VA CADEA EURO?DACA DA, CE VOR PUNE IN LOC? EU CRED CA MONEDA UNICA...

Profetul" Soros: Este sigur. Cel puţin un stat va renunţa la euro!



 Omul cunoscut ca fiind cel care "a spart Banca Angliei" în anul 1992 după ce a pariat împotriva lirei sterline, a spus la o reuniune de la Viena că trebuie ca toată lumea să participe la salvarea zonei euro.

Fără să dea vreun nume de stat, George Soros a spus, citat de Reuters, că ieşirea unui stat din zona euro este inevitabilă. Cel mai probabil, omul de afaceri de origine maghiară s-a referit la Grecia, însă este foarte posibil să fi făcut aluzie foarte bine chiar la Spania, despre care el declarase mai demult într-un editorial din Financial Times că este adevărata provocare a zonei euro.

Soros a mai afirmat că este un interes vital pentru toată lumea ca zona euro să nu se desfiinţeze.
"Haideţi să fim sinceri: suntem în mijlocul unui colaps şi este timpul să recunoaştem nevoia de schimbare", a declarat investitorul american.

Soros este cel care și-a propus să să formuleze "noi reguli internaționale" și să "reformeze sistemul monetar global". Este un cunoscător absolut al sistemului financiar al banilor și mai ales știe cu adevărat ce sunt banii și cum se lucrează cu ei.

Soros, ''regizorul atacului împotriva Greciei"

Despre cunoscutul om de afaceri şi investitor Goerge Soros, multe voci spun că ar fi ''regizorul'' atacului împotriva Greciei şi a altor economii slabe din zona euro. Care este motivul?

De la începutul crizei din Grecia, George Soros a ieşit de câteva ori cu declaraţii foarte acide la adresa zonei euro şi a Greciei, ideile de bază fiind că Grecia poate intra "într-o nouă spirală a morţii" sau că zona euro s-ar putea confrunta cu alte probleme, mai mari decât cea avută cu Grecia.

Grecia încă se confruntă cu pericolul de a intra într-o "spirală a morţii", deoarece costul ataşat pachetului de ajutor extern pregătit de liderii zonei euro este prea mare, a declarat miliardarul George Soros la începutul crizei. Acest lucru era afirmat de Soros în momentul în care se vorbea despre un pachet de doar 30 de miliarde de euro pentru Grecia, şi nu de 200 de miliarde ca în prezent.

George Soros este un investitor care, în 1992, a realizat un profit de un miliard de dolari din speculaţii pe curs, când conservatorii britanici au trebuit să scoată lira sterlină din ERM pentru că nu mai puteau fi capabili să o ţină peste limita de minim admisă.
Acum, Soros Fund Management, fondul de investiţii deţinut de George Soros, ar fi pariat sume enorme pe deprecierea monedei euro, aşa cum scrie presa britanică, pariuri care ar fi avut câştiguri de milioane de euro, ceea ce explică afirmaţiile investitorului.

Charles Gave: "Moneda euro dispare în mai puțin de un an"

Liderii G20 au infiintat Consiliul de securitate agricola

Liderii G20 au infiintat Consiliul de securitate agricola



Ministrii Agriculturii din G20 au ajuns joi, la Paris, la un acord istoric, potrivit Frantei, privind un plan de actiune impotriva instabilitatii preturilor agricole. “Astazi este o zi mare, am ajuns la un acord istoric”, a declarat ministrul francez al Agriculturii, Bruno Le Maire, a carui tara prezideaza G20 in acest an, conform Mediafax.

El a aratat ca acordul este ambitios, fara jumatati de masura, chiar daca a fost calificat de organizatia neguvernamentala ONE drept “minimal”.

Le Maire s-a referit la un “forum de reactie rapida”, constituit din inalti responsabili ai G20, destinat interventiei rapide pentru prevenirea sau atenuarea crizelor mondiale ale preturilor alimentelor.

Acest Forum, un veritabil “Consiliu de securitate agricola”, trebuie sa evite repetarea unei cresteri a preturilor graului, precum cea produsa dupa ce Rusia a intrerupt exporturile, in urma secetei, a explicat Le Maire.
Franta a propus un plan fundamentat pe cinci piloni, respectiv reinvestitii in agricultura, pentru productii mai mari si mai bune, imbunatatirea transparentei pe piete, ameliorarea coordonarii la nivel international pentru prevenirea si rezolvarea crizelor si dezvoltarea unor instrumente de gestionare a riscurilor legate de instabilitatea preturilor agricole. Al cincilea element este reglementarea pietelor derivatelor care au la baza materii prime agricole.

Ministrii au decis totodata cresterea productiei agricole mondiale, spre exemplu prin imbunatatirea productivitatii, in cazul graului.

“Pentru a hrani o populatie mondiala care va depasi noua miliarde de locuitori in 2050, productia agricola trebuie sa creasca cu 70%”, se arata in declaratia finala a reuniunii.

In privinta transparentei referitoare la stocurile agricole, fata de care India si China sunt reticente considerand acest tip de date de interes strategic, G20 va infiinta un sistem de informatii pe piete, numit AMIS.
Aceasta baza de date are rolul sa incurajeze tarile sa isi impartaseasca informatiile, fara sa includa masuri coercitive.
“Ministrii au semnat acest acord si nu exista motive sa ne indoim de angajamentul lor”, a declarat directorul general al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimente (FAO), Jacques Diouf.

Miercuri seara, presedintele francez Nicolas Sarkozy a pledat pentru reglementarea mai buna a pietelor agricole.

Acordul adoptat joi incurajeaza puternic ministrii de Finante din G20 sa ia masurile potrivite pentru imbunatatirea reglementarilor.

OARE CU CE ORDINE O FI VENIT PAPANDREOU DE LA INTALNIREA BILDERBERG?

Peste 15.000 de greci au manifestat împotriva noilor măsuri de austeritate la Atena


Mii de greci au manifestat pentru a treia duminică la rând în faţa Parlamentului din Atena, împotriva noului plan de austeritate pregătit de Guvern şi pentru a susţine un apel la grevă generală lansat pentru miercuri

Mii de greci au manifestat pentru a treia duminică la rând în faţa Parlamentului din Atena, împotriva noului plan de austeritate pregătit de Guvern şi pentru a susţine un apel la grevă generală lansat pentru miercuri, relatează AFP.

Cel puţin 15.000 de persoane, potrivit poliţiei, s-au adunat în piaţa Syntagma, cea mai mare din capitală. Din cauza unui sfârşit de săptămână prelungit în Grecia, prezenţa a fost cu mult mai redusă în raport cu cei 100.000 de manifestanţi prezenţi duminica trecută.

