OARE CU CE ORDINE O FI VENIT PAPANDREOU DE LA INTALNIREA BILDERBERG?

Peste 15.000 de greci au manifestat împotriva noilor măsuri de austeritate la Atena


Mii de greci au manifestat pentru a treia duminică la rând în faţa Parlamentului din Atena, împotriva noului plan de austeritate pregătit de Guvern şi pentru a susţine un apel la grevă generală lansat pentru miercuri

Mii de greci au manifestat pentru a treia duminică la rând în faţa Parlamentului din Atena, împotriva noului plan de austeritate pregătit de Guvern şi pentru a susţine un apel la grevă generală lansat pentru miercuri, relatează AFP.

Cel puţin 15.000 de persoane, potrivit poliţiei, s-au adunat în piaţa Syntagma, cea mai mare din capitală. Din cauza unui sfârşit de săptămână prelungit în Grecia, prezenţa a fost cu mult mai redusă în raport cu cei 100.000 de manifestanţi prezenţi duminica trecută.

Participanţii şi-au anunţat intenţia de a forma un lanţ uman în jurul Parlamentului miercuri, ziua grevei generale, când încep dezbaterile parlamentare privind planul de austeritate prezentat de Guvern.

Premierul Georges Papandreou şi partidul său nu beneficiază decât de încrederea unui sfert din populaţie, potrivit unui sondaj publicat duminică.

Doar 26 la sută din persoanele chestionate mai au încredere în Papandreou, potrivit anchetei Public Issue publicate de cotidianul Kathimerini. Acelaşi sondaj îl credita în urmă cu o lună cu 34 de procente.

Guvernul vrea ca Parlamentul să aprobe o nouă serie de măsuri de austeritate menite să ducă la economisrirea a 28 de miliarde de euro până în 2015.
Mii de persoane manifestează de o lună împotriva acestor noi măsuri, considerate că sunte impuse din străinătate pentru a răspunde unei crize provocate de anii de haos.

CUM SE DISTRUGE O NATIE, CARE, INTAMPLATOR SAU NU, E ORTODOXA

Grecii ajung chiriaşi în ţara lor


George Papandreou, premierul elen, şi cancelarul german, Angela Merkel, au discutat în repetate rânduri despre situaţia dificilă a Greciei

Pentru a primi un nou împrumut de la UE şi FMI, statul elen este dispus să renunţe la suveranitate în mai multe domenii. Planul de privatizare al Atenei va fi coordonat de un grup de experţi ai Uniunii Europene. Tot străinii s-ar putea ocupa şi de colectarea impozitelor şi taxelor în Grecia.

Faptul că Grecia apelează încă o dată la Uniunea Europeană şi la Fondul Monetar Internaţional pentru a evita intrarea în incapacitate de plată nu rămâne netaxat de către oficialii europeni. În prezent, se poartă negocieri pentru suplimentarea programului de asistenţă financiară externă pentru Atena.

Control extern fără precedent

Condiţiile propuse pentru acordarea banilor sunt cele mai dure de până acum şi implică intervenţie externă fără precedent. Printre altele, autorităţile elene ar trebui să permită unui grup de experţi ai UE să se ocupe de programul de privatizări prin care vor să vândă active în valoare de 50 de miliarde de euro. De asemenea, tot străinii s-ar putea ocupa de colectarea taxelor şi a impozitelor, notează publicaţia britanică „Financial Times".

În schimb, Atena va primi un nou împrumut (de până la 35 de miliarde de euro) şi o „restructurare de catifea" a datoriei publice. Practic, finanţatorii europeni vor permite prelungirea perioadelor de rambursare a împrumuturilor. De asemenea, planul include şi stimulente pentru investitorii privaţi care deţin obligaţiuni elene, în încercarea de a-i convinge pe aceştia să reeşaloneze în mod voluntar datoria Greciei.

Toate aceste cerinţe au apărut pe fondul nemulţumirilor oficialilor UE faţă de ceea ce ei consideră „eforturi limitate" ale Greciei pentru ieşirea din criză. Aceştia aduc ca argumente ritmul lent de implementare a reformelor structurale, eşecurile Atenei de a stârpi evaziunea fiscală şi mai ales faptul că programul de privatizări nu a fost demarat încă. Potrivit oficialilor care participă la discuţii, dacă Grecia ar fi urmat aceşti paşi, evita complet un nou împrumut. Nevoia de finanţare a Greciei până în 2013 se ridică la 70 de miliarde de euro. O bună parte din această sumă trebuia să fie atrasă de pe pieţele internaţionale, însă accesul Atenei la finanţare străină rămâne limitat din cauza neîncrederii investitorilor.

În criză de timp

Oficialii europeni speră acum că noul împrumut, combinat cu veniturile din privatizări şi reeşalonarea datoriei, reprezintă drumul potrivit pentru rezolvarea problemelor Greciei. Atena trebuie să finalizeze noua înţelegere până la 20 iunie, altfel riscă să nu primească următoarea tranşă (în valoare de 12 miliarde de euro) de la FMI.

În criză de timp, un grup de oficiali ai UE au purtat „discuţii de urgenţă, neanunţate" cu guvernul elen, potrivit Reuters. Însă negocierile sunt întârziate de problemele politice de la Atena. Săptămâna trecută, Guvernul nu a reuşit să obţină sprijinul Parlamentului pentru un nou pachet de măsuri de austeritate. Opoziţia, la unison cu protestatarii, cere reducerea taxelor pentru relansarea economiei. În mai 2010, Grecia a semnat un acord în valoare de 110 milioane de euro cu UE şi FMI.


327 de miliarde de euro este valoarea datoriei publice a Greciei, adică aproximativ 150% din PIB.

DIN NOU GRECII NE DAU LECTIA DEMNITATII SI A CREDINTEI. LA NOI...TACERE...

În Atena 100.000 de greci au protestat timp de patru ore împotriva cardului cetățianului (potrivit celor declarate de Părintele Nektarios Moulatsiotis)

Atena, 27 martie 2011, Pedio Areos şi Piaţa Syntagma:

Un nou protest împotriva actelor de identitate biometrice

Zeci de mii de oameni din multe părţi ale Greciei au răspuns la apelurile Comisiei Panelene a Clericilor şi Laicilor pentru Lupta împotriva Cardului Cetăţeanului şi s-au adunat duminică, 27 martie 2011, în Pedio Areos, după care au mers în marş paşnic către Parlamentul Elen.

Pr. Nektarios Moulatsiotis

Estimările cele mai modeste vorbesc de cel puţin 30.000 de manifestanţi, în timp ce Părintele Nektarios Moulatsiotis, preşedintele acestei Comisii de Luptă împotriva Cardului Cetăţeanului, a anunţat prezenţa a 100.000 de oameni. Importanţă însă nu are atât numărul participanţilor, cât prezenţa dinamică a oamenilor, atât în ​​discursurile ţinute la Pedio Areos, cât şi în marşul către Parlament. Dintre vorbitori trebuie menţionaţi reprezentanţii INKA-ΓΟΚΕ (Ιnstitutul Consumatorilor/Federaţia Generală a Consumatorilor din Grecia, organizaţie membră a Comisiei Europene pentru Sănătatea şi Protecţia Consumatorilor, http://www.inka.gr)[1], experţi în ştiinţele economice care au prezentat riscurile actelor cu cip şi ale îndosarierii datelor personale. Domnul Stathis Adamopoulos, specialist în ştiinţe economice, membru al INKA, a semnalat în discursul său că „în esenţă, cardul va înregistra toate acţiunile individului cu rezultatul că va modifica fundamental sistemul de valori al societăţii noastre”, adică omul va fi supus unei urmări continue, 24 de ore din 24, şi a completat că aceste date care ţin de viaţa privată a omului vor putea fi extrase în orice moment, fapt care va constitui un obstacol major în dezvoltarea personalităţii umane.

În declaraţia făcută Agenţiei Ateniene de Ştiri şi Agenţiei Macedoniene de Ştiri, ΑΠΕ-ΜΠΕ, acelaşi Stathis Adamopoulos susţine că: „chiar dacă toate aceste temeri nu ar fi reale, adevărul este că noul act de identitate care ni se pregăteşte presupune un sistem birocratic complex şi costisitor, care va deveni o importantă sursă de venituri, fapt care, spre exemplu a determinat guvernul australian să renunţe la introducerea lui”.

