:00 va avea loc lansarea, la Centrul Cultural Francez din Iaşi, a lucrării Dicţionar bilingv de termeni religioşi ortodocşi, publicată la Editura Doxologia (în două volume: român-francez şi francez-român), autor lect. dr. Felicia Dumas. Manifestarea este organizată în cadrul unui parteneriat cultural încheiat între Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi Centrul Cultural Francez; începând cu ora 21:00 va fi oficiată Slujba de Priveghere în cinstea sărbătorii Aducerii moaştelor Sf. Ap. Andrei la Iaşi (Vecernia, Litia şi Utrenia) - în Catedrala mitropolitană.

Slujba Miezonopticii
Miercuri, 13 octombrie, începând cu ora 07:00 se va săvârşi, în Catedrala mitropolitană, Slujba Miezonopticii, Acatistul Sf. Apostol Andrei, Ceasurile şi Sfânta Liturghie; la ora 17:00 va avea loc inaugurarea Librăriei Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 14, Iaşi); la ora 18:00-19:30 va avea loc Concursul coral Tineri lăudaţi pe Domnul, ediţia a VII-a (în Catedrala mitropolitană). Ziua se va încheia cu Slujba de priveghere a sărbătorii Sfintei Parascheva (Vecernia, Litia, Utrenia şi Sfânta Liturghie - în Catedrala mitropolitană).

Sfânta Liturghie pe podiumul de lângă Catedrala mitropolitană
Joi, 14 octombrie, începând cu ora 07:00, va fi oficiată Slujba Miezonopticii, Acatistul Sf. Cuv. Parascheva şi Ceasurile (în Catedrala mitropolitană); la ora 09:00 va fi oficiată Sfânta Liturghie pe podiumul de lângă Catedrala mitropolitană; la ora 18:30 va avea loc deschiderea simpozionului organizat de către Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, la Muzeul Unirii din Iaşi, intitulat Monumentul - Tradiţie şi viitor, Ediţia a XII-a. Simpozionul va avea o secţiune dedicată bisericilor şi mănăstirilor fortificate din Moldova şi în special Mănăstirii Golia (anul acesta se împlinesc 350 de ani de la sfinţirea bisericii Mănăstirii Golia); începând cu ora 18:30 va începe Slujba de priveghere a Sfântului Maxim Mărturisitorul (Vecernia, Litia şi Utrenia) - în Catedrala mitropolitană.

Simpozionul Internaţional Anul omagial al Crezului Ortodox
Vineri, 15 octombrie, la ora 07:00 va fi oficiată Miezonoptica, Ceasurile, Sfânta Liturghie (în Catedrala mitropolitană), iar apoi la ora 10:00 va avea loc deschiderea Simpozionului Internaţional Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae din Iaşi (în Sala Dr. Iustin Moisescu a Centrului eparhial Iaşi); la ora 16:00 va fi oficiată Slujba Ceasului al IX-lea, Vecernia şi Paraclisul Sf. Cuv. Parascheva; la ora 19:00 va avea loc lansarea lucrării Sfântul Maxim Mărturisitorul - Mediator între Răsărit şi Apus, publicată la Editura Doxologia, autor Jean Claude Larchet. Lansarea se va face în Aula Mihai Eminescu a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, urmată de o conferinţă susţinută de autor cu tema: Actualitatea teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul.

SFINTE MOASTE AFLATE IN BISERICI DIN BUCURESTI

Sf. Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie; părticică din moaştele Sfântului se află în Biserica
“Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi”, Str. Gral. Broşteanu 12,
vizavi de ASE intrarea din Cal. Dorobanţi)

Sfinţii: Trifon (prăznuit pe 1 februarie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Teodor
Tiron (prăznuit pe 17 februarie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie), Mc.
Paraschevi (prăznuită pe 26 iulie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), 2
Sf. Necunoscuţi (prăznuiţi în Duminica a Iia după Pogorârea Sf. Duh), Sf.
Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie, 29 august) – racla cu
părticele din moaştele Sfinţilor, precum şi o părticică din Sf. Cruce pe
care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3a
din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie) se află în
Biserica “Sf. Vasile”, din Calea Victoriei 198 (vizavi de Muzeul
Enescu)

