Patriarhia Romana regreta decizia Ierusalimului de intrerupere a comuniunii
Patriarhia Romana este surprinsa si regreta decizia celei a Ierusalimului de intrerupere a comuniunii euharistice, dupa ce se convenise inceperea unui dialog cu privire la asezamantul romanesc de la Ierihon.
“Desi in urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfintitului Parinte Ciprian Campineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit initierea unui dialog bilateral fratesc intre cele doua Patriarhii pentru identificarea unei solutii privind existenta Asezamantului romanesc de la Ierihon, Patriarhia Romana constata cu surprindere si regret ca Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterala”, se arata intr-un comunicat al Patriarhiei.
Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului fata de Asezamantul romanesc de la Ierihon, camin pentru pelerinii romani care viziteaza Tara Sfanta, precum si relatiile Patriarhiei Romane cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate in sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din zilele de 19-20 mai 2011, mai anunta Patriarhia Romana.
Apologeticum a publicat comunicatul integral al patriarhiei Ierusalimului.
Sfantul si Sfintitul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului intrunindu-se astazi, luni, 26 aprilie/9 mai 2011, in sedinta sa regulata, a analizat printre alte teme si solutionarea problemei bisericii ridicate anticanonic in Ierihon de catre Partiarhia Romaniei.
Sfantul si Sfintitul Sinod cercetand detaliat si in profunzime aceasta problema, intr-un singur glas si cu tristete a hotarat intreruperea pomenirii Preafericitului Patriarh al Romaniei, kir Daniel si caterisirea reprezentantului Patriarhiei Romaniei in Ierusalim, Parintele Arhimandrit Ieronim Cretu.
Motivele pentru luarea unei astfel de hotarari sunt ca in ultimii ani ai deceniului 1990, Patriarhia Romaniei a inceput si a finalizat construirea unei biserici cu hotel in Ierihon, fara aprobarea canonica a Patriarhiei Ierusalimului, in jurisdictia careia se afla Tara Sfanta.
Patriarhia Ierusalimului se afla intr-o pozitie dificila din cauza acestui lucru. A vazut granitele sale canonice, consfintite de Sinoadele Ecumenice si Locale, amenintate samavolnic si nedisimulat in fapta.
Patriarhia Ierusalimului a explicat Patriarhiei Romaniei ca daca afirmatia ei ca biserica aceasta a fost construita pentru pelerinii din Romania in Tara Sfanta e acceptata, ea va transforma jurisdictia Patriarhiei Ierusalimului in camp deschis pentru toate Bisericile Ortodoxe pentru ridicarea de biserici, cateva dintre ele deja cerand acest lucru.
Deoarece, cu toate acestea, Patriarhia Romaniei nu a aratat sensibilitatea bisericeasca necesara, Patriarhia Ierusalimului l-a pus intru neimpartasire pe cel ce si-a asumat si a dus pana la capat aceasta initiativa, Arhimandritul Ieronim Cretu, reprezentantul Patriarhiei Romaniei in Tara Sfanta, iar recent pentru a impulsiona rezolvarea problemei, Preafericirea sa Parintele nostru si Patriarhul Ierusalimului kir Theofilos a trimis catre Preafericitul Patriarh al Romaniei kir Daniel urmatoarea scrisoare, in care se expun analitic toate laturile acestei probleme si pozitia Patriarhiei Ierusalimului:
„Preafericitului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Loctiitor al Cezareeei Capadochiei, Mitropolit al Ungrovlahiei si Arhiepiscop al Bucurestilor kir Daniel, frate iubit in Domnul si coliturghisitor al Smereniei Noastre, sfanta imbratisare in Hristos Iisus.
In zilele predecesorilor Nostri, fericitul intru adormire Patriarh al Ierusalimului Diodor si fericitul intru adormire Patriarh al Romaniei Teoctist, s-a luat de catre Patriarhia Romaniei initiativa ridicarii unei sfinte biserici in Ierihon, cu locuinte de hotel in jurul ei, fara aprobarea si permisiunea canonica a Bisericii Locale a Sfintelor Locuri, adica a Patriarhiei Noastre a Ierusalimului.
Impotrivirile si protestele Patriarhiei Noastre nu au putut sa intrerupa ridicarea bisericii respective. Dimpotriva, acestea au fost ignorate si biserica s-a finalizat, iar astazi si functioneaza.