Părintele Nektarios Moulatsiotis, la rândul său, a subliniat într-una din intervenţiile sale că „acest card al cetăţeanului este în dezacord flagrant cu Constituţia Greciei şi cu Dreptul European”. Reprezentanţii PR.A.O.S. (Iniţiativa Luptătorilor pentru o Conştiinţă Ortodoxă) au analizat în detaliu, atât din perspectivă tehnologică, cât şi religioasă, tema cardului de cetăţean.

Mitropolitul Pireului, Serafim, în numele Bisericii locale a Pireului, a exprimat neliniştea sa profundă faţă de intenţia introducerii cardului cetăţeanului în mesajul transmis manifestanţilor prin reprezentantul său, protopresviterul Hristos Hritodoulou. A subliniat că actuala evoluţie a tehnologiei devine un adevărat blestem pentru om şi instrument al unei dictaturi fără precedent în istoria omenirii. Omul îşi va pierde identitatea în cadrul sistemului de urmărire continuă care se va realiza prin cardul cetăţeanului. S-a menţionat de asemenea că se aşteaptă luarea oficială a poziţie e Sinodului Bisericii Greciei imediat ce guvernul va da publicităţii proiectul de lege privitor la introducerea cardului cetăţeanului, specificându-se că s-a constituit deja o comisie juridico-teologică a Sinodului care investighează toate datele legate de cardul cetăţeanului. În repetate rânduri vorbitorii au invocat trecutul glorios al poporului grec care a fost un promotor al libertăţii umane, prin aceasta îndemnându-i pe contemporani să urmeze exemplul înaintaşilor lor care nu s-au temut să lupte şi să-şi dea viaţa pentru credinţa şi patria lor. S-au făcut referiri la Constantinopolul bizantin, ca simbol al elenismului creştin, şi la 25 martie, una dintre cele două zile naţionale ale Greciei, care marchează începutul revoluţiei de eliberare e grecilor de sub jugul otoman, din 1821, în care Biserica a avut un rol decisiv. În ansamblul lor, discursurile s-au dorit un semnal de alarmă adresat poporului elen şi în acelaşi timp tuturor creştinilor, care se află în pericolul de a-şi pierde libertatea de acţiune şi spirituală prin acest nou sistem de înrobire, „anticreştin, antipopular, antidemocratic, antiuman şi satanic”, după cum a subliniat unul dintre vorbitori, „un sistem pe care Noua Ordine doreşte să îl impună Greciei”.

De asemenea, manifestaţia s-a dorit o avertizare a ocârmuitorilor ţării, care se vădesc a nu fi „nici greci, nici creştini”, ci slujitori ai intereselor Noii Ordini Mondiale. S-a subliniat că guvernanţii nu doresc să prezinte clar ce înseamnă cardul cetăţeanului şi riscurile pe care le presupune, ei se exprimă în mod ambiguu, echivoc, în ce priveşte condiţiile şi implicaţiile introducerii noului sistem de identificare, fapt care dovedeşte o dată în plus caracterul antipopular al măsurii. La sfârşitul discursurilor s-a citit rezoluţia manifestaţiei adoptată de către toţi participanţii. Apoi manifestanţii au pornit în marş paşnic către Parlamentul Grecilor strigând lozinci precum “NU cardului cetăţeanului!”, „Grecia creştinilor Ortodocşi”, „Grecia înseamnă Ortodoxie!”, „Afară masonii din Parlament!” şi cântând imnul naţional şi „Apărătoare Doamnă”. Puternică a fost prezenţa tinerilor care cu vocile lor viguroase au dat un ton diferit marşului. Trebuie să îi felicităm pe aceşti tineri, pentru că mulţi dintre ei s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea evenimentului prin distribuirea de pliante şi postarea de panouri etc. Odată ajunşi în faţa Parlamentului, rezoluţia manifestaţiei a fost înmânată unui reprezentant al Parlamentului. Protestatarii şi-au manifestat dezacordul faţă de măsurile şi atitudinea guvernanţilor şi parlamentarilor în actuală criză economică şi politică şi au afirmat că nu îi consideră reprezentanţi ai poporului elen, tocmai pentru că nu acţionează spre binele material şi spiritual al poporului, ci sunt adevăraţi trădători de neam şi luptători împotriva Bisericii şi a credinţei creştine. Mitropolitul Ieremia al Gortinei şi Megalopoleos a transmis telefonic în direct mesajul său de solidaritate şi de susţinere a cauzei manifestaţiei. Mesaje de solidaritate au fost citite în faţa Parlamentului de reprezentanţi ai unor organizaţii creştine de pe tot cuprinsul Greciei. În sfârşit, trebuie să semnalăm că protestatarii şi-au anunţat intenţia de a organiza şi alte demonstraţii de protest împotriva introducerii cardului cetăţeanului atât în Atena, cât şi în alte oraşe ale Greciei. Părintele Nektarios Moulatsiotis: ”după afirmațiile polițiștilor suntem 150.ooo de oameni„