Sfinţii: Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) şi Antonie de la IezeruVâlcea
(prăznuit pe 23noiembrie) – cele 2 răcliţe cu părticele din moaştele Sfinţilor se află în
Biserica “Sf. Antonie cel Mare” (Aleea Valea Boteni, din Str.
Romancierilor, Dr. Taberei, pe traseul 137, 268, 90, 91, 93 etc)

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august) – raclă cu părticele dinmoaştele Sfântului şi cu părticele de veşmânt ce a acoperit moaştele sale se
află în Biserica Boteanu (Str. Boteanu, Nr. 8, vizavi de Scala), alături de
părticele din moaştele unor Sfinţi Mucenici de la Măn. “Sf. Teodosie cel
Mare” din Pustia Iordanului, piatră de pe Golgota, ceară
din pecetea Sf. Mormânt (sâmbăta Mare), ceară şi mir
de la Biserica din Lida / Israel, de la mormântul Sf. Gheorghe
(prăznuit pe 23 aprilie)

Sf. Ap. Simon Zelotul, mirele din Cana Galileii (prăznuit pe 10 mai şi 30 iunie, protectoral căsătoriei) părticele din mâna Sfântului se află într-o
casetă din Biserica “Sf. Împăraţi – Podeanu” (Str. Dorna, nr. 70, Piaţa
Chibrit, vizavi de Cinema Excelsior, capătul lui 300, Metrou “1 Mai”), alături
de o a 2a casetă, cuprinzând o părticică din Sf. Cruce pe care a
fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3a
din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie)

Sfinţii: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie),Haralambie (prăznuit pe 10 februarie) părticele
din moaştele celor 3 Sfinţi(şi părticică dintr-un veşmânt al Sfintei) se află înt-ro raclă din Biserica “Sf.Nicolae şi Sf. Parascheva – Sf. Vineri Nouă” (pe Bd. “N. Titulescu”, Nr.151, de lângă staţia de metrou “Gara Basarab”), alături de o a doua raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor: Mc. Ucişi în Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie) şi Grigorie de Nazianz (prăznuit pe 25 şi 30 ianuarie)

Sfinţii Mc.: Eustaţie Plachida, Teopisti, Agapie şi Teopist (prăznuiţi pe 20 septembrie;părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica “Iancu Vechi”, intersecţia
Str. Mătăsari cu Bd. Pache Protopopescu, în apropierea sediului ProTV)

Sfinţii: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), Vasile cel Mare (prăznuit pe 1 ianuarie), Teodor Stratilat (prăznuit pe 8 februarie),
Ignatie Teoforul (prăznuit pe 20 decembrie), Haralambie (prăznuit pe 10
februarie), Ap. Petru (prăznuit pe 29 iunie) ş.a., precum şi o părticică din
Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf.
Cruci: Duminica a 3a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14
septembrie) se află în Biserica Stavropoleos, zona Centrul Vechi,
Carul cu Bere)

Sfinţii: Mc. Ucişi în Pustiul Hozevei (sec. VII), Dreptul Ghedeon, Alexandru
(prăznuit pe 30 august), Modest (prăznuit pe 18 decembrie), Trifon
(prăznuit pe 1 februarie) şi Stelian (prăznuit pe 26 noiembrie) – părticele din
moaştele Sfinţilor se află într-o casetă din Biserica “Icoanei”, din Str.
Icoanei, alături de o raclă cu: pământ din Grădina
Ghetsimani, apă din Iordan, frunze din copacul lui Zaheu,
lumânări aprinse la candela Sf. Mormânt, pământ
de pe Golgota, pământ de pe Mt. Sinai şi o
pietricică din Mormântul Maicii Domnului; tot aici
aflându-se şi o a 3a casetă ce conţine o Icoană cu Pasul
Mântuitorului (atinsă la locul Înălţării Mântuitorului din Ţara Sfântă – Muntele Eleonului,
caseta conţinând un veşmânt preoţesc din biserica de acolo) şi veşminte ce au învelit moaşte ale Sf. Patapie din Grecia (prăznuit pe 8 decembrie), precum şi o a 4a
casetă ce conţine o părticică din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie şi 29 august)

Sf. Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie) – o părticică din moaştele Sfântului se află în
Biserica “Sf. Andrei” (Şos. Chitilei, Nr. 138)

Sfinţii: 40 Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie), Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14
octombrie), Ştefan (prăznuit pe 27 decembrie) şi Ioan cel Nou de la
Suceava (prăznuit pe 2 iunie) – racla cu părticele din moaştele lor se află în
Biserica “Dichiu” (Str. Icoanei, Nr. 72)

Sf. Mercurie (prăznuit pe 25 noiembrie) – parte din capul Sfântului se află în Biserica “Sf.Mc. Mercurie”, Str. Constantin Brâncuşi, Nr.11 (colţul Parcului Titan – IOR
dinspre Bd. N. Grigorescu)

Sfinţii: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie), Dionisie
(prăznuit pe 3 octombrie) şi Ambrozie (prăznuit pe 7 decembrie) părticele
din moaştele Sfinţilor se află la Mănăstirea „Duminica Sfinţilor români”
(Şos. Olteniţei, Nr. 255, lângă comuna PopeştiLeordeni)

Sfânta Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie; o icoană relicvar a Sfintei se află la Capela Leagănului de Copii „Sf. Ecaterina”, Bd. Mareşal Averescu Nr. 17, lângă
Arcul de Triumf)

Sf. Valentin (prăznuit pe 30 iulie; o părticică din moaştele Sfântului se află la Biserica
„Delea Nouă – Calist Arhiereul”, pe Calea Călăraşilor la intersecţia cu Str.
Matei Basarab şi cu Str. Agricultori)

Sfinţii: Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie), 40 de Mucenici
(prăznuiţi pe 9 martie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Ignatie
Teoforul (prăznuit pe 20 decembrie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie),
Gherasim de la Iordan (prăznuit pe 4 martie), Mc. Candid (prăznuit pe 21
ianuarie), Mc. Ucişi în Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Mc. Prov,
Tarah şi Andronic (prăznuiţi pe 12 octombrie), Sf. Ambrozie (prăznuit pe
7 decembrie), Alexie (prăznuit pe 17 martie), Cuv. Părinţi ucişi în
Mânăstirea Sf. Sava (prăznuiţi pe 20 martie), Sf. Siluan Athonitul
(prăznuit pe 24 septembrie), Antonie de la IezeruVâlcea
(prăznuit pe 23 noiembrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august) ş.a.
– părticele din moaştele Sfinţilor, alături de veşminte ce au acoperit moaşte
ale Sfinţilor: Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Ioan Iacob
Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), Nectarie de Eghina
(prăznuit pe 9 noiembrie) ş.a. şi de o părticică din Stejarul din Manvri se
află la Schitul Darvari (Str. Schitul Darvari, Nr. 3, lângă Grădina Icoanei)

Sfinţii: Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), 40 de Mucenici de la Sevasta (prăznuiţi pe 9
martie), Onufrie cel Mare (prăznuit pe 12 iunie) – părticele din moaştele
Sfinţilor, alături de veşminte preoţeşti atinse de moaştele Sfinţilor: Grigorie
Decapolitul (prăznuit pe 20 noiembrie), Parascheva (prăznuită pe 14
octombrie), Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie) şi de Brâul
Maicii Domnului (sărbătorit pe 2 iulie, 31 august şi 1 octombrie) şi de o
pietricică din peştera Sf. Teodora de la Sihla (prăznuită pe 7 august) se
află într-o casetă din Biserica “Sf. Alexie” (Cal. Şerban Vodă 123)

Sfinţii: Nectarie (prăznuit pe 9 noiembrie), Policarp (prăznuit pe 23 februarie), Ioan
Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie şi 29 august) ş.a. – părticele
din moaştele Sfinţilor se află în casete separate la Mânăstirea Radu Vodă a
Seminarului Teologic (zona Pţa. Unirii, Dâmboviţa, Str. Radu Vodă 24 A)

Sfinţii: Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie) şi Haralambie (prăznuit pe 10 februarie) –
părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o casetă din Biserica “Sf. Treime– Delea Veche” (Str. Delea Veche, Nr. 39, în apropiere de Staţia Metrou “Piaţa Muncii”)

Sf. Grigorie de Nazianz (prăznuit pe 25 şi 30 ianuarie) – o părticică din moaştele Sfântului se află în Biserica “Sf. Nicolae” (din lemn, str. Jean Steriadi 19 A, de lângă
Secţia 13 Poliţie, metrou “N. Grigorescu”)