Preafericirea Voastra, deosebit de onorata si profunda, distinsa prin pregatirea si educatia teologica nu putina, stie bine ca acest act constituie o incalcare grosolana al principiului evanghelic, expus de catre Apostolul neamurilor Pavel, „Ravnind astfel sa binevestesc acolo unde Hristos nu fusese numit, ca sa nu zidesc pe temelie straina” (Romani 15, 20), precum si a Sfintelor Canoane: 31 al Sfintilor Apostoli, 5 al Sinodului din Antiohia si 10 al Sinodului din Cartagina, care condamna ridicarea vreunui altar, desconsiderand pe episcopul locului. Argumentul ca Biserica Romana doreste sa aiba propria ei biserica in Tara Sfanta, nu sta in picioare, pentru ca ea are o biserica in Ierusalim, Tara Sfanta fiind incredintata spre ocrotire si pastorire Patriarhiei Ierusalimului de catre Primul Sinod Ecumenic, care a hotarat prin al 7-lea canon al sau: „…Episcopul din Elia (Ierusalim) sa se cinsteasca (sa se bucure de cinste) si sa aiba urmarea (continuarea) cinstei (acesteia)…”, de catre cel de-al IV-lea Sinod Ecumenic, care a hotarat prin actul al 7-lea al sau: „Pe Iuvenalie, preacuviosul episcop al Ierusalimului a avea sub stapanire cele trei Palestine” si de catre Sinodul Quinisext, care prin al 36-lea Canon al sau, aseaza Tronul Cetatii Ierusalimului intre Patriarhiile Stravechi.
Daca si celelalte Biserici Ortodoxe vor urma acest exemplu al Bisericii Ortodoxe Romane, atunci vom avea in Tara Sfanta reprezentante a treisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, care vor fi exemplul unei polifonii si poliarhii ortodoxe arbitrare, greu de condus administrativ si in contradictie cu cele hotarate omofon de catre toate Bisericile Ortodoxe la cea de-a IV-a Conferinta Presinodala de la Geneva din anul 2009.
Patriarhia Ierusalimului a infruntat cu profunda intristare, dar si cu toleranta si cu multa moderatie aceasta situatie anticanonica implantata in sanul ei, pentru care s-a si limitat la a-l opri de la Impartasanie doar pe prim-colaboratorul ei (BOR), Preacuviosul Arhimandrit, parintele Ieronim Cretu, fara a-l caterisi sau a intrerupe pomenirea Bisericii Romane in Diptice, asa cum era indreptatita sa procedeze.
Asteptand suficient timp, chiar patru ani de la alegerea impreuna-cu-Dumnezeu a Preafericirii Voastre in respectabilul Tron al Patriarhiei Romaniei si nevazand vreo miscare esentiala a Preafericirii Voastre spre rezolvarea acestei probleme, din fapte ne miscam, ca sa ridicam noi de acum acest lucru, ca fara nicio intarziere sa se vindece si sa se cicatrizeze aceasta rana deschisa in trupul bisericesc, conform cu dumnezeiestile si sfintele canoane, si ca sa nu ajungem la indezirabila caterisire a Parintelui Arhimandrit Ieronim sau la intreruperea pomenirii Bisericii Ortodoxe surori a Romaniei.
In urma acestora, incheiem imbratisand-O (BOR) de aici, de la Preasfantul si de-Viata-Izvoratorul Mormant cu sarutare sfanta.
In Sfanta Cetate a Ierusalimului, 2011, ianuarie 27.
Al Preadoritei Voastre Preafericiri,
iubit in Hristos frate,
THEOFILOS AL III-LEA,
Patriarhul Ierusalimului”.
Ca raspuns, Patriarhul Romaniei, kir Daniil, a transmis ca reprezentant al sau in aceasta problema, in vinerea dinaintea Sambetei lui Lazar 2/15 aprilie 2011, pe Preasfintitul Episcop Ciprian Campineanul, care a adus cu el o scrisoare.
In aceasta scrisoare nu se arata nicidecum dispozitia pentru o rezolvare canonica a problemei si pentru pastrarea unitatii in Hristos, ci dimpotriva prin argumente slabe si netemeinice incearca legalizarea si stabilizarea starii create.
Pentru respectarea si ocrotirea drepturilor canonice si pastorale asupra Locurilor de Inchinare ale Patriarhiei Ierusalimului in Tara Sfanta, Sfantul si Sfintitul Sinod a purces la aceasta hotarare dureroasa pe de o parte, dar necesara pe de alta, dorind pe mai departe restabilirea comuniunii canonice si bisericesti prin respectarea randuielii bisericesti.
Precizam ca in pofida intreruperii comuniunii bisericesti, evlaviosii pelerini din Romania sunt bineprimiti la Sfintele Locuri de Inchinare si in Sfintele Manastiri ale Patriarhiei
sursa: ziuaonline
Pendula vieții
Acum 4 săptămâni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu