CUM SE DISTRUGE O NATIE, CARE, INTAMPLATOR SAU NU, E ORTODOXA

Grecii ajung chiriaşi în ţara lor


George Papandreou, premierul elen, şi cancelarul german, Angela Merkel, au discutat în repetate rânduri despre situaţia dificilă a Greciei

Pentru a primi un nou împrumut de la UE şi FMI, statul elen este dispus să renunţe la suveranitate în mai multe domenii. Planul de privatizare al Atenei va fi coordonat de un grup de experţi ai Uniunii Europene. Tot străinii s-ar putea ocupa şi de colectarea impozitelor şi taxelor în Grecia.

Faptul că Grecia apelează încă o dată la Uniunea Europeană şi la Fondul Monetar Internaţional pentru a evita intrarea în incapacitate de plată nu rămâne netaxat de către oficialii europeni. În prezent, se poartă negocieri pentru suplimentarea programului de asistenţă financiară externă pentru Atena.

Control extern fără precedent

Condiţiile propuse pentru acordarea banilor sunt cele mai dure de până acum şi implică intervenţie externă fără precedent. Printre altele, autorităţile elene ar trebui să permită unui grup de experţi ai UE să se ocupe de programul de privatizări prin care vor să vândă active în valoare de 50 de miliarde de euro. De asemenea, tot străinii s-ar putea ocupa de colectarea taxelor şi a impozitelor, notează publicaţia britanică „Financial Times".

În schimb, Atena va primi un nou împrumut (de până la 35 de miliarde de euro) şi o „restructurare de catifea" a datoriei publice. Practic, finanţatorii europeni vor permite prelungirea perioadelor de rambursare a împrumuturilor. De asemenea, planul include şi stimulente pentru investitorii privaţi care deţin obligaţiuni elene, în încercarea de a-i convinge pe aceştia să reeşaloneze în mod voluntar datoria Greciei.

Toate aceste cerinţe au apărut pe fondul nemulţumirilor oficialilor UE faţă de ceea ce ei consideră „eforturi limitate" ale Greciei pentru ieşirea din criză. Aceştia aduc ca argumente ritmul lent de implementare a reformelor structurale, eşecurile Atenei de a stârpi evaziunea fiscală şi mai ales faptul că programul de privatizări nu a fost demarat încă. Potrivit oficialilor care participă la discuţii, dacă Grecia ar fi urmat aceşti paşi, evita complet un nou împrumut. Nevoia de finanţare a Greciei până în 2013 se ridică la 70 de miliarde de euro. O bună parte din această sumă trebuia să fie atrasă de pe pieţele internaţionale, însă accesul Atenei la finanţare străină rămâne limitat din cauza neîncrederii investitorilor.

În criză de timp

Oficialii europeni speră acum că noul împrumut, combinat cu veniturile din privatizări şi reeşalonarea datoriei, reprezintă drumul potrivit pentru rezolvarea problemelor Greciei. Atena trebuie să finalizeze noua înţelegere până la 20 iunie, altfel riscă să nu primească următoarea tranşă (în valoare de 12 miliarde de euro) de la FMI.

În criză de timp, un grup de oficiali ai UE au purtat „discuţii de urgenţă, neanunţate" cu guvernul elen, potrivit Reuters. Însă negocierile sunt întârziate de problemele politice de la Atena. Săptămâna trecută, Guvernul nu a reuşit să obţină sprijinul Parlamentului pentru un nou pachet de măsuri de austeritate. Opoziţia, la unison cu protestatarii, cere reducerea taxelor pentru relansarea economiei. În mai 2010, Grecia a semnat un acord în valoare de 110 milioane de euro cu UE şi FMI.


327 de miliarde de euro este valoarea datoriei publice a Greciei, adică aproximativ 150% din PIB.