Participanţii şi-au anunţat intenţia de a forma un lanţ uman în jurul Parlamentului miercuri, ziua grevei generale, când încep dezbaterile parlamentare privind planul de austeritate prezentat de Guvern.

Premierul Georges Papandreou şi partidul său nu beneficiază decât de încrederea unui sfert din populaţie, potrivit unui sondaj publicat duminică.

Doar 26 la sută din persoanele chestionate mai au încredere în Papandreou, potrivit anchetei Public Issue publicate de cotidianul Kathimerini. Acelaşi sondaj îl credita în urmă cu o lună cu 34 de procente.

Guvernul vrea ca Parlamentul să aprobe o nouă serie de măsuri de austeritate menite să ducă la economisrirea a 28 de miliarde de euro până în 2015.
Mii de persoane manifestează de o lună împotriva acestor noi măsuri, considerate că sunte impuse din străinătate pentru a răspunde unei crize provocate de anii de haos.

MA ASTEPTAM LA ASTA

Acuzație bombă a chinezilor: Statele Unite au dat faliment


 Chinezilor începe să le fie teamă că suma uriașă pe care au împrumutat-o americanilor nu va mai fi recuperată. Teama și îngrojările au crescut în ultima vreme, după ce datoria Statelor Unite a depășit limita legal admisă.

O agenție de rating financiar din China a exprimat temerile țării privind datoria americanilor, arătând că Statele Unite au intrat deja în incapacitate de plată.

"În opinia noastră, Statele Unite ale Americii au intrat deja în faliment", spune Guan Jianzhong, președinte al Dagong Global Credit Rating Co. Ltd., singura agenție de rating financiar din China.

Datoria publică a SUA a atins, la mijlocul lunii mai, limita maximă autorizată de Congres, 14.294 de miliarde de dolari, Trezoreria americană fiind obligată să adopte o serie de măsuri excepţionale pentru a putea să emită în continuare obligaţiuni fără a majora gradul de îndatorare al statului.

Chinezii au împrumutat cam prea mult

Mai mult de 1.000 de miliarde de dolari. Aceasta este datoria americanilor către chinezi la momentul de față, fapt ce stârnește îngrijorare în rândul oficialilor de la Beijing de ceva vreme încoace.

Directorul departamentului de analiză de la Banca Centrală a Chinei, Zhang Jianhua, a apreciat că îngrijorările referitoare la capacitatea guvernului american de a-şi rambursa datoriile ar putea conduce la creşterea randamentelor pentru bondurile americane şi ar conduce la volatilitatea preţurilor pentru obligaţiunile SUA.

Graţie în parte şi mărimii sale, piaţa obligaţiunilor americane este considerată una din cele mai sigure din lume, permiţând investitorilor să cumpere şi să vândă fără ca preţurile să se modifice semnificativ. Însă această piaţa în creştere este şi un semn al deteriorării situaţiei fiscale a SUA
Potrivit ultimelor estimări ale Fondului Monetar Internaţional, datoria publică a SUA ar urma să ajungă la 99,5% din PIB în 2011, pentru ca în 2013 să ajungă la 105,6% din PIB.

UNDE VA FI SUVERANITATEA? INCET-INCET DEVENIM ROBI...CULMEA E CA NE-AM SI BUCURAT CA NE-AU PRIMIT IN UE!!!

UE vrea să colecteze direct impozitele


 Nu se ştie încă ce impozite sau ce proporţie din acestea ar putea fi virate direct la Bruxelles. În final, bugetul total al CE ar putea creşte substanţial. Comisarul european pentru Buget, Janus Lewandowski susţine însă că propunerea sa nu va însemna impozite mai mari pentru contribuabili. În schimb, acesta spune că, pentru fiecare euro virat direct la bugetul CE, contribuţia respectivului stat va scădea cu un euro.

Comisia Europeană ia în calcul posibilitatea ca o parte din impozitele şi taxele pe care le plătim să meargă direct la Bruxelles, fără guvernele naţionale drept intermediari. Potrivit Adevărul, una dintre cele mai mari probleme ale Comisiei este faptul că bugetul său este acoperit numai în proporţie de 12% prin resurse proprii, în timp ce 75% vine de la guverne.

Nu se ştie încă ce impozite sau ce proporţie din acestea ar putea fi virate direct la Bruxelles. În final, bugetul total al CE ar putea creşte substanţial. Comisarul european pentru Buget, Janus Lewandowski susţine însă că propunerea sa nu va însemna impozite mai mari pentru contribuabili. În schimb, acesta spune că, pentru fiecare euro virat direct la bugetul CE, contribuţia respectivului stat va scădea cu un euro.

The Wall Street Journal, citat de Adevărul, scrie că propunerea ce va fi prezenatată pe 29 iunie va întâmpina obstacole. Dacă Executivul UE ar strânge direct aceşti bani, atunci controlul guvernelor s-ar diminua. În plus, alegerea impozitelor care ar urma să fie virate direct către Bruxelles va fi o provocare pentru oficiali. Orice impozit va fi ales, unele state vor ieşi în câştig, altele - în pierdere. Oricare dintre ele poate bloca iniţiativa. În materie de taxe şi impozite, fiecare stat membru are drept de veto

MAI VINE O CRIZA ECONOMICA, DE DATA ASTA , MULT MAI GRAVA ( PAREREA MEA). SI VINE LA PACHET CU NOM

În 2012 vine, din China, o nouă criză economică mondială. Documente bancare


China este pe punctul de a “exporta” inflaţie în întraga lume, într-un proces care va semăna cu dărâmarea a trei piese de domino, dintre care una deja a căzut, potrivit unei analize realizate de Societe Generale, citată de businessinsider.com.

Într-un raport amplu, intitulat "Dominoul din China s-a declanşat!", analiştii SocGen analizează “cele trei piese de domino” ale sistemului de export al inflaţiei din China şi situaţia lor actuală.

• Inflatia interna

Trecerea Chinei la o economie bazată pe consum se traduce printr-o creştere a cererii pe piaţa internă. Oferta rămâne constantă, deci preţurile cresc. Acest lucru se întâmplă deja.

•China exportă inflaţie.

"Această dinamică pare la fel de inevitabilă precum forţa gravitaţiei", potrivit analiştilor Soc Gen. Cererea de petrol şi oţel a Chinei a determinat creşterea preţurilor pe aceste pieţe. Acelaşi lucru se întâmplă şi pe piaţa produselor din bumbac şi a produselor alimentare. Aceste efecte au fost transferate pieţelor dezvoltate, precum SUA, unda de şoc urmând să fie resimţită cu adevărat în 2012. Acest proces este în curs de desfăşurare.

•Şocul cererii din China.

 Reechilibrarea economică a ţării pe termen lung duce la o creştere permanentă a cererii la nivel mondial. Oferta este limitată şi va dura până îşi va mai reveni, reducând astfel capacitatea lumii de a face faţă acestei creşteri a cererii. Acest proces a început deja.

CUM SE DISTRUGE O NATIE, CARE, INTAMPLATOR SAU NU, E ORTODOXA

Grecii ajung chiriaşi în ţara lor


George Papandreou, premierul elen, şi cancelarul german, Angela Merkel, au discutat în repetate rânduri despre situaţia dificilă a Greciei

Pentru a primi un nou împrumut de la UE şi FMI, statul elen este dispus să renunţe la suveranitate în mai multe domenii. Planul de privatizare al Atenei va fi coordonat de un grup de experţi ai Uniunii Europene. Tot străinii s-ar putea ocupa şi de colectarea impozitelor şi taxelor în Grecia.

Faptul că Grecia apelează încă o dată la Uniunea Europeană şi la Fondul Monetar Internaţional pentru a evita intrarea în incapacitate de plată nu rămâne netaxat de către oficialii europeni. În prezent, se poartă negocieri pentru suplimentarea programului de asistenţă financiară externă pentru Atena.

Control extern fără precedent

Condiţiile propuse pentru acordarea banilor sunt cele mai dure de până acum şi implică intervenţie externă fără precedent. Printre altele, autorităţile elene ar trebui să permită unui grup de experţi ai UE să se ocupe de programul de privatizări prin care vor să vândă active în valoare de 50 de miliarde de euro. De asemenea, tot străinii s-ar putea ocupa de colectarea taxelor şi a impozitelor, notează publicaţia britanică „Financial Times".

În schimb, Atena va primi un nou împrumut (de până la 35 de miliarde de euro) şi o „restructurare de catifea" a datoriei publice. Practic, finanţatorii europeni vor permite prelungirea perioadelor de rambursare a împrumuturilor. De asemenea, planul include şi stimulente pentru investitorii privaţi care deţin obligaţiuni elene, în încercarea de a-i convinge pe aceştia să reeşaloneze în mod voluntar datoria Greciei.

Toate aceste cerinţe au apărut pe fondul nemulţumirilor oficialilor UE faţă de ceea ce ei consideră „eforturi limitate" ale Greciei pentru ieşirea din criză. Aceştia aduc ca argumente ritmul lent de implementare a reformelor structurale, eşecurile Atenei de a stârpi evaziunea fiscală şi mai ales faptul că programul de privatizări nu a fost demarat încă. Potrivit oficialilor care participă la discuţii, dacă Grecia ar fi urmat aceşti paşi, evita complet un nou împrumut. Nevoia de finanţare a Greciei până în 2013 se ridică la 70 de miliarde de euro. O bună parte din această sumă trebuia să fie atrasă de pe pieţele internaţionale, însă accesul Atenei la finanţare străină rămâne limitat din cauza neîncrederii investitorilor.

În criză de timp

Oficialii europeni speră acum că noul împrumut, combinat cu veniturile din privatizări şi reeşalonarea datoriei, reprezintă drumul potrivit pentru rezolvarea problemelor Greciei. Atena trebuie să finalizeze noua înţelegere până la 20 iunie, altfel riscă să nu primească următoarea tranşă (în valoare de 12 miliarde de euro) de la FMI.

În criză de timp, un grup de oficiali ai UE au purtat „discuţii de urgenţă, neanunţate" cu guvernul elen, potrivit Reuters. Însă negocierile sunt întârziate de problemele politice de la Atena. Săptămâna trecută, Guvernul nu a reuşit să obţină sprijinul Parlamentului pentru un nou pachet de măsuri de austeritate. Opoziţia, la unison cu protestatarii, cere reducerea taxelor pentru relansarea economiei. În mai 2010, Grecia a semnat un acord în valoare de 110 milioane de euro cu UE şi FMI.


327 de miliarde de euro este valoarea datoriei publice a Greciei, adică aproximativ 150% din PIB.

Experimentul Grecia si instaurarea Guvernului Mondial

Experimentul Grecia si instaurarea Guvernului Mondial



 Criza economica din Grecia, provocata de zona euro, se adanceste si s-ar putea ajunge la o masura fara precedent pentru istoria economica a unei tari, ne anunta specialistii de la Financial Times. Ar fi pentru prima oara cand o tara ar fi nevoita sa renunte la suveranitatea sa pentru a fi salvata de la faliment. Mai precis, posturi cheie din guvernul elen, cele referitoare la economie, industrie, energie, finante etc. ar urma sa fie conduse de autoritati straine, desemnate de Banca Mondiala si FMI.

Experimentul grecesc ar fi o urmare a altor doua variante "mai mici" - Bulgaria (cu acea constructie economica bazata pe marca germana, cu un consiliu economic al specialistilor nemti) si Moldova (cu zona de dominatie americana si transferul economic in dolari), ambele cu rezultate vizibile la vremea lor. Problema, insa, e ca in niciuna din variantele anterioare, niciunul din cele doua state nu fusese nevoit sa renunte la suveranitate. Practic, daca precedentul elen va reusi, atunci va da mana libera FMI si Banca Mondiala sa puna stapanire directa pe economiile altor state europene, sau din alet zone ale lumii, marcand pentru prima oara un Guvern Mondial, chiar daca, intr-o prima faza, doar economic.

Fireste ca analizele economice dau nastere mai multor teorii ale conspiratiei. Prima spune ca experimentul elen este condus de Oculta Mondiala, de cei care conduc lumea si in mainile carora se afla FMI si BM si care doresc sa inrobeasca toate statele lumii intr-o singura guvernare, dupa acesti teoreticieni ai conspiratiei fiind vorba despre una satanica. Si in acest context se spune ca a fost aleasa Grecia, pentru ca a fost prima tara in care a triumfat crestinismul. De aici s-a raspandit evangelia in toate colturile lumii. Asa ca lovirea Greciei ar fi la fel de simbolica precum lovirea turnurilor gemene de la WTC, simbol suprem al masoneriei evreiesti mondiale. Asa sustin aceste teorii ale conspiratiei. Economistii planetei spun, insa, ca nu e vorba de nimic altceva decat de o masura economica de redresare, e adevarat, fara precedent.