Sf. Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) părticică din moaştele Sfântului se află în Biserica“Sf. Pantelimon” (în altar), Str. Iancu Căpitan, Nr. 24 (intersecţia Moşilor cu Eminescu, lângă Foişor)

Sfinţii: Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie), Ioan
Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie), Procopie (prăznuit
pe 8 iulie) ş.a. părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica Paraclisului Patriarhiei (Dealul Patriarhiei), alături de o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi
14 septembrie)

Sf. Ambrozie (prăznuit pe 7 decembrie; părticele din moaştele Sfântului se află într-o
casetă din Biserica “Sf. Ambrozie – Apărătorii Patriei II”, Str. Lunca
Bârzeşti, Nr.1, zona Curtea de Apel – Şos. Olteniţei)

Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie; părticică din moaştele Sfântului se află în Capela
Ortodoxă „Sf. Mina” din incinta Institutului de Medicină Legală Bucureşti)

Sf. Antipa de la Calapodeşti (prăznuit pe 10 ianuarie; părticică din moaştele Sfântului se află în icoana sa relicvar de la Mânăstirea Christiana, Şos. Pipera, Nr. 49, în apropiere de intersecţia cu Cal. Floreasca)

Sf. Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie; părticică din moaştele Sfântului şi papucul Sfântului se află în Biserica “Sf. Spiridon VechiOperetă”,
Splaiul Unirii, nr. 1)

(Mulaj din ghips după) Urma Pasului Mântuitorului de la locul
Înălţării din Ţara Sfântă – Muntele Eleonului – se află
în Biserica „Sf. Ilie Gorgani”,Str. Silfidelor 5 (vizavi de
Cişmigiu)

Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie; părticele din moaştele Sfântului se află în
Biserica „Sf. Treime – Manu Cavafu”, Bd. Gh. Şincai, nr. 4, vizavi de
Liceul Şincai, în diagonală peste intersecţie)

Sfinţii Mc. Epictet şi Astion (prăznuiţi pe 8 iulie; părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica „Eroii Revoluţiei”, Cal. Şerban Vodă, nr. 235, vizavi de staţia de
metrou)

Sfinţii: Teodor Stratilat (prăznuit pe 8 februarie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ
(prăznuit pe 5 august) părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o raclă din Biserica „Sf. Vineri – Drumul Taberei” (str. Braşov, nr. 21 C), alături de veşminte de moaşte ale Sf. Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie) şiSf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august)

Sf. Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie; părticele din moaştele
Sfântului se află într-o raclă din Biserica „Sf. Ecaterina” a Facultăţii de
Teologie din Str. Sf. Ecaterina)

Veşminte de moaşte ale Sfinţilor: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie) şi
Dimitrie Basarabov (prăznuit pe 27 octombrie) se află în Biserica „Sf.
Parascheva – Doamna Oltea” (Str. Doamna Oltea, nr. 36)

SFINTE MOASTE IN BISERICI DIN BUCURESTI ( I)

Sfinte Moaşte in biserici din Bucureşti

Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştiului (prăznuit pe 27 octombrie; moaştele Sfântului se află în Catedrala Patriarhiei)

Sfinţii Constantin şi Elena (prăznuiţi pe 21 mai; părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o raclă la Catedrala Patriarhiei)

Sfinţii: Calinic de la Cernica (prăznuit pe 11 aprilie) şi Gheorghe de la Cernica (prăznuit pe 3 decembrie) moaştele Sfântului Calinic se află în Biserica
Mănăstirii Cernica, Com. Cernica, alături de o raclă cu părţi din moaştele
Sf. Gheorghe de la Cernica)

Sf. Mc. Mina (prăznuit pe 11 noiembrie; părţi din moaştele Sfântului se află în Biserica
“Sf. Mina Vergu”, aflată la cca. 300 m. de Magazinul Unirea, pe partea
stg. a Căii Călăraşilor, Str. C.F. Robescu 18 A)

Sf. Stelian, ocrotitorul copiilor (prăznuit pe 26 noiembrie) şi Sfinţii: Haralambie
(prăznuit pe 10 februarie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), Onufrie
(prăznuit pe 27 noiembrie) şi Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) – racla cu
părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica “Sf. StelianLucaci”
(Str. Logofăt Udrişte, lângă Poliţia Rutieră)

Sf. Ciprian (prăznuit pe 2 octombrie, protector împotriva farmecelor; mâna Sfântului se află
în Biserica “Zlătari”, vizavi de Magazinul Victoria, CECul Mare, Cal. Victoriei 12)

Sfinţii: Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Antipa (prăznuit pe 11 aprilie),
Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) şi Nicanor (prăznuit pe 7 august) –
caseta cu părticele din moaştele lor se află în Biserica “Sf. Dumitru Poştă”, din spatele Muzeului de Istorie a României

Sf. Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie; mâna Sfântului se află în Biserica “Sf. Gheorghe
Nou”, din Piaţa Sf. Gheorghe, Bd. Brătianu 27, Km 0, alături de mormântul
ce conţine doar capul Sf. Mc. Constantin Brâncoveanu, care este prăznuit pe 16 august)

Sf. Grigorie al Armeniei (prăznuit pe 30 septembrie; părticele din moaştele Sfântului sunt
îngropate sub lespedea altarului Bisericii “Sf. Gheorghe Vechi”, din spatele Magazinului Cocor, Cal. Moşilor 36)

Sf. Grigorie de Nissa (prăznuit pe 10 ianuarie; capul Sfântului se află în Biserica
“Domniţa Bălaşa”, de lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti)

Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie; un deget al Sfântului se află în Biserica “Sf.
Arhangheli”, din Str. Oţetari – a 2a str. la dr. de la Policlinica Batiştei)

Sfinţii: Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), Gheorghe
(prăznuit pe 23 aprilie) şi Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie)
– racla cu părticele din moaştele lor se află în Biserica Mănăstirii “Plumbuita”, Str. Plumbuita 58, aflată la 3 staţii de la Bucur Obor, pe Şos. Colentina Lacul Plumbuita)

Sfinţii: Mc. Acachie (prăznuit pe 7 mai), Mc. Neofit (prăznuit pe 21 ianuarie), Mc.
Paraschevi (prăznuită pe 26 iulie) şi 40 de Mucenici de la Sevasta (prăznuiţi pe 9 martie) – racla cu părticele din moaştele lor se află în Biserica Mănăstirii “Sf. Antim Ivireanul”, de la Benzinăria “11 Iunie”, pe Str. Antim 29, lângă Palatul Parlamentului

Sf. Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie; părticele din moaştele Sfântului se află în Biserica
“Sf. Spiridon” a Mitropoliei de Bucureşti, de la Pţa. Unirii, pe Bd. “D. Cantemir”, Cal. Şerban Vodă 29)