Traducere: Mihail Ilie.

Surse: http://thriskeftika.blogspot.com/2011/03/blog-post_8832.html ; http://aktines.blogspot.com/2011/03/27-2011.html ; http://panayiotistelevantos.blogspot.com/2011/03/blog-post_5764.html; http://www.orthodoxia-ellhnismos.gr/2011/03/blog-post_7912.html#more ; http://www.newpost.gr/ellada/item/33411 ; http://www.filoumenos.com/index.php?option=com_content&view=article&id=2704:Megalei%CE%BFdis-i-sygkentrosi-gia-tin-karta-politi-27-Martioy&catid=51:amka-ekam&Itemid=76

sursa: graiulortodox

SE PREGATESTE DISTRUGEREA ORTODOXIEI? NU VOR REUSI, PENTRU CA E BISERICA LUI HRISTOS SI NIMENI NU O VA BIRUI!

Iata cum elitele vor reusi sa distruga o tara minunata si...ortodoxa! Cine urmeaza dupa Grecia??

Grecia vinde tot
Sursa: Money.ro
Grecia a anunţat joi accelerarea planului de privatizare pe trei ani prin care speră să obţină 7 miliarde de euro vânzând şi valorificând companiile de stat şi alte active, transmite Reuters. Această decizie vine în încercarea Guvernului elen de a reduce cea mai mare datorie publică din Uniunea Europeana.

Ministerul de Finanţe de la Atena, George Papaconstantinou, a explicat că Executivul speră să câştige anul viitor 'cel puţin un miliard de euro' din vânzarea parţială, conducerea în comun sau privatizarea completă a sute de proprietăţi.

'Scopul acestui program este să aducem la bugetul de stat venituri de până la 7 miliarde de euro în perioada 2011-2013, din care cel puţin un miliard de euro în 2011', se precizează în declaraţia Ministerului de Finanţe.

Consultanţi financiari şi juridici vor fi angajaţi imediat pentru a conduce negocierile privind extinderea drepturilor pentru operarea Aeroportului Internaţional din Atena, pentru găsirea unui investitor strategic al producătorului de armament EAS, Poşta Elenă si sistemul loteriei de stat, dar si pentru valorificarea participaţiilor deţinute de statul grec la operatorii de gaze naturale DEPA şi DESFA.

Drepturile de concesiune de la Aeroportul Internaţional din Atena, unde statul deţine o participaţie de 55%, au fost deja acordate grupului german Hochtief pentru 30 de ani, în 2001, mai transmite Reuters.

Grecia caută să concesioneze aproximativ 850 de porturi de iahting şi câteva aeroporturi regionale, inclusiv două din insula Creta - o populară destinaţie turistică.

În luna mai a acestui an, Grecia a evitat intrarea în incapacitate de plată numai după ce a împrumutat de urgenţă 110 miliarde de euro de la statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional.

IATA UNDE S-A AJUNS: EXACT ACOLO UNDE ISI DORESC ELITELE. REVOLTE, MISCARI DE STRADA, ANARHIE....URMEAZA SOLUTIA" SALVATOARE"

Grecia, în flăcări. Sindicatele acuză FMI-ul şi UE

20.000 de sindicalişti greci au protestat ieri împotriva noilor măsuri de austeritate adoptate de Guvern. Protestatarii s-au bătut cu forţele de ordine, atacând un fost ministru cu bâte şi pietre

Protestatarii greci care demonstrau, ieri, împotriva măsurilor de austeritate anunţate de guvernul de la Atena au aruncat cu pietre şi cocktailuri Molotov spre forţele de ordine, atacând cu pietre şi bâte şi un fost ministru care s-a refugiat în clădirea Parlamentului.