Oficialii spera ca aproximativ jumatate din finantarea noua de 60-70 de miliarde euro, de care Atena are nevoie pana la finele anului 2013, sa fie obtinuta fara a se recurge la noi datorii. Astfel, o mare parte din aceste fonduri ar putea fi acoperite prin vanzarea unor active de stat si modificarii ale conditiilor de plata catre detinatorii privati de obligatiuni. De asemenea, statele din zona euro si Fondul Monetar International ar trebui sa vina, la randul lor, cu imprumuturi de 30-35 miliarde de euro, suma care se adauga pachetului de 110 miliarde euro stabilit anul trecut.

Planul economic mondial ar putea sa cada prin opozitia populatiei elene, dar , mai ales, prin protestele vehemente ale Bisericii Ortodoxe Grecesti, foarte puternica pe plan local, cea care s-a opus si implementarii pasapoartelor biometrice, cartilor de identiate cu chip etc. Biserica deja protesteaza impotriva pierderii suveranitatii economice a Greciei, acuzand o opera satanica si pericolul constituirii unui Guvern Mondial, asa cum este prevazut in Apocalipsa. "Numai un orb nu poate sa nu vada aceste masuri mondiale, menite sa desfiinteze statele, sa loveasca in crestinism si in ortodoxie, in suveranitatea unui popor", acuza liderii religiosi de la Atena.

Ca o masura disperata, Grecia spera sa obtina din vanzarea unor companii de stat aproape 50 de miliarde de euro pana in 2015. Pentru anul acesta grecii vor vinde porturi, aeroporturi, si chiar un cazino, sperand sa stranga peste 15 miliarde de euro. Fondul Monetar International aduce insa o raza de speranta, respingand informatiile potrivit carora Grecia ar fi ratat toate tintele fiscale: "Informatiile recente din presa referitoare la concluziile misiunii de evaluare sunt neadevarate", a afirmat un purtator de cuvant al FMI.

El a continuat, declarand ca discutiile cu autoritatile din Grecia continua, realizeaza progrese si se vor incheia in curand. Potrivit Reuters, FMI si UE discuta despre un nou pachet de ajutor pe care l-ar putea primi Grecia, in valoare de 65 de miliarde de euro.

agentia.org

DE CE SE TEME OBAMA?

Azi începe agonia datoriilor pentru SUA. Obama se teme de default


America riscă să genereze o nouă criză financiară dacă politicienii nu ajung la un acord şi nu majorează pragul la care poate ajunge datoria publică, scrie The Telegraph.

Limita de 14.300 mld. dolari este aşteptată să fie atinsă astăzi, după care guvernul nu se mai poate împrumuta, iar dacă situaţia se prelungeşte Statele Unite s-ar putea confrunta cu intrarea în incapacitate de plată pentru prima dată în istorie.

"Am avea o recesiune şi mai puternică decât am avut, am avea o criză financiară mai rea decât cea care a fost", a atras atenţia preşedintele american Barack Obama cu privire la urmările unui posibil default al SUA.

Prin intermediul unor operaţiuni financiare, Trezoreria americană are posibilitatea de a plăti toate cheltuielile guvernului până pe 2 august, dar după această dată s-ar putea afla în situaţia de a nu mai avea bani să plătească salariile angajaţilor la stat sau dobânda titlurilor de stat, ceea ce ar face ca investitorii să îşi piardă încrederea în puterea financiară a SUA.

Republicanii nu vor să accepte majorarea limitei datoriei decât în schimbul unor concesii din partea democraţilor precum reduceri de cheltuieli guvernamentale.
După data de 2 august, dacă congresul nu ajunge la un compromis, există posibilitatea ca Trezoreria nu doar să limiteze sau să întârzie plata dobânzilor către deţinătorii de titluri, ci şi transferurile către sistemul de sănătate sau cel de protecţie socială, ajutoare de şomaj sau banii datoraţi companiilor private care au contracte cu autorităţile.

Americanii se tem însă de efectele pe termen lung pe care o posibilă intrare în incapacitate de plată, chiar şi de o zi sau două, le va avea asupra reputaţiei SUA în ochii investitorilor. Într-o astfel de situaţie, guvernul va trebui să plătească dobânzi mai mari pentru a se împrumuta, ceea ce ar împovăra şi mai mult executivul într-un an în care deficitul bugetar este aşteptat să ajungă la 10% din PIB, iar datoria publică a trecut de 90% din PIB.

NE AFLAM INTR-UN CERC VICIOS ECONOMIC?

Bloomberg: Criza datoriilor din zona euro poate afecta din nou economiile din Europa de Est


Redresarea economică din Europa de Est ar putea fi oprită de o eventuală restructurare a datoriilor Greciei, care ar limita creditarea de către băncile occidentale şi ar submina încrederea investitorilor care au cumpărat acţiuni, obligaţiuni şi valută în regiune, potrivit Bloomberg.

Redresarea economică din Europa de Est ar putea fi oprită de o eventuală restructurare a datoriilor Greciei, care ar limita creditarea de către băncile occidentale şi ar submina încrederea investitorilor care au cumpărat acţiuni, obligaţiuni şi valută în regiune, potrivit Bloomberg.
În acest an, trei din cele mai performante 10 monede la nivel mondial sunt din Europa de Est, precum şi cinci din 10 indici bursieri cu cele mai mari creşteri.

Piaţa bancară din regiune este controlată în proporţie de 76% de bănci occidentale, care sunt încă puse în pericol de criza datoriilor din zona euro.

"Este de aşteptat ca problemele Greciei să aibă de această dată un impact mai mare asupra Europei emergente. Este un puzzle. Ar putea fi liniştea dinaintea furturii", a declarat Neil Shearing, analist pentru pieţe emergente la Capital Economics în Londra.
Riscul este ca o nouă rundă de probleme legate de datoriile suverane din Europa să determine bănci precum UniCredit, Erste Group Bank şi Societe Generale să restrângă creditele chiar în perioada în care regiunea se reface din criza financiară
Comisia Europeană anticipează, potrivit estimărilor publicate săptămâna trecută, că toate economiile răsăritene vor înregistra creşteri în acest an, pentru prima oară din 2008.

Miniştrii de Finanţe din zona euro se întrunesc luni pentru a pregăti un nou plan de susţinere a Greciei şi a preveni prima restructurare a datoriilor unui stat din zona euro.

Majoritatea investitorilor intervievaţi săptămâna trecută de Reuters, respectiv 85%, anticipează că Grecia va intra în default (incapacitate de plată).
Costul asigurării datoriilor (CDS) ungare a scăzut de la 4,1% în iunie anul trecut la 2,47%.