Sfinţii: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie),
Teodora de la Sihla (prăznuită pe 7 august), Teodor Tiron (prăznuit pe 17 februarie) şi Haralambie (prăznuit pe 10 februarie) – caseta cu părticele din moaştele lor, alături de o a doua raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Nifon (prăznuit pe 11 august), 40 Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie), Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie), Mercurie (prăznuit pe 25 noiembrie), Ştefan (prăznuit pe 27 decembrie),
Sava (prăznuit pe 5 decembrie), Eustaţie (prăznuit pe 20 septembrie), Auxenţiu (prăznuit pe 13 decembrie), Xenia Petrovna (prăznuită pe 11 ianuarie şi 29 august), Mc. din Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Sf. Necunoscut de la Măn. Neamţ (prăznuit în a 2a duminică de la Pogorârea Sf. Duh), Trifon (prăznuit pe 1 februarie), Anastasie (prăznuit pe 5
decembrie), Mc. Panaghiotis (prăznuit pe 24 iunie ?), Dionisie Zakintos (prăznuit pe 17 decembrie), Teofil cel Nebun ptr. Hristos (prăznuit pe 28 octombrie), Dimitrie Izvorâtorul de Mir (prăznuit pe 26 octombrie), 14000 Prunci Mucenici ucişi de Irod (prăznuiţi pe 29 decembrie), Stelian (prăznuit pe 26 noiembrie), Ciprian şi Iustina (prăznuiţi pe 2
octombrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), 7 Tineri din Efes (prăznuiţi pe 4 august şi pe 22 octombrie), Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie şi 29 august), Teodor Stratilat (prăznuit pe 8 februarie), Clement al Romei (prăznuit pe 24 noiembrie), Ignatie Zagorski, Haralambie (prăznuit pe 10 februarie) şi Mc. Sevastiana (prăznuită pe 24 octombrie), de casete separate cu părticele din moaştele Sfinţilor: Mc. Revocatus (prăznuit pe 1 februarie) şi Mc. Pomponius (prăznuit pe 1 februarie), Constantin şi Elena (prăznuiţi pe 21 mai), Ana (prăznuită pe 9 septembrie), Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie, există şi un veşmânt de moaşte), Mc. Prov, Tarah şi Andronic (prăznuiţi pe 12 octombrie), Mc. Neofit (prăznuit pe 21 ianuarie) şi de o casetă cu părticele din moaştele Sf. Trei Ierarhi (prăznuiţi pe 30 ianuarie), măsura Sfântului şi un epitrahil ce a acoperit moaştele Sf. Ioan Rusul (prăznuit pe 27 mai), de o icoană relicvar a Sfintei Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie), de o icoană relicvar cu o bucăţică din stânca Golgotei, de o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie), de o părticică dintr-un Veşmânt al Mântuitorului (mantia lui Hristos) ş.a., precum şi de o masă / baldachin sub al cărei cristal se află părticele din Brâul
Maicii Domnului (din veşmântul Sf. Fecioare, adusă de la Mân. Vatoped /Mt.Athos:sărbătorit pe 2 iulie, 31 august şi 1 octombrie) şi din piatra Mormântului Maicii Domnului din Ţara Sfântă (Adormirea Maicii Domnului: 15 august) şi un veşmânt preoţesc sfinţit pe piatra Mormântului Maicii Domnului din Ţara Sfântă (Adormirea Maicii Domnului: 15 august) se află în Mânăstirea “Sf. Nicolae – Mihai Vodă”, de lângă Metrou Izvor, Str. Sapienţei, Nr. 4

Sf. Siluan Athonitul (prăznuit pe 24 septembrie), Sf. Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie),
Sf. Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie) şi Sf. Iona de Kiev (prăznuit pe 31 martie) părticele din moaştele Sfinţilor se află în 4 casete din Biserica “Sf. Nicolae Rusă, a Studenţilor”, de la Universitate, Str. Ion Ghica 9)

Fer. Ieremia Valahul (prăznuit pe 8 mai; părticele din moaştelerelicvele
Sfântului se află într-un crucifix de la Catedrala Catolică “Sf. Iosif”, Str. Gral. Berthelot; se
scoate în faţa altarului de ziua sa la ora 17:40, la sfârşitul liturghiei de la ora
17:00)

Spin din Cununa lui Iisus (o părticică se află într-o casetă de la Catedrala Catolică “Sf. Iosif”, Str. Gral. Berthelot; se scoate în faţa altarului pe 14 septembrie de ziua “Înălţării Sf. Cruci”, la sfârşitul slujbei de la ora 10:30 sau după cea a „Căii Sf. Cruci” de la ora 18:00 )

Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (o părticică se află întrun
crucifix de la Catedrala Catolică “Sf. Iosif”, Str. Gral. Berthelot; se scoate în faţa altarului pe 14 septembrie de ziua “Înălţării Sf. Cruci”, la sfârşitul tuturor slujbelor zilei)

Sf. Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie; părticică din moaştele Sfântului se află în Biserica
“Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi”, Str. Gral. Broşteanu 12, vizavi de ASE intrarea
din Cal. Dorobanţi)

Sfinţii: Trifon (prăznuit pe 1 februarie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Teodor
Tiron (prăznuit pe 17 februarie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie), Mc. Paraschevi (prăznuită pe 26 iulie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), 2 Sf. Necunoscuţi (prăznuiţi în Duminica a IIa după Pogorârea Sf. Duh), Sf. Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie, 29 august) – racla cu părticele din moaştele Sfinţilor, precum şi o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie) se află în Biserica “Sf. Vasile”, din Calea Victoriei 198 (vizavi de Muzeul Enescu)

Sf. Silvestru (prăznuit pe 2 ianuarie; părticică din moaştele Sfântului se află în Biserica
“Sf. Silvestru”, Str. Sf. Silvestru, zona Pţa. Gemeni)