Mormântul apostolului Filip, descoperit în Turcia

Mormântul a fost găsit în oraşul turcesc Pamukkale

O echipă de arheologi a descoperit mormântul Sfântului Filip, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, în Pamukkale, vechiul oraş Hierapolis, din vestul Turciei, notează agenţia de presă Anatolia, citată de AFP.

Coordonatorul echipei, italianul Francesco d'Andria, a declarat că această descoperire, pe care o consideră de o importanţă majoră pentru arheologie şi pentru lumea creştină, a venit după mai mulţi ani de căutări. „L-am găsit în sfârşit sub dărâmăturile unei biserici (din zonă), pe care ­le-am scos la lumina zilei în urmă cu o lună", a explicat arheologul italian. Specialistul a precizat că echipa sa a păstrat mormântul intact, însă „într-o zi, el va fi deschis, fără îndoială".

Filip, pescar originar din Galileea, o provincie aflată în prezent pe teritoriul Israelului, a fost unul dintre discipolii lui Iisus. Apostolul a pornit într-o campanie de evanghelizare a unor ţinuturi din Asia Mică şi a fost omorât cu pietre la vârsta de 87 de ani, iar apoi a fost crucificat de romani, în anul 80 d.H., în oraşul Hierapolis din străvechea regiune istorică Frigia.

Pamukkale, nume care înseamnă „castelul de bumbac", este în prezent unul dintre oraşele turistice cele mai renumite din Turcia. Zona este cunoscută mai ales pentru apele termale şi rocile sedimentare, travertin alb, de la care îi şi vine numele.

Portretul lui Iisus vechi de 2000 de ani, ascuns într-o peşteră din Iordania

Portretul lui Iisus vechi de 2000 de ani, ascuns într-o peşteră din Iordania. Sursa: Daily Mail

Povestea incredibilă a celor 70 de cărţi antice care au stat ascunse aproape 2000 de ani într-o peşteră de pe tărâmul sfânt continuă cu o descoperire uimitoare. Deşi greu de identificat, într-o anumită lumină poate fi vizibil un tablou familiar tuturor creştinilor. Este vorba despre potretul unui bărbat tânăr, cu barbă şi plete care poartă o cunună de spini pe cap. Această imagine ar putea fi cel mai vechi portret al lui Iisus cunoscut până acum şi e posibil să fi fost creat chiar de cei care l-au cunoscut.

Potrivit Daily Mail, cartea confecţionată din metal, de mărimea unei cărţi de credit, sigilată pe toate cele patru laturi şi are pe coperţi chipul unui bărbat reprezentat în relief. Sub potret se poate vedea un text scris în vechea ebraică rămas încă nedescifrat, dar în care se poate distinge formula "Salvatorul Israelului".

Deşi proprietarul, beduinul Hassan Said, a refuzat să vândă cărţile, el a permis totuşi prelevarea a două mostre care vor fi analizate în Anglia şi Elveţia. El susţine că le-a moştenit de la bunicul său.

Oamenii de ştiinţă au descoperit până acum că metalul este din perioada antică romană şi că provine din Mediterană, iar coroziunea de pe cărţi nu este modernă.

Pe de altă parte, conform unei investigaţii Daily Mail, beduinul ar fi cumpărat pur şi simplu artefactele de la un negustor, deoarece era convins că sunt sfinte. El a deschis manuscrisele şi le-a mânjit cu ulei de măsline pentru a le "conserva" mai bine.

Documentele au fost descoperite iniţial într-o peşteră din oraşul Saham, din Iordania, acum cinci ani, în urma unor inundaţii. De asemenea au mai fost descoperite şi alte obiecte, inclusiv unele maniscrise pe plăci de metal şi sulurile laminate plumb.

O parte dintre cărţile găsite până acum au fost furate de muncitorii care lucrau pentru beduinul Saida. Ei le purtau ca talismane, fie la gât, fie le atârnau în maşini.

Descoperirea din nordul Iordaniei ar putea să schimbe istoria creştinismului. În această zonă au venit, după căderea Ierusalimului în anul 70, refugiaţi creştini. Paginile sunt din plumb şi sunt legate cu sârmă şi multe din ele sunt sigilate încă. Fiecare carte are între 5 şi 15 pagini. Pe paginile mici cât un card de credit sunt imagini, simboluri şi cuvinte care par să se refere la Mesia. Textele sunt scrise în Ebraică Veche.

Cărţile ar putea să fie printre cele mai vechi scrieri creştine, mai vechi şi decât scrierile Sfîntului Pavel. Un expert în istoria religiilor şi arheologie, David Elkington, a spus că "ar putea să fie marea descoperire a creştinismului". Elkington este printre puţinii care au văzut colecţia şi a spus că "am amuţit când le-am văzut". "Chiar de la început am văzut semne ale creştinismului, este o cruce în prim plan, în spatele ei un mormânt, cred că al lui Iisus şi în spatele lor zidurile unui oraş, probabil Ierusalim

CARTI DE METAL CARE CONTIN MARTURII DESPRE INCEPUTURILE CRESTINISMULUI

Arheologii au descoperit 70 de cărţi de metal care ar deţine secretele Creştinismului
 Arheologii au descoperit într-o peşteră din Iordania 70 de cărţi de metal care ar putea dezvălui unele dintre secretele de la începutul Creştinismului.

Dacă se dovedeşte autenticitatea lor, ar putea reprezenta cea mai mare descoperire după Manuscrisele de la Marea Moartă găsite în 1947.

Pe paginile de mărimea unei cărţi de credit sunt inscripţionate imagini, simboluri şi cuvinte care par a se referi la Mesia şi poate chiar la crucificare şi înălţare. Multe dintre aceste cărţi sunt sigilate, uniii dintre cercetători crezând că ele reprezintă colecţia pierdută de codexuri menţionate în Cartea Revelaţiei din Biblie.

Cărţile au fost descoperite în urmă cu cinci ani într-o peşteră dintr-o zonă izolată a Iordaniei, unde ar fi locuit refugiaţi creştini după căderea Iersualimului din 70 d.Hr. Tot acolo au mai fost descoperite şi documente importante din aceeaşi perioadă.

Primele teste asupra metalului arată că unele cărţi datează din primul secol d.Hr. Dacă datarea este confirmată prin analize ulterioare, aceste cărţi ar fi printre primele documente creştine, precedând scrierile Sf. Paul.

Cercetătorul britanic David Elkington, unul dintre puţinii experţi care au examinat cărţile, spune că ele ar putea reprezenta o descoperire majoră din istoria creştinismului. "Gândul că am ţinut aceste cărţi care au fost poate atinse de primii sfinţi ai Bisericii este emoţionant", a declarat el.

Philip Davies, profesor de studii biblice la Universitatea Sheffield, spune că cea mai puternică dovadă a faptului că aceste cărţi au origini creştine este o hartă a oraşului sfânt - Ierusalim. Pe fundalul imaginii este o cruce, un mormânt, o clădire mică, şi zidurile oraşului, spune Davies.

Echipa britanică se teme că persoana israeliană care deţine cărţile în prezent, după au fost furate din Iordania, ar putea să le vândă la negru sau chiar să le distrugă. Bărbatul neagă acest lucru şi susţine că ele se află în familia sa de 100 de ani.

Au fost găsite mormintele episcopilor lui Ştefan Cel Mare din Ardeal

Au fost găsite mormintele episcopilor lui Ştefan Cel Mare din Ardeal. Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani a fost realizată în biserica atribuită lui Ştefan cel Mare din comuna clujeană Feleacu.

Arheologii clujeni au descoperit patru morminte ce par a fi ale ierarhilor care au păstorit, în Evul Mediu, episcopia ortodoxă întemeiată în satul Feleacu de către voievodul Moldovei Ştefan cel Mare. Este vorba de una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani. Mormintele se află chiar în interiorul bisericii medievale în stil gotic din comună. Săpăturile din Feleacu sunt rezultatul unui proiect în care sunt parteneri Academia Română, Universitatea Babeş-Bolyai, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj şi Asociaţia Hyeronimus din Braşov. Ele au putut fi efectuate în contextul restaurării bisericii. În interiorul lăcaşului de cult, în anii 1920 şi apoi în 1980 au fost turnate două straturi de beton care s-au dilatat şi care ar fi putut să pună în pericol integritatea lăcaşului de cult. Aşa că, aceste straturi au fost îndepărtate, iar specialiştii au început, cu sprijinul părintelui Antonie, care păstoreşte comunitatea din Feleacu, să sape în interiorul bisericii. „Am descoperit, în total, 19 morminte. Unele dintre ele provin dintr-un cimitir anterior ridicării bisericii. Patru dintre ierarhi au fost înmormântaţi după tipicul specific monahilor, adică cu capul pe o cărămidă. Mai mult, aceste morminte au fost acoperite cu un strat de cărămidă”, a spus istoricul Alexandru Şimon, care participă la săpături. Prin faptul că, în tradiţia ortodoxă, ierarhii sunt obligatoriu călugări, apoi prin faptul că în palmele celor îngropaţi în cele patru morminte au fost puse monede de argint, care sunt datate exact din perioada în care au păstorit arhiepiscopii din Feleacu, şi prin faptul că numărul mormintelor coincide cu cel al arhiepiscopilor din Feleacu, istoricii sunt îndreptăţiţi să creadă faptul că este vorba chiar de ierarhii medievali. Mai mult, în timp ce creştinii obişnuiţi sunt îngropaţi cu faţa către răsărit, ierarhi sunt îngropaţi cu faţa către apus, pentru ca, la Judecata de Apoi, să fie cu faţa către popor atunci când va veni momentul învierii. „Oricum, vom face şi o serie de teste ADN pentru a stabili exact dacă este vorba de ierahii din Feleacu”, a mai spus istoricul Alexandru Şimon. Mormintele din interiorul bisericii sunt aşezate pe trei straturi, cu o grosime de 160 de centimetri. La vară, vor fi efectuate săpături şi în exteriorul bisericii. O comunitate cu rosturi militare Un lucru interesant este faptul că primele morminte sunt datate din secolul XIII. Acest lucru înseamnă că aşezarea Feleacu data cu cel puţin o sută de ani înainte ca, prin ordin regal, în 1367, locuitorii să fie strămutaţi de pe actualul amplasament al statului în vale, pentru paza drumului. Este vorba de o cale care trecea pe amplasamentul vechiului drum roman, situat în prezent prin grădinile localnicilor. Localnicii au revenit în Feleacu în secolul al XVIII-lea (…). Istoricii cred că, prin amplasamentul bisericii şi prin configuraţia reliefului, în zonă se afla şi o fortificaţie, iar felecanii aveau rosturi militare. Documentele din epocă atestă faptul că, în anul 1486, era atestat un arhiepiscop ortodox Gheorghe, la Mănăstirea Râmeţi. Apoi, în anul 1488, scaunul de arhiereu a fost transferat în Feleacu. Documentele atestă prezenţa unui arhiepiscop, Daniil. Ultimul ierarh din Feleacu a fost atestat în anul 1536. După această dată, ca efect al trecerii Bisericii Ortodoxe din Transilvania de sub influenţa Moldovei sub cea a Bisericii Ortodoxe din Valahia, scaunul de arhiereu a fost mutat spre sudul Transilvaniei, în zona Geoagiu. În Feleacu au rămas două mănăstiri, una de călugări, pe amplasamentul actualei biserici, iar alta de călugăriţe, undeva spre vârful dealului. După circa un secol, mănăstirea de călugăriţe a fost desfiinţată, iar cea de călugări a fost mutată în locul ei. Mănăstirea a funcţionat până la începutul secolului al XVIII-lea, când a fost desfiinţată de autorităţile austriece. Biserică-unicat Biserica din Feleacu are o particularitate care îi conferă statutul de unicat. Deşi este ortodoxă, ea a fost ridicată în stil gotic. Practic, ea este una dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult româneşti din piatră. Ea a fost ridicată pe domeniul regal în condiţiile alianţei dintre Ştefan cel Mare şi regele Matia Corvin. Biserica este situată la distanţă egală de cele două domenii dăruite de Matia Corvin domnitorului Ştefan cel Mare în Transilvania, respectiv Ciceul şi Cetatea de Baltă. Mai mult, se pare că biserica a fost ridicată pe o fundaţie mai veche, care ar putea fi evidenţiată de săpăturile de la vară.

Autori: CLAUDIU PADUREAN, FLORINA DOBOS, LARISA NEAGOE

sursa: moldovacrestina.info

POSIBILUL MARMANT AL PROFETULUI ZAHARIA, DESCOPERIT IN ISRAEL

Biserică descoperită în Israel, posibil mormânt al profetului Zaharia

Autorităţile israeliene au anunţat descoperirea ruinelor unei biserici bizantine despre care se crede că ar putea să fie locul unde a fost înmormântat profetul biblic Zaharia.
Ruinele bisericii au fost descoperite întâmplător de către detectivii Autorităţii Israeliene pentru Antichităţi, care se aflau în urmărirea unor jefuitori de morminte. Aceştia au observat o intrare în pământ şi, după câteva luni de săpături la situl arheologic numit Hirbet Madras, arheologii au găsit ruinele vechii biserici.
Biserica a fost de mărimea unui teren de baschet şi a avut piloni de marmură. Podeaua bisericii, prezervată foarte bine, conţine un mozaic cu lei, vulpi, peşti şi păuni
Sub altarul bisericii, arheologii au identificat un loc folosit pentru înmormântare şi susţin că acesta ar putea să fie locul unde a fost înmormântat profetul Zaharia a cărui carte este inclusă în canonul Vechiului Testament. Deocamdată, aceasta este doar o ipoteză pe care specialiştii au formulat-o în baza unor surse creştine şi a unei diagrame antice, cunoscută sub numele de „Harta Madaba”.
„Au trecut ani de zile de când am făcut o descoperire ca asta”, a declarat Amir Ganor de la Unitatea de Prevenire a Furturilor de Antichităţi. „Podeaua este unul dintre cele mai frumoase mozaicuri descoperite în Israel, în ultimii ani, unic prin măiestria cu care a fost lucrat”, a mai spus Ganor, conform dailymail.co.uk.
Ganor a povestit că se afla în urmărirea unui grup de palestinieni care furau monede antice, atunci când a descoperit locul unde se află vestigiile acestei biserici (la cca 40 de kilometri sud de Ierusalim), notează Reuters.
Clădirea bisericii a fost folosită undeva între secolele al V-lea şi al VII-lea d.Ch. Arheologii apreciază că descoperirea ei este unică, datorită dimensiunilor şi condiţiei bune în care se află. La fel ca şi în cazul altor structuri antice, şi aceasta a fost construită pe fundaţii mai vechi. A fost distrusă însă de un cutremur, în urmă cu cca 1.300 de ani.
„Fără îndoială, această descoperire este extraordinară şi de mare importanţă pentru cercetare, religie şi turism”, se arată în declaraţia oficială a Autorităţii Israeliene pentru Antichităţi

Rămăşiţele Sfântului Ioan Botezătorul au fost descoperite pe o insulă din Marea Neagră

Sa speram ca se confirma!
danutza

Urna descoperită pe insula Sf. Ivan conţine oase ale braţului şi piciorului Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica Sf. Ioan Botezătorul de pe insula Sf. Ivan





Cercetătorii au descoperit în urma unor excavaţii pe insula Sf. Ivan de pe coasta bulgară a Mării Negre relicve aparţinând Sf. Ioan Botezătorul.

Săptămâna trecută, autorităţile au anunţat că săpăturile de pe insula Sf. Ivan, cea mai mare dintre cele cinci insule bulgare din Marea Neagră, au scos la lumină artefacte şi un relicvariu de marmură încorporat în altarul bisericii Sf. Ioan Botezătorul.

Urna, deschisă pe 1 august, conţine oase mici de la un braţ şi de la un picior al Sfântului, au declarat arheologii, citaţi de presa bulgară.

Relicvarul a fost construit ca un sarcofag şi a fost descoperit de prof. Kazimir Popkonstantinov, care a spus că este extrem de probabil ca urna să conţină relicvele Sf. Ioan Botezătorul.

După ce insula a fost convertită la Creştinism, un complex de mânăstiri a fost construit între secolele al V-lea şi al VI-lea, deasupra ruinelor unui templu roman.

Mânăstirea Sf. Ioan Botezătorul a devenit un centru important al creştinismului în regiune. Cercetările arheologice realizate după 1985 au descoperit acolo o reşedinţă regală, o bibliotecă, un zid fortificat cu o poartă şi mai multe camere monahale.

DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN IERUSALIM. MARTURII DESPRE SODOMA SI GOMORA

Cea mai veche scriere din Ierusalim, de acum 3.400 de ani, descoperită de arheologi

Tăbliţa este acoperită cu scriere cuneiformă şi se pare că făcea parte dintr-o scrisoare regală.

Arheologii au descoperit în Ierusalim o bucată de lut inscripţionată, de acum 3.400 de ani. Aceasta este cea mai veche scriere descoperită în Oraşul Sfânt, spun cercetătorii.

Fragmentul are doar 2/2,8 cm şi este acoperit cu scriere cuneiformă, cea mai timpurie formă de scris din întreaga lumea.

Bucata de lut se pare că făcea parte din arhivele regale şi este o dovadă care arată importanţa Ierusalimului în Epoca de Bronz, aproximativ 1.400 de ani î.Hr., spune cercetătorii de la Universitatea Evreiască din Ierusalim.

Tăbliţa a fost găsită de arheologi printre ruinele unui turn din cel de-al X-lea secol î.Hr.

Cercetătorii cred că fragmentul ar putea face parte dintr-o "scrisoare" regală trimisă de regele din Canaan către faraonul egiptean Amenhotep IV (cunoscut mai bine drept Akhenaton), care au trăit în secolul al XIV-lea î.Hr. Tăbliţa vine din aceeaşi perioadă ca alte 380 de fragmente descoperite în situl egiptean El-Amama, unde se crede că erau arhivele lui Akhenaton.

Cel mai vechi text din Ierusalim era considerat, până acum, cel din secolul al VIII-lea, descoperit în zona Shiloah.

Cititi si:
A fost tradusă o tăbliţă din argilă care conţine mărturii despre asteroidul care a distrus Sodoma şi Gomora

O tăbliţă din argilă, care i-a intrigat pe oamenii de ştiinţă timp de 150 de ani, este considerată ca fiind relatarea unui martor despre asteroidul care ar fi distrus Sodoma şi Gomora.Cercetătorii care au descifrat inscripţia cuneiformă susţin că aceasta descrie un asteroid cu un diametru de aproape un kilometru. Tăbliţa, care a fost descoperită de Henry Layard printre ruinele palatului regal de la Ninive, este o copie din anul 700 î.Hr., a însemnărilor făcute de un astronom sumerian.Mark Hempsell, unul dintre cercetătorii de la Universitatea din Bristol, care au descifrat tăbliţa, a declarat: "Este o piesă ştiinţifică absolut perfectă".