Pentru România acest cost s-a redus de la 4,15% la 2,27%.
CDS-urile Greciei au atins săptămâna trecută un record de 12,51%, comparativ cu 4,88% în urmă cu un an.
În eventualitatea unui default "dezordonat" al Greciei sau Irlandei, CDS-urile europene şi randamentele obligaţiunilor vor creşte, iar monedele şi acţiunile vor scădea puternic, consideră Christian Keller, analist pentru pieţe emergente la Barclays Capital din Londra.
FMI a avertizat săptămâna trecută că Europa de Est va evita cu greu contagiunea din vest, transmisă prin bănci şi legături comerciale, iar guvernele trebuie să facă tot posibilul pentru a reduce vulnerabilităţile.

Fondul a majorat totuşi estimările priind creşterea economică în Europa emergentă, ca urmare a cererii interne mai mari şi a finanţelor publice mai solide.
Mai optimist, Ewald Nowotny, membru în conducerea Băncii Centrale Europene, a declarat, luni, că nu anticipează extinderea problemelor Greciei în Europa de Est, întrucât ţările din regiune şi-au învăţat lecţia şi trec printr-o perioadă de refacere.

Erste Bank a estimat la sfârşitul lui aprilie că creşterea din Cehia, Slovacia şi Austria va compensa problemele economice din România şi Ungaria, contribuind la îmbunătăţirea profitabilităţii băncii în acest an.
"Economiile estice nu mai stau pe un fundament putred. Nu au relaxat politica fiscală în timpul crizei şi se află într-o situaţie mult mai bună", a declarat Lars Christensen, analist pentru pieţe emergente la Danske Bank în Copenhaga.
Datoriile Ungariei, cele mai mari din regiune, vor fi în acest an de 75,2% din PIB, comparativ cu 55,4% îm Polonia şi 41,3% în Cehia, potrivit estimărilor UE.

Datoriile din zona euro vor fi în medie de 87,7% din PIB, iar în Grecia de 157,7%, în acest an.
Banca centrală din Ungaria a identificat criza din zona euro drept "un factor de risc semnificativ", potrivit raportului său de stabilitate financiară.
Cele mai mari bănci occidentale din din Europa de Est s-au angajat să rămână în regiune în perioada de vârf a crizei creditelor, dar şi-au redus totuşi creditarea cu 15% în ultimii doi ani, potrivit datelor FMI.

CAT A MAI AJUNS DATORIA SUA. CE SOLUTII PROPUN SPECIALISTII

Guvernul federal al SUA are datorii de peste 14.000 MILIARDE DE DOLARI, dar deţine şi terenuri DE PESTE ZECE ORI CÂT SUPRAFAŢA ROMÂNIEI


Guvernul federal al SUA are datorii de 14.300 miliarde dolari, însă nu este deloc sărac, deţinând active ce includ aproximativ un milion de clădiri, terenuri de peste 2,63 milioane de kilometri pătraţi, de peste zece ori suprafaţa României, sau aur în valoare de 370 miliarde dolari.

La acestea se pot adăuga reţeaua interstatală de autostrăzi sau companii de utilităţi, scrie Washington Post. Suprafaţa de 2,63 milioane de kilometri pătraţi aflată în proprietatea guvernului federal reprezintă aproape o treime din teritoriul total al SUA.

Întrucât guvernul federal va atinge, luni, plafonul maxim de îndatorare stabilit de Congresul SUA la aproape 14.300 de miliarde de dolari, unii economişti conservatori au pus ochii pe cele 4.170 de tone (147 milioane de uncii) de aur din renumitul seif al statului american de la Fort Knox.

Valoarea rezervelor de aur ale statului, inclusiv cele de la Fort Knox, a fost estimată recent de administraţia americană la aproximativ 370 miliarde de dolari. Aurul se tranzacţionează în prezent în jurul valorii de 1.500 de dolari pe uncie.

"Stă acolo degeaba. Având în vedere preţul ridicat şi problemele majore legate de îndatorare, cred că ar trebui să vindem", a afirmat Ron Utt, membru al centrului de cercetare al Heritage Foundation.

O eventuală vânzare de active ar trebui să se desfăşoare ordonat, fără a surprinde pieţele, potrivit administraţiei prezidenţiale. Totodată, vânzarea rezervei de aur nu poate fi considerată o soluţie.
"Vânzarea aurului este doar la un pas de vânzarea muntelui Rushmore", a afirmat un important oficial al administraţiei prezidenţiale, sub protecţia anonimatului.

Muntele Rushmore este faimos pentru sculptura celor patru preşedinţi George Washington, Thomas Jefferson, Theodore Roosevelt şi Abraham Lincoln, realizată direct în masivul de granit.

SUA ar trebui să ia în considerare vânzarea sistemului interstatal de autostrăzi, a afirmat Kevin Hassett, economist la Institutul American pentru Companii. Călătorii ar trebui, probabil, să plătească taxe proprietarilor, însă starea drumurilor va fi probabil mai bună decât în prezent, a adăugat el. Autorităţile federale, statale şi locale ar putea obţine fonduri de sute de miliarde de dolari astfel.

"Multe din drumurile lumii au fost construite la început ca drumuri cu plată, aşa că nu ar fi nimic revoluţionar să revenim la acest model. Dacă funcţionează pentru râul Styx, de ce nu şi pentru şoselele de centură?", a întrebat economistul.
Plafonul de îndatorare al Statelor Unite este stabilit de Congres şi reprezintă nivelul maxim al datoriilor pe care le poate avea guvernul federal. Congresul a majorat ultima dată plafonul în februarie 2010, la aproape 14.300 de miliarde de dolari.

Trezoreia SUA se aşteaptă să atingă luni acest nivel, însă estimează că poate continua să funcţioneze până la 2 august folosind "măsuri excepţionale".

REVOLUTIA SILENTIOASA

Revolutia islandeză


În Islanda, tara in care guvernul a fost demis in totalitate, marile bănci au fost naţionalizate si s-a decis să nu se plătească datoria creata în Marea Britanie şi Olanda, din cauza politicii lor financiare rău intentionate, şi s-a creat un grup popular pentru a rescrie constituţia.

Şi toate acestea paşnic. O revoluţie împotriva puterii care ne-a adus la criza actuală.

De ce aceste fapte nu au devenit cunoscute? De doi ani? Si ce se întâmplă dacă alţi cetăţeni UE vor lua exemplu?

Iata, pe scurt, istoria evenimentelor:

2008. Se nationalizeaza cea mai mare banca din tara. Se prăbuşeşte moneda, bursa isi suspenda activitatea. Ţara este în stare de faliment.

2009. Protestele populare din fata parlamentului fac sa fie convocate alegeri anticipate si provoaca demisia in bloc a primului-ministru şi a membrilor guvernului. Continuă situaţia economica nefavorabila.

Printr-o lege se propune rambursarea datoriei catre GB şi Olanda, avand de plată suma de 3.500 de milioane de euro, o sumă pe care toate familiile islandeze sa le plateasca lunar pentru următorii 15 ani, la 5,5% interese.

2010. Oamenii ajung să iasa în stradă şi cer ca aceasta lege sa fie supusa referendum-ului.

În ianuarie 2010, preşedintele refuză să o ratifice şi anunţa că va consulta poporul.

La referendum, organizat în luna martie, 93% din voturi au fost impotriva acestei legi.

Pentru toate acestea, guvernul incepe o anchetă pentru a rezolva responsabilităţile legale ale crizei. Începe arestarea mai multor bancheri seniori şi directori. Interpol-ul emite un ordin, şi toti bancherii implicati pleaca din ţară.

În acest context de criză, se alege o adunare pentru a elabora o nouă constituţie, care să includă lecţiile învăţate în urma crizei şi pentru a o înlocui pe cea curenta, o copie a constituţiei daneze.

Pentru a face acest lucru, se merge direct la poporul suveran.

Se aleg 25 cetăţeni fără afiliere politică, din 522 care si-au depus candidaturile, pentru care era necesar sa fie majori şi sa aiba sprijinul a 30 de persoane.

Adunarea constituţională isi începe activitatea în februarie 2011 si prezinta un proiect de constituţie bazat pe recomandările poporului din diverse reuniuni din întreaga ţară.

Noua constitutie trebuie să fie aprobata de către actualul Parlament şi de cel care se va forma după alegerile legislative.

Aceasta este scurtă istorie a Revoluţiei din Islanda: demisia guvernului în bloc, naţionalizarea băncilor, un referendum pentru a permite oamenilor să decidă cu privire la deciziile economice, închisoare pentru cei responsabili de criza şi rescrierea constituţiei de către cetăţeni.

S-a menţionat acest lucru în mass-media europeană? S-a comentat cu privire la acest lucru in talkshow-urile politice? S-au văzut imaginile de la aceste evenimente la televizor? Bineînţeles că nu.

Islandezii au fost în măsură să dea o lecţie pentru toată Europa, să se impotriveasca intregului sistem şi sa ofere o lecţie de democraţie intregii lumi.

Liviu Mihaiu

GRECIA DA FALIMENT! CINE URMEAZA?

Inevitabilul aproape s-a produs: Grecia dă faliment!


Intrarea Greciei în incapacitate de plată este inevitabilă, fapt ce va conduce la o restructurare iminentă a datoriei. Aceasta este informația principală de astăzi a cotidianului grec Eleftherotypia.

Sursa: REUTERS/Yiorgos Karahalis Îndoielile asupra solvenţei Greciei readuc probleme Spaniei pe pieţe, anunţă marţi cotidienele spaniole, după ce trezoreria a reuşit cu greutate să-şi plaseze bonurile pe pieţe, la preţul cel mai mare înregistrat de la momentul intrării ţării în zona euro.

Grecia împlineşte profeţiile sumbre ale lui Roubini

Economistul care a prezis criza vorbeşte demult despre colapsul Greciei, care abia se mai poate finanţa.

Încă din toamna anului 2010, profetul crizei, Nouriel Roubini, susţinea că falimentul Greciei este o chestiune de timp. "Pentru mine, întrebarea nu este dacă Grecia va intra în colaps, ci când se va întâmpla acest lucru", declara economistul, în luna noiembrie anul trecut.

Totodată, el a mai spus că problemele pe care le au ţări ca Grecia şi Spania ar putea genera colapsul monedei europene. Potrivit lui Roubini, chiar dacă guvernul grec impune măsuri de austeritate severe în finanţele locale, oricum rămâne nerezolvată problema uriaşei datorii externe. Anul trecut, datoria guvernamentală a Greciei se situa la 325 de miliarde de euro, sumă echivalentă cu 140% din produsul intern brut (PIB).

În prezent, guvernul elen depune mari eforturi pentru a păstra calmul populaţiei, în condiţiile în care datoria uriaşă a ţării este din ce în ce mai greu de finanţat.

Giorgos Papaconstantinou, ministrul de finanţe al Greciei, a răspuns, ieri, speculaţiilor potrivit cărora ţara va fi forţată să dea faliment spunând că statul poate face faţă datoriei. El a insistat asupra faptului că un nou acces pe piaţa obligaţiunilor este posibil în 2012.

Profetul crizei, la Bucureşti

Nouriel Roubini va participa la cea de-a opta ediţie a Forumului Financiar, organizat de Forum Invest, în colaborare cu BNR. economist şi prezicător al crizelor mondiale, Nouriel Roubini, se întoarce la Forum Invest Finance. În întâlniri restrânse, dar mai ales în cadrul conferinţei pe care o va ţine împreună cu Ministerul Finanţelor şi cu guvernatorul BNR, va explica aplicat şi în cunoştinţă de cauză ce se va întâmpla cu banii din România şi din Europa de Sud-Est. El o să ne explice dacă sărăcim, dacă vin crize mai mari sau dacă ne revenim", spune Bogdan Popovici, preşedintele Forum Invest.

"Problema Greciei nu este dacă îşi va restructura datoria, ci când o va face şi dacă va fi o schimbare ordonată, orientată spre piaţă sau dezordonată." NOURIEL ROUBINI, economist

Ciocniri între anarhişti şi poliţie la Londra. 400.000 de oameni în stradă.SE INTINDE RAZMERITA SOCIALA? PANA UNDE?

Protestul de sâmbătă din capitala engleză este cel mai mare de la cel din 2003, contra războiului din Irak.

Sute de mii de protestanţi au ieşit sâmbătă pe străzile capitalei engleze pentru a protesta contra tăierilor de cheltuieli publice anunţate de Guvern, informează Daily Mail. Poliţia se temea că protestul ar putea degenera din cauza activiştilor anti-capitalişti. Ceea ce s-a şi întâmplat, relatează publicaţia citată. O parte din protestari au aruncat cu cărămizi, au spart ferestrele magazinelor şi au forţat rândurile. Totodată au fost folosite şi "bombe" cu vopsea şi fumigene.

Organizatorii susţin că mitingul de sâmbătă este cel mai mare din 2003 încoace atunci când circa un milion de oameni au protestat contra războiului din Irak.

Guvernul britanic a anunţat recent reducerea costurilor publice cu aproape şapte miliarde de euro în încercarea de a stabiliza economia şi de a reduce deficitul bugetar.

Recent, agenţia de rating Moody's şi-a revizuit în scădere propria estimare privind creşterea economiei Marii Britanii în acest an, de la 2% la 1,6%.

DACA SE CONFIRMA, E DE RAU.SUA IN INSOLVENTA?

Oficial Fed: Statele Unite se află pe drumul către insolvenţă

Statele Unite sunt pe drumul spre insolvenţă, iar liderii politici americani se află într-un moment de "cotitură", a declarat, marţi, un oficial al Rezervei Federale americane (Fed).

Oficial Fed: Statele Unite se află pe drumul către insolvenţă

"Dacă vom continua pe drumul pe care ne-au pus autorităţile fiscale, vom deveni insolvenţi. Întrebarea este când", a spus Richard Fisher, preşedintele Rezervei Federale din Dallas, una dintre cele 12 instituţii care intră în componenţa Fed.

Fisher este considerat unul dintre cei mai îndrăzneţi şefi ai băncii centrale americane.

Chiar dacă măsurile de ajustare vor fi dificile, Statele Unite vor lua deciziile necesare, a adăugat oficialul, într-un discurs susţinut la Universitatea din Frankfurt.

Bancherul a avertizat şi asupra semnelor privind o reluare a stilului de tranzacţii care au alimentat criza financiară.

"Vedem activitate speculativă care ar putea exacerba creşterile de preţ ale materiilor prime ca petrolul", a spus el.

Datoria publică totală a Statelor Unite depăşea 14.000 miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut, după ce a crescut cu 72% într-un interval de cinci ani.

NOI... NU.

Grecia se revoltă împotriva FMI

Poul Thomsen , şeful delegaţiei FMI, şi Servaas Deroose, reprezentantul Uniunii Europene Grecia a acuzat Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană de amestec în treburile sale interne, după ce i s-a cerut accelerarea reformelor şi a privatizărilor. „Le-am cerut ajutorul şi ne îndeplinim obligaţiile. Dar nu am cerut nimănui să se amestece în afacerile noastre interne“, a răbufnit purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena, George Petalotis, după vizita de vineri a reprezentanţilor FMI, BCE şi UE.

De altfel, aceştia au stabilit că Atena se află pe drumul cel bun şi au aprobat deblocarea unei noi tranşe de împrumut, în valoare de 15 miliarde de euro.


„Programul evoluează în direcţia corectă, dar nu va putea fi păstrată direcţia în lipsa unei accelerări semnificative a reformelor, care nu au ajuns la nivelul necesar pentru a asigura redresarea", a declarat Poul Thomsen, şeful delegaţiei FMI.

Pe un ton mult mai ferm decât la vizitele precedente, reprezentanţii Fondului au solicitat o aplicare rapidă a reformelor structurale în domenii precum administraţia fiscală şi sănătatea.

FMI cere accelerarea privatizării

Totodată, ei au fixat un obiectiv ambiţios: obţinerea a 50 de miliarde de euro din privatizări în perioada 2011-2015, faţă de intenţiile guvernului grec de a obţine şapte miliarde de euro. Premierul George Papandreou i-a reproşat şefului FMI, Dominique Strauss-Kahn, în cadrul unei convorbiri telefonice, „comportamentul inacceptabil al reprezentanţilor Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional", se arată într-un comunicat al guvernului. „Recunoaştem provocările dificile pe care le are de înfruntat economia greacă şi avem cel mai mare respect pentru eforturile imense pe care le face poporul grec. Este regretabil că s-a creat o altă impresie", a venit replica din partea celor trei instituţii

PAI....CAM ASTA AU SI VRUT!!!

Strauss-Kahn: Şomajul şi creşterea preţurilor ar putea provoca războaie interne

Economia mondială este ameninţată de probleme grave, precum şomajul şi creşterea preţurilor, care ar putea conduce la protecţionism economic şi chiar la războaie interne în unele ţări, a declarat marţi în Singapore directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Creşterea preţurilor la alimente şi carburanţi are deja efecte severe în unele ţări şi se numără printre factorii din spatele protestelor masive împotriva puterii politice din Egipt şi Tunisia.

"Pe măsură ce tensiunile dintre ţări cresc, am putea vedea protecţionism comercial şi financiar. Iar pe măsură ce tensiunile din interiorul ţărilor devin tot mai încordate, ne-am putea confrunta cu instabilitate socială şi politică, chiar cu războaie interne", avertizează şeful FMI.
El a identificat două "dezechilibre periculoase" care ar putea conduce la următoarea criză globală.
Primul dintre acestea este relansarea economică neuniformă de la o ţară la alta: economiile emergente cresc mult mai abrupt decât cele dezvoltate şi s-ar putea supraîncălzi.
Cel de-al doilea factor este reprezentat de tensiunile sociale din unele ţări, cauzate de şomajul ridicat şi de diferenţele tot mai mari de venituri între caste.
În următorul deceniu, 400 milioane de tineri se vor alătura forţei globale de muncă, creând o provocare grea pentru guverne, a adăugat Strauss-Kahn.
"Ne confruntăm cu posibilitatea unei generaţii pierdute de tineri, care ar putea fi condamnaţi să sufere toată viaţa din cauza şomajului şi condiţiilor sociale. Crearea de locuri de muncă trebuie să fie o prioritate nu numai în ţările dezvoltate, ci şi în cele sărace", a afirmat şeful FMI.
Strauss-Kahn a vorbit şi despre dezechilibrele comerciale care au contribuit la declanşarea crizei economice mondiale.
"Tiparul anterior crizei al dezechilibrelor globale reapare. Creşterea din economiile cu deficite externe mari, precum Statele Unite, este în continuare alimentată în principal de cererea internă. În acelaşi timp, creşterea din economiile cu excedente comerciale ridicate, precum China şi Germania, este încă generată de exporturi", a arătat el.
Directorul FMI a spus că instituţia de la Washington estimează o creştere economică de 2,5% pentru economiile avansate în acest an, trasă în jos de şomaj şi datoriile ridicate ale populaţiei, care afectează cererea internă.
Pe de altă parte, pieţele emergente vor creşte cu 6,5%, iar economiile în dezvoltare din Asia, practic întregul continent cu excepţia Japoniei, se vor extinde cu 8,5%.
Strauss-Kahn a adăugat că "diferenţele globale de creştere" fac presiuni asupra relansării economice şi în alte moduri, respectiv majorarea rapidă a preţurilor energiei, care reflectă cererea tot mai mare din ţările emergente.
"Şi preţurile alimentelor cresc, cu efecte devastatoare asupra ţărilor sărace, deşi aici principalul motiv îl reprezintă şocurile de ofertă. Combinate, aceste creşteri de preţuri încep să se facă simţite în inflaţie", a avertizat oficialul.
Naţiunile Unite au anunţat în luna ianuarie că preţurile la alimente au atins în decembrie noi maxime record, depăşind nivelurile din 2008, an marcat de revolte în ţări precum Egipt, Camerun sau Haiti.
Strauss-Kahn a mai declarat că ajustarea ratelor de schimb valutar are un rol important de jucat în soluţionarea dezechilibrelor economice globale, iar guvernele ar trebui să reziste impulsului de a lua astfel de măsuri.
"Dacă o ţară de abţine de la astfel de ajustări, măsurile de acest gen vor deveni mai greu de luat şi mai scumpe pentru alte state", a afirmat el.
Guvernul chinez se îndreaptă într-o direcţie bună cu eforturile de a creşte cererea internă, notează Strauss-Kahn.
Statele Unite şi multe state occidentale fac presiuni asupra Beijingului pentru a determina autorităţiel chineze să permită o apreciere mai rapidă a yuanului pe pieţele valutare. China, în schimb, încearcă să menţină yuanul cât mai jos pentru a ajuta exporturile. (Mediafax)

CINE NE VA GUVERNA ???

La indicatiile Bancii Mondiale, Guvernul Boc isi ia cap limpede
ziuaonline:
Discutiile dintre premierul Boc si vicepresedintele Bancii Mondiale pentru regiunea Europa si Asia Centrala, Philippe Le Hourerou, au fost axate pe un proiect confidential pe care apropiatii premierului l-au confirmat pentru HotNews, dar au refuzat sa ofere prea multe detalii. Este vorba de formarea unui “Centru al Guvernului” dupa model britanic, format din economisti straini (profesori la facultati celebre) si romani, reprezentanti ai unor partide politice (pentru a asigura sustinerea politica a proiectului) si persoane publice cu o foarte buna reputatie. “Acest nucleu se va ocupa de strategia Romaniei pe termen mediu si lung”, au declarat pentru HotNews.ro, surse guvernamentale. “Va fi o constructie care va prioritiza politicile publice de care Romania are nevoie. Sunt o gramada de politici care nu au suport bugetar si o gramada de alocari care nu sunt eficiente. Suntem in faza in care primul ministru si-a dat acordul in urma cu o saptamana, iar in discutiile de astazi cu vicepresedintele Bancii Mondiale se stabilesc detaliile acestui proiect”, au mai spus sursele citate."Tot acest plan va demara incepand cu saptamanile urmatoare si se va intinde pe circa 3 ani, din cate stiu. Urmeaza sa fie formata o Unitate de Prioritizare, formata din experti pe zonele mari: economic, social samd. Un fel de secretariat tehnic, un fel de cap limpede pentru Cabinet care sa pregateasca strategiile de dezvoltare, inclusiv sa regandeasca programul national de reforma facut de DAIS (Directia de Analiza Institutionala si Sociala), a carei substanta poate fi imbunatatita. Va fi vorba de o structura viabila, formata din oameni tineri care vor sa faca ceva. Modelul e cel britanic, englezii avand o constructie similara", au mai spus pentru HotNews.ro, apropiati ai Cabinetului.

O FI? N-O FI?

Ce șanse sunt ca România să dea faliment

România este una din țările predispuse la faliment, se arată într-un raport publicat de CMA Datavision.
Astfel, România se află pe locul 15 în clasamentul CMA, cu o probabilitate de a intra în incapacitate de plată de 18,7%, din acest punct de vedere stând mai bine decât state precum Italia (19,3%), Ungaria (23,6%), Dubai (25,5%) sau Ucraina (30,6%). Grecia este statul cu cea mai mare probabilitate de intrare în faliment, de 58,8%, urmată de Venezuela cu 51,4% și Irlanda, pe locul al treilea, cu 41,2%.
Clasamentul a fost realizat în funcție de un indicator asemănător CDS-urilor, numit CPD (cumulative probability of default).
Bulgaria are o probabilitate de faliment mai mică decât România, aproximativ 16%. Cel mai mic indicator CPD îl au Israelul și Columbia (aproximativ 7%).

SUA- LA UN PAS DE FALIMENT? CUM VOR PLATI DATORIA EXTERNA? CATRE CINE ESTE ACEASTA DATORIE?

SUA s-ar putea confrunta cu o criza a datoriilor in urmatorii doi ani

SUA s-ar putea confrunta cu o criza a datoriilor in urmatorii doi ani, daca politicienii nu iau rapid masuri pentru reducerea gradului de indatorare a tarii, apreciaza Alan Greenspan, fost presedinte al bancii centrale americane.

"Probabilitatea ca SUA sa nu intampine in urmatorii doi sau trei ani probleme pe piata obligatiunilor sau legate de inflatie se situeaza peste pragul de 50%, dar nu cu mult", a afirmat Greenspan intr-un interviu acordat Wall Street Journal.

El a condus Rezerva Federala (Fed) aproape 20 de ani, pana in 2006. Greenspan considera ca SUA va adopta un buget care va lua in considerare o mare parte din propunerile prezentate in decembrie 2010 de o comisie parlamentara la cererea Casei Albe.

"Singura intrebare este daca bugetul va fi adoptat (de Congres - n.r.) inainte sau dupa o criza pe piata obligatiunilor", a mentionat fostul sef al Fed.

SUA ar putea intra in incapacitate de plata. Riscam o catastrofa economica?

Ce s-ar intampla daca SUA ar intra in incapacitate de plata

Ar veni apocalipsa economiilor lumii. Acestea ar intra in faliment una dupa alta, pentru ca sunt interconectate prin afaceri, actiuni ale companiilor si sisteme monetare.

La inceput s-ar suspenda vanzarile de titluri de stat de stat si locale, in SUA, asa ca ar scadea cu 200 de miliarde de dolari fondurile FED (Banca Nationala a SUA).

Nu s-ar mai putea plati pensiile si salariile. In cele din urma, guvernul Statelor Unite nu ar mai fi in masura sa plateasca dobanzile la datoria care a ajuns la peste 21 de miliarde de dolari pe luna. Analistii spun ca, daca SUA ar intra in default, criza din 2007-2009 ar fi considerata o perioada infloritoare pe langa ce ar putea urma.
sursa: stirileprotv