Jandarmii au ripostat cu gaze lacrimogene, mai multe altercaţii având loc în faţa Parlamentului, în momentul în care protestatarii au încercat să forţeze intrarea în clădire. Demonstranţii au incendiat mai multe pubele de gunoi, precum şi alte materiale şi le-au lăsat să ardă în apropierea Parlamentului şi a Ministerului de Finanţe. Unele dintre materialele care au luat foc au fost şi ele aruncate spre jandarmi. Protestatarii au incendiat apoi vehicule şi staţii de autobuz. Violenţe s-au înregistrat şi în oraşul Salonic, unde forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru dispersarea protestatarilor.

Sindicatele din Grecia au scos aproximativ 20.000 de oameni pe străzi, pentru a protesta împotriva unei noi măsuri a guvernului de la Atena - reducerea salariilor şi la companiile unde statul este acţionar.
După ce angajaţii publici au fost lăsaţi fără cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu, toate salariile peste 1.800 euro din companiile unde Statul elen este acţionar vor fi reduse cu 10%. Circa 89% dintre angajaţii la companiile de stat vor fi afectaţi de această măsură. În afara miilor de poliţişti adunaţi să apere Parlamentul de la Atena şi alte clădiri guvernamentale, şi a celor care asigură servicii de urgenţă (pompieri, medici), aproape nimeni nu mai lucra, ieri, la prânz, în Grecia. Trenurile şi autobuzele nu mai circulau decât pentru a duce oamenii către şi de la locurile anunţate pentru protestele de stradă.

Taximetriştii din Atena s-au alăturat şi ei grevei, în timp ce operatorii portuari, judecătorii, funcţionarii bancari, profesorii, controlorii de trafic aerian etc. au încetat lucrul.

Ţara a căzut pradă unui "blocaj informaţional", deoarece majoritatea jurnaliştilor au intrat şi ei în grevă.

Sindicatele din Grecia: "Bogaţii să plătească costurile crizei"

ADEDY, unul dintre cele mai puternice sindicate din Grecia, a cerut Guvernului să renunţe la măsurile de austeritate pe care le-a numit "injuste din punct de vedere social", afirmând că singurul rezultat va fi "târârea muncitorilor şi a pensionarilor în sărăcie". Sindicatele au acuzat şi implicarea "FMI - UE-troikăi", referindu-se la măsurile cerute de aceste instituţii, precum şi de Banca Centrală Europeană. "Angajaţii trebuie să pună capăt şantajului impus de speculanţi. Speculanţii şi bogaţii trebuie să suporte costurile crizei", se arată într-un comunicat al sindicatului.

Printre demonstranţii care au ieşit ieri pe străzi au fost şi sindicaliştii cu simpatii de stânga de la PAME. Într-un comunicat aceştia au declarat că: "Nu vom ceda în faţa plutocraţiei. Problemele care afectează economia Greciei nu au fost create de oamenii de rând, ci de lăcomia capitaliştilor".

"Protestăm pentru că Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Guvernul ne-au adus în starea de sărăcie şi de şomaj. Acum ne aruncă nouă în cârcă poverile pe care ei ar trebui să le poarte", se arată în comunicat. Marţea trecută, Parlamentul grec a adoptat o lege prin care s-au modificat reglementările contractului colectiv de muncă, făcând mai uşor pentru angajatori să concedieze angajaţii. De asemenea, bugetarilor li se va mai tăia 10% din salariu. Noua rundă de măsuri de austeritate se bazează pe reforme structurale, în special în sectorul public, unde sunt mai bine de 20% dintre angajaţii greci.

Demonstraţiile vor continua în această săptămână. Bugetul Greciei pe 2011, programat să fie votat în Parlament pe 22 decembrie, are drept scop diminuarea deficitului bugetar de la 9,4% la 7,4%. Cei care vor suferi cel mai mult de pe urma tăierilor de salarii vor fi angajaţii căilor ferate sau ai altor forme ale transporturilor publice.