CE-I MAI PUNE SATANA SA FACA PE CEI DE LA ASUR

Recensământul, suspectat că ar favoriza Biserica Ortodoxă Română



O asociaţie non-guvernamentală, al cărei scop este "promovarea valorilor umanismului secular", protestează faţă de una dintre întrebările care vor fi adresate populaţiei la viitorul recensământ. ONG-ul consideră că prin formularea acestei întrebări se presupune că toţi cetăţenii români ar aparţine vreunei religii.

Astfel, Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) consideră că întrebarea a 25-a din chestionarul de la recensământ – "Cărei religii consideră persoana că aparţine?" – ar trebui schimbată cu: "În prezent persoana aparţine sau nu unei religii?". Doar dacă cel intervievat răspunde afirmativ, ar urma ca acesta să fie chestionat şi în legătură cu apartenenţa religioasă.

La recensământul din anul 2002, doar 0,1% din populaţie s-a declarat atee, dar ASUR apreciază că acest rezultat a fost distorsionat, printre altele, de modul de formulare a chestionarului, opţiunile fiind "ortodox" sau "de altă confesiune". Potrivit acestui ONG, rezultatele recensământului din 2002 au fost folosite pentru a finaţa, de la bugetul de stat, "Catedrala Mântuirii neamului" sau pentru a continua predarea religiei în şcoală, din clasa I şi până în clasa a XII-a.

ASUR face şi un inventar al relaţiilor din Institutul Naţional de Statistică (INS), care coordonează efectuarea recensământului din anul 2011, şi Biserica Ortodoxă Română (BOR). Astfel, preşedintele INS, Vergil Voineagu, a solicitat sprijinul BOR în efectuarea recensământului, iar INS este singura instituţie centrală care şi-a ales un sfânt patron – Sfântul Dionisie Exiguul.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor se va desfăşura între 22 şi 31 octombrie 2011. Un recensământ de probă a avut loc la începutul lunii mai.

60% din cehi, neafiliaţi religios
Un studiu publicat recent în presa din România, arată că 60% din cehi se declară ca fiind neafiliaţi religios. Aceasta nu înseamnă că toţi aceştia sunt atei, ci pur şi simplu refuză să se afilieze unei biserici sau unui cult. În Olanda, 40% din cei chestionaţi se consideră neafiliaţi religios. În Irlanda, o ţară cu o puternică tradiţie catolică, acest procent a crescut de la 0,04%, în 1961, la 4,2%, în 2006.

evz.ro

VESTIREA EVANGHELIEI IN TOATA LUMEA.... MISIONARISM PENTRU MITROPOLIA MOLDOVEI IN AFRICA

Mitropolia Moldovei a construit două biserici în inima Africii pe banii enoriaşilor


ÎPS Teofan a sfinţit două biserici ridicate cu sprijinul ieşenilor în Tanzania

Cele două locaşe de cult au fost ridicate în Tanzania, cu sprijin financiar de la credincioşii români. Acestea vor purta hramul Sf. Parascheva de la Iaşi şi Sf. Ioan Botezătorul şi au fost sfinţite săptămâna trecută de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Alfabet tribal inventat de o ieşeancă în Etiopia

Conform reprezentanţilor Mitropoliei, decizia de a ridica cele două ctitorii a fost luată cu ocazia unei vizite efectuate de ÎPS Teofan în Tanzania la începutul anului trecut. „Atunci s-a constatat cât de mare este nevoia de biserici pentru comunităţile de ortodocşi în continuă creştere din această ţară", a spus pr. Constantin Sturzu, reprezentantul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Feţele bisericeşti prezente la sfinţirea celor două locaşuri de cult au participat şi la slujba de botez a câtorva sute de persoane care s-au convertit la credinţa ortodoxă şi la slujba de cununie a 18 cupluri botezate în acea zi.




„Într-o ţară cu atât de multe nevoi materiale şi spirituale, există o misiune ortodoxă susţinută în special de generozitatea unor organizaţii şi credincioşi. Această misiune urmăreşte atât propovăduirea Evangheliei, cât şi oferirea de ajutoare materiale, în special asistenţă medicală", a completat reprezentantul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.




În următoarele două luni o parte dintre monahii care au rămas în Tanzania, la noile biserici se vor implica în activităţile misionare şi filantropice şi în catehizarea celor care urmează să primească Taina Botezului.

Comunitatea de creştini ortodocşi din Tanzania numără câteva zeci de mii de credincioşi, coform reprezentanţilor Mitropoliei. Unul din cinci copii moare aici din cauza infectării cu HIV, iar alte boli, precum malaria, fac numeroase victime, speranţa de viaţă situându-se în jurul vârstei de 45 de ani.

PATRIARHIA IERUSALIMULUI A HOTARAT RUPEREA LEGATURILOR CU PATRIARHIA ROMANA. PATRIARHIA ROMANA...REGRETA.ATAT!

Patriarhia Romana regreta decizia Ierusalimului de intrerupere a comuniunii


Patriarhia Romana este surprinsa si regreta decizia celei a Ierusalimului de intrerupere a comuniunii euharistice, dupa ce se convenise inceperea unui dialog cu privire la asezamantul romanesc de la Ierihon.

“Desi in urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfintitului Parinte Ciprian Campineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit initierea unui dialog bilateral fratesc intre cele doua Patriarhii pentru identificarea unei solutii privind existenta Asezamantului romanesc de la Ierihon, Patriarhia Romana constata cu surprindere si regret ca Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterala”, se arata intr-un comunicat al Patriarhiei.

Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului fata de Asezamantul romanesc de la Ierihon, camin pentru pelerinii romani care viziteaza Tara Sfanta, precum si relatiile Patriarhiei Romane cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate in sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din zilele de 19-20 mai 2011, mai anunta Patriarhia Romana.

Apologeticum a publicat comunicatul integral al patriarhiei Ierusalimului.

Sfantul si Sfintitul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului intrunindu-se astazi, luni, 26 aprilie/9 mai 2011, in sedinta sa regulata, a analizat printre alte teme si solutionarea problemei bisericii ridicate anticanonic in Ierihon de catre Partiarhia Romaniei.

Sfantul si Sfintitul Sinod cercetand detaliat si in profunzime aceasta problema, intr-un singur glas si cu tristete a hotarat intreruperea pomenirii Preafericitului Patriarh al Romaniei, kir Daniel si caterisirea reprezentantului Patriarhiei Romaniei in Ierusalim, Parintele Arhimandrit Ieronim Cretu.

Motivele pentru luarea unei astfel de hotarari sunt ca in ultimii ani ai deceniului 1990, Patriarhia Romaniei a inceput si a finalizat construirea unei biserici cu hotel in Ierihon, fara aprobarea canonica a Patriarhiei Ierusalimului, in jurisdictia careia se afla Tara Sfanta.

Patriarhia Ierusalimului se afla intr-o pozitie dificila din cauza acestui lucru. A vazut granitele sale canonice, consfintite de Sinoadele Ecumenice si Locale, amenintate samavolnic si nedisimulat in fapta.

Patriarhia Ierusalimului a explicat Patriarhiei Romaniei ca daca afirmatia ei ca biserica aceasta a fost construita pentru pelerinii din Romania in Tara Sfanta e acceptata, ea va transforma jurisdictia Patriarhiei Ierusalimului in camp deschis pentru toate Bisericile Ortodoxe pentru ridicarea de biserici, cateva dintre ele deja cerand acest lucru.

Deoarece, cu toate acestea, Patriarhia Romaniei nu a aratat sensibilitatea bisericeasca necesara, Patriarhia Ierusalimului l-a pus intru neimpartasire pe cel ce si-a asumat si a dus pana la capat aceasta initiativa, Arhimandritul Ieronim Cretu, reprezentantul Patriarhiei Romaniei in Tara Sfanta, iar recent pentru a impulsiona rezolvarea problemei, Preafericirea sa Parintele nostru si Patriarhul Ierusalimului kir Theofilos a trimis catre Preafericitul Patriarh al Romaniei kir Daniel urmatoarea scrisoare, in care se expun analitic toate laturile acestei probleme si pozitia Patriarhiei Ierusalimului:

„Preafericitului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Loctiitor al Cezareeei Capadochiei, Mitropolit al Ungrovlahiei si Arhiepiscop al Bucurestilor kir Daniel, frate iubit in Domnul si coliturghisitor al Smereniei Noastre, sfanta imbratisare in Hristos Iisus.

In zilele predecesorilor Nostri, fericitul intru adormire Patriarh al Ierusalimului Diodor si fericitul intru adormire Patriarh al Romaniei Teoctist, s-a luat de catre Patriarhia Romaniei initiativa ridicarii unei sfinte biserici in Ierihon, cu locuinte de hotel in jurul ei, fara aprobarea si permisiunea canonica a Bisericii Locale a Sfintelor Locuri, adica a Patriarhiei Noastre a Ierusalimului.

Impotrivirile si protestele Patriarhiei Noastre nu au putut sa intrerupa ridicarea bisericii respective. Dimpotriva, acestea au fost ignorate si biserica s-a finalizat, iar astazi si functioneaza.

Preafericirea Voastra, deosebit de onorata si profunda, distinsa prin pregatirea si educatia teologica nu putina, stie bine ca acest act constituie o incalcare grosolana al principiului evanghelic, expus de catre Apostolul neamurilor Pavel, „Ravnind astfel sa binevestesc acolo unde Hristos nu fusese numit, ca sa nu zidesc pe temelie straina” (Romani 15, 20), precum si a Sfintelor Canoane: 31 al Sfintilor Apostoli, 5 al Sinodului din Antiohia si 10 al Sinodului din Cartagina, care condamna ridicarea vreunui altar, desconsiderand pe episcopul locului. Argumentul ca Biserica Romana doreste sa aiba propria ei biserica in Tara Sfanta, nu sta in picioare, pentru ca ea are o biserica in Ierusalim, Tara Sfanta fiind incredintata spre ocrotire si pastorire Patriarhiei Ierusalimului de catre Primul Sinod Ecumenic, care a hotarat prin al 7-lea canon al sau: „…Episcopul din Elia (Ierusalim) sa se cinsteasca (sa se bucure de cinste) si sa aiba urmarea (continuarea) cinstei (acesteia)…”, de catre cel de-al IV-lea Sinod Ecumenic, care a hotarat prin actul al 7-lea al sau: „Pe Iuvenalie, preacuviosul episcop al Ierusalimului a avea sub stapanire cele trei Palestine” si de catre Sinodul Quinisext, care prin al 36-lea Canon al sau, aseaza Tronul Cetatii Ierusalimului intre Patriarhiile Stravechi.

Daca si celelalte Biserici Ortodoxe vor urma acest exemplu al Bisericii Ortodoxe Romane, atunci vom avea in Tara Sfanta reprezentante a treisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, care vor fi exemplul unei polifonii si poliarhii ortodoxe arbitrare, greu de condus administrativ si in contradictie cu cele hotarate omofon de catre toate Bisericile Ortodoxe la cea de-a IV-a Conferinta Presinodala de la Geneva din anul 2009.

Patriarhia Ierusalimului a infruntat cu profunda intristare, dar si cu toleranta si cu multa moderatie aceasta situatie anticanonica implantata in sanul ei, pentru care s-a si limitat la a-l opri de la Impartasanie doar pe prim-colaboratorul ei (BOR), Preacuviosul Arhimandrit, parintele Ieronim Cretu, fara a-l caterisi sau a intrerupe pomenirea Bisericii Romane in Diptice, asa cum era indreptatita sa procedeze.

Asteptand suficient timp, chiar patru ani de la alegerea impreuna-cu-Dumnezeu a Preafericirii Voastre in respectabilul Tron al Patriarhiei Romaniei si nevazand vreo miscare esentiala a Preafericirii Voastre spre rezolvarea acestei probleme, din fapte ne miscam, ca sa ridicam noi de acum acest lucru, ca fara nicio intarziere sa se vindece si sa se cicatrizeze aceasta rana deschisa in trupul bisericesc, conform cu dumnezeiestile si sfintele canoane, si ca sa nu ajungem la indezirabila caterisire a Parintelui Arhimandrit Ieronim sau la intreruperea pomenirii Bisericii Ortodoxe surori a Romaniei.

In urma acestora, incheiem imbratisand-O (BOR) de aici, de la Preasfantul si de-Viata-Izvoratorul Mormant cu sarutare sfanta.

In Sfanta Cetate a Ierusalimului, 2011, ianuarie 27.

Al Preadoritei Voastre Preafericiri,

iubit in Hristos frate,

THEOFILOS AL III-LEA,

Patriarhul Ierusalimului”.

Ca raspuns, Patriarhul Romaniei, kir Daniil, a transmis ca reprezentant al sau in aceasta problema, in vinerea dinaintea Sambetei lui Lazar 2/15 aprilie 2011, pe Preasfintitul Episcop Ciprian Campineanul, care a adus cu el o scrisoare.

In aceasta scrisoare nu se arata nicidecum dispozitia pentru o rezolvare canonica a problemei si pentru pastrarea unitatii in Hristos, ci dimpotriva prin argumente slabe si netemeinice incearca legalizarea si stabilizarea starii create.

Pentru respectarea si ocrotirea drepturilor canonice si pastorale asupra Locurilor de Inchinare ale Patriarhiei Ierusalimului in Tara Sfanta, Sfantul si Sfintitul Sinod a purces la aceasta hotarare dureroasa pe de o parte, dar necesara pe de alta, dorind pe mai departe restabilirea comuniunii canonice si bisericesti prin respectarea randuielii bisericesti.

Precizam ca in pofida intreruperii comuniunii bisericesti, evlaviosii pelerini din Romania sunt bineprimiti la Sfintele Locuri de Inchinare si in Sfintele Manastiri ale Patriarhiei

sursa: ziuaonline

EU SOCOT CA NU E BINE CE FACE MITROPOLIA SI CRED CA AR TREBUI SA RENUNTE LA ACEASTA INITIATIVA

Credite la mila preotului. Mitropolia Moldovei are Casa de Ajutor Reciproc

In vremuri de criza, in care bancile incep sa acorde cu timiditate noi imprumuturi, pana si creditarea ... a ajuns la mila Domnului.
Dupa afacerile cu lumanari, carti bisericesti si hoteluri, Mitropolia Moldovei si Bucovinei isi deschide un "C.A.R.".

Aceasta "Casa de Ajutor Reciproc" va fi numai buna pentru clerici, dar si pentru mireni. Astfel, orice om care face dovada ca este crestin ortodox si are un venit stabil poate sa ceara cel mult 5000 de lei, cu 6% dobanda.

Ca sa poata intra pe piata, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a pus in joc 300.000 de lei. Toti crestinii care vor sa fie imprumutati trebuie sa isi gaseasca doi giranti, tot crestini si ei, iar rata la care se inhama sa nu depaseasca jumatate din pensie ori salariu.

Suma maxima de 5000 de lei trebuie returnata in doi ani. Daca Dumnezeu va ajuta si vi se aproba participarea aveti de platit o taxa de inscriere de 35 de lei si inca 30 de lei cotizatia lunara, fie ca luati credit, fie ca nu. Apoi, primiti si un scadentar cu rata si dobanda.

Cei care vor sa se imprumute chiar din prima luna de inscriere trebuie sa puna in contul deschis la CAR o treime din suma solicitata. Deja sute de enoriasi figureaza pe lista de asteptare.

Profitul Casei de Ajutor Reciproc va merge direct in visteria bisericii. De exemplu, daca intr-o luna, 200 de crestini ortodocsi ar lua cate 5000 de lei fiecare, profitul Domnului ar fi de 15.000 de euro.

Mitropolia a strans bani ca sa isi faca CAR pentru ca celelalte afaceri au mers snur. Si intra aici tipografiile, centrul de pelerinaj, hotelurile, plus centrul de conferinte, numai bun pentru nunti si botezuri. Potentialii clienti sunt usor mirati. Desi novici in bransa, oamenii bisericii vad in perspectiva.

Cei de la Iasi au deja concurenta. Si la Craiova exista o casa de ajutor deschisa de Mitropolia Olteniei, iar in tara exista aproape 3000 astfel de institutii. Desigur, nu ale bisericii...

sursa: stirile protv

Iata ce ne invata sf Vasile cel Mare despre aceasta practica:

Despre camatarie si imprumuturi de Sf. Vasile cel Mare

Omilia a II-a la o parte din Psalmul XIV
Vorbindu-va ieri despre Psalmul XIV, timpul nu mi-a ingaduit sa ajung pana la sfarsitul lui. Am venit insa acum, ca un bun datornic, sa platesc datoria pe care n-am platit-o ieri.

Textul care a ramas necomentat din psalm este scurt la auz. De aceea poate ca multi dintre voi nici n-au observat ca a fost lasat la o parte, socotind ca n-a mai ramas nimic de explicat. Stiind insa ca acest scurt text are o mare putere pentru lucrurile din viata, m-am gandit ca nu trebuie sa trec cu vederea folosul pe care-l avem de pe urma talcuirii lui. Profetul, infatisand in acest psalm pe barbatul desavarsit care are sa se urce la viata cea netulburata, a enumerat printre faptele lui mari si pe aceea ca n-a dat cu camata argintul sau. In multe locuri din Scriptura este hulit pacatul acesta. Iezechiel pune intre cele mai mari pacate "camata si adaosul" 1, iar Legea le interzice in termeni precisi: "Sa nu iei camata de la fratele tau si de la aproapele tau" 2; si iarasi zice: "Viclenie peste viclenie si camata peste camata" 3. Iar despre cetatea cea plina de pacate, ce spune psalmistul? "N-a lipsit din pietele ei camata si viclesug." 4 Si acum, in psalmul acesta, profetul a adaugat acelasi lucru pentru a-l caracteriza pe omul desavarsit, zicand:

"Argintul sau nu l-a dat cu camata." 5

Intr-adevar, este culmea neomeniei ca de la cel lipsit de cele necesare vietii, care-ti cere imprumut ca sa se ajute in viata, tu sa nu te multumesti cu capitalul, ci sa nascocesti venituri si sa aduni bogatii de pe urma nenorocirilor saracului. Domnul ne-a poruncit lamurit, zicand: "De la cel ce voieste sa se imprumute de la tine nu intoarce fata" 6.

Iubitorul de argint insa, vazand pe omul silit de nevoi ca ii cade la picioare, rugandu-l - ca ce umilinte nu face, ce nu graieste ? -, n-are mila de cel care se injoseste atata, nu se gandeste ca si el e om; nu-i induplecat de rugamintile lui, ci ramane nemiscat si aspru; nu se uita la rugaciunile lui, nu-l misca lacrimile lui; staruie in refuzul sau, se jura si se blesteama ca si el n-are deloc bani; ca si el cauta, de-ar gasi, pe cineva care sa-l imprumute; isi intareste cu juraminte minciuna si adauga neomeniei sale un nou pacat: juramantul fals. Dar cand cel care cere imprumut ii aminteste de camata si-i numeste vreo ipoteca, atunci iubitorul de argint, coborandu-si sprancenele, incepe sa zambeasca si-si aduce aminte de prietenia de parinte; il numeste cunoscut si prieten si-i spune: "Am sa caut sa vad daca n-am ceva bani pusi deoparte. Da, am o suma de bani data mie de un prieten spre pastrare pentru a-i aduce venit; acela insa a hotarat dobanzi mari; eu voi micsora negresit ceva din dobanzi si-ti voi imprumta banii cu dobanda mai mica". Camatarul ia o infatisare ca aceasta; il mangaie pe nenorocit cu astfel de cuvinte si-l ademeneste; il leaga cu polite, si nenorocitul pleaca; si, pe langa saracia care-l doboara, ii mai ia si libertatea. Ca cel care-si ia sarcina sa plateasca dobanzi, pe care nu le poate plati, se supune de buna voie unei robii pe viata.

Spune-mi! Ceri bani si castig la acesti bani de la cel sarac? Daca ti-ar fi putut spune ca e mai bogat, ce-ar mai fi cautat la usa ta? A venit sa-l ajuti, si a dat de un dusman! A cautat leacuri, si a gasit otrava! Ar fi trebuit sa usurezi saracia omului, dar tu i-ai marit lipsa. Cauti ca pustia sa rodeasca! Intocmai ca un doctor care se duce la bolnavi, dar in loc sa-i vindece le mai ia si bruma de sanatate ce le-a mai ramas, tot asa si tu faci din suferintele nenorocitilor prilej de imbogatire. Si dupa cum plugarii se roaga sa ploua ca sa li se inmulteasca semintele, tot asa si tu ceri ca oamenii sa fie saraci si lipsiti, ca banii sa-ti produca bani. Nu-ti dai seama ca, nascocind din camata cresterea bogatiei tale, ii faci mai mare adaosul de pacate? Cel care-ti cere bani cu imprumut simtindu-se amenintat nu stie ce sa faca; cand se uita la saracia lui, este deznadajduit, ca nu stie de va putea achita imprumutul si dobanzile; dar cand se uita la nevoia ce o are, indrazneste sa se imprumute. In urma, unul, silit de nevoie, este invins; celalalt e vesel, ca l-a inlantuit cu polite si ipoteci.

Cand cel ce se imprumuta ia banii, este mai intai stralucitor si vesel; se bucura de o floare straina, care vrea sa arate ca i s-a schimbat viata: masa intinsa, haine luxoase; slugile, si ele, au alta infatisare, sunt mai vesele; vin apoi lingusitorii, oaspetii, nenumaratii paraziti ai caselor. Dar indata ce banii incep sa se scurga, iar timpul, cu trecerea lui, adauga dobanzile, noptile nu-i mai aduc aceluia odihna, ziua nu-i mai este vesela, soarele nu-l mai incanta, ci-i amaraste viata; uraste zilele care-i grabesc scadenta, se teme de luni, care-i maresc dobanzile. Daca doarme, vede in vis pe creditor. Urat vis! Creditorul sta la capataiul lui. Daca e treaz, dobanda ii stapaneste gandul, dobanda ii este grija lui. Scriptura spune: "Creditorul si datornicul se intalnesc unul cu altul; dar Dumnezeu pe amandoi ii cerceteaza" 7. Unul, ca un caine, urmareste prada; celalalt, ca un vanat gata prins, se teme de intalnire. Saracia i-a rapit indrazneala. Amandoi numara pe degete scadenta: unul se bucura de cresterea dobanzilor, celalalt suspina de adaosul nenorocirilor. "Bea apa din vasele tale!" 8, spune Scriptura; adica: cerceteaza puterile tale, nu merge la izvoare straine, ci culege din livezile tale cele ce-ti pot usura viata! Ai lucruri de arama, haine, vite, vase fel de fel! Vinde-le! Cauta sa dai totul, afara de libertate.

Poate insa ca-mi vei spune:

- Mi-e rusine sa le vand.

- Ce va fi daca, putin mai tarziu, un altul le va cara, va striga la licitatie bunurile tale si le va vinde pe un pret de nimica, chiar in ochii tai?

Nu te du la usi straine! "Fantana straina este cu adevarat stramta." 9 Mai bine este sa-ti usurezi nevoile incetul cu incetul, cu ganduri chibzuite, decat sa scapi de ele dintr-o data cu bani straini, iar mai pe urma sa-ti pierzi toata averea. Daca ai cu ce plati, de ce nu cauti sa scapi de greutatile de-acum cu banii acestia? Iar daca nu poti plati, atunci vindeci un rau cu alt rau. Nu primi sa fii asaltat de creditor! Nu suferi sa fii cautat si urmarit ca un vanat! Inceput al minciunii este imprumutul, pricina de nemultumire, de nerecunostinta si de juramant fals. Altele sunt cuvintele celui care cere imprumut, si altele sunt cand i se cere imprumutul inapoi. "Daca nu l-as fi intalnit atunci, isi spune datornicul, poate ca as fi gasit alte mijloace sa scap de stramtorare. Nu mi-ai pus tu banii in mana fara voia mea? Arama avea aurul tau, iar monedele erau false !"

Daca cel ce te imprumuta iti este prieten, cauta sa nu-i pierzi prietenia! Daca ti-e dusman, cauta sa nu cazi in mainile dusmanului! Te impodobesti pentru putina vreme cu lucruri straine, dar mai tarziu vei pierde si averea pe care o ai de la parinti. Esti sarac acum, dar esti liber! Dupa ce te-ai imprumutat, nu numai ca nu vei fi bogat, dar iti vei pierde si libertatea. Cel ce s-a imprumutat este rob celui ce l-a imprumutat; este rob mercenar, care face o slujba ce i se impune. Cainii se imblanzesc cand primesc hrana; cel ce da cu imprumut se infurie si mat mult cand primeste; nu inceteaza a latra, ci cere tot mai mult. Daca te juri, nu te crede; iti scotoceste toata casa si-ti negutatoreste politele. Daca iesi din casa, te trage la el si te taraste; daca te ascunzi inauntru, sta in fata casei tale si-ti bate la usa. Te face de rusine in fata sotiei, te insulta in fata prietenilor, te ia de gat in piata; rea intalnire in timp de sarbatoare; iti face traiul netrai.

Dar poate ca imi spui:

- Eram la mare stramtorare si nu aveam de unde face rost de bani.

- Care ti-e folosul ca ai amanat cu o zi stramtorarea ta? Ca va veni peste tine iarasi "saracia ca un bun alergator" 10, si stramtorarea va fi aceeasi, ba si cu adaos. Ca imprumutul nu-i scapare deplina de saracie, ci o mica amanare a greutatilor pe care le ai. Sa suferim astazi greutatile lipsei! Sa nu le amanam pe maine, imprumutandu-ne! Daca nu te-ai imprumutat, esti la fel de sarac si astazi, si-n zilele urmatoare; dar daca te-ai imprumutat, vei suferi si mai cumplit, pentru ca dobanzile iti maresc saracia. Acum nimeni nu te invinuieste ca esti sarac, ca raul acesta este fara voia ta; dar daca ajungi sa platesti dobanzi, toti te vor mustra pentru nesocotinta ta.

Sa nu adaugam, dar, din nesocotinta noastra, un rau facut cu voia noastra, pe langa relele care vin peste noi fara voia noastra. Nebunie copilareasca este sa nu ne marginim la cele ce avem, ci, intemeiati pe nadejdi nesigure, sa ne expunem la o paguba reala si de neinlaturat. Da, de pe acum te gandesti cu ce vei plati datoria. Din banii pe care-i imprumuti? Dar nu-ti ajung sa-ti acoperi nevoile si sa platesti si datoria. Daca pui insa la socoteala si dobanzile, de unde se vor inmulti atat de mult banii, incat sa-ti usureze si nevoile, si sa-ti acopere si capitalul, iar, in afara de asta, sa mai nasca si dobanzi? Imi spui, poate, ca nu vei da imprumutul din banii pe care i-ai luat. Dar, atunci, de unde? Sa asteptam deci nadejdile acelea si sa nu ne repezim ca pestii la momeala. Dupa cum aceia o data cu hrana inghit si undita, tot asa si noi, o data cu banii imprumutati, suntem strapunsi si de dobanzi. Saracia nu aduce rusine. Pentru ce sa ne adaugam si ocara adusa de datorii? Nimeni nu vindeca o rana cu alta rana, nici nu se vindeca raul cu rau, nici nu se alunga saracia cu dobanzi. Esti bogat? Nu te imprumuta! Esti sarac ? Nu te imprumuta! Daca esti bogat, n-ai nevoie sa te imprumuti, iar, daca n-ai nimic, nu vei avea cu ce sa-ti platesti imprumutui. Nu-ti da viata ta pe mana gandurilor ce ti le vei face mai tarziu, ca sa nu fericesti zilele cand nu plateai dobanzi. Intr-o singura privinta ne deosebim noi, cei saraci, de cei bogati: ca suntem fara griji. Dormim si radem de bogati ca nu pot dormi; suntem fara de griji si veseli, iar bogatii sunt totdeauna incruntati si plini de griji. Datornicul, la randul lui, este si sarac, si plin de griji; noaptea ii e fara somn; si tot fara somn ii este si ziua; e plin de ganduri toata vremea. Socoteste cat pretuieste averea lui, cat casele cele luxoase ale altora, mosiile celor bogati, imbracamintea celor pe care-i intalneste, tacamurile si vesela celor ce dau ospete. "De-ar fi acestea ale mele, isi zice el, as da atata si atata, si as scapa de camata !" Aceste ganduri se inscauneaza in inima lui si noaptea, iar ziua e cuprins tot de astfel de ganduri. Daca bate cineva la usa, datornicul se ascunde sub pat. A intrat cineva in casa cu forta, ii bate cu putere inima. Latra cainele? Il trec sudorile, il cuprinde neliniste mare si se uita de jur-imprejur unde sa fuga. Cand se apropie scadenta, se ingrijeste ce minciuna sa gaseasca, ce scuza sa plasmuiasca pentru a amana pe camatar.

Nu te gandi numai cum te simti cand iei bani cu imprumut, ci si ce vei simti cand ti se va cere imprumutul inapoi! Pentru ce te injugi cu o fiara care naste dobanzi dupa dobanzi? Se spune ca iepuroaicele in acelasi timp si nasc, si hranesc, si zamislesc. La fel si banii camatarilor: in acelasi timp si sunt imprumutati, si nasc, si sporesc. Inca n-ai primit imprumutul in maini, si camatarii iti si cer dobanda pentru luna aceea. Si iarasi banii acestia imprumutati dau nastere la randul lor unui alt rau, acela la altul, si raul creste la nesfarsit. De aceea, acest fel de lacomie isi merita numele ce-l are. Socot ca se numeste camata din pricina relelor multe la care da nastere. Altminteri, cum si-ar fi putut lua o numire ca aceasta? 11 Sau poate se numeste asa din pricina durerilor si tristetilor pe care le produce de obicei in sufletele celor ce se imprumuta. Precum sunt durerile aceleia ce naste, asa este si scadenta pentru cel datornic. Camata, la camata! Rea odrasla din niste parinti rai. Cametele sa se numeasca "pui de vipere" 12, pentru ca ele sunt odraslele cametelor. Se spune ca viperele cand se nasc, mananca pantecele mamelor lor; si cametele se nasc mancand casele datornicilor. Semintele cresc cu timpul, iar animalele tot cu timpul ajung la maturitate; dar camata astazi naste, si tot astazi incepe sa nasca. Animalele care nasc de timpuriu, de timpuriu inceteaza de a naste; banii insa, care incep sa se inmulteasca de timpuriu, adauga la nesfarsit ban langa ban. Fiecare dintre cele ce cresc, cand ajunge la marimea ei proprie, se opreste din crestere; dar argintul lacomilor, cu cat trece timpul, cu atat se inmulteste. Animalele, dupa ce transmit urmasilor puterea de a naste, inceteaza de a naste; dar banii camatarilor nasc si dupa ce au nascut alti bani; fac de intineresc si banii cei vechi. Sa n-ajungi sa ai de-a face cu aceasta fiara nemaiauzita!

Uita-te la soare! E liber! Pentru ce-ti expui libertatea vietii tale? Nici un luptator cu pumnii nu se fereste atata de loviturile rivalului sau, cat se fereste datornicul de intalnirile cu creditorul, ascunzandu-si capul dupa ziduri si coloane.

Poate ca cineva imi va spune:

- Cu ce-am sa ma hranesc ?

- Ai maini, ai o meserie, munceste cu ziua, intra sluga! Multe sunt mijioacele de trai, multe sunt prilejurile! Nu poti munci ca esti neputincios? Cere de la cei ce au! E rusinos cersitul? Dar mai rusinos este sa fugi de cel care te-a imprumutat! Negresit, nu spun asta ca sa-ti dau porunci, ci ca sa-ti arat ca toate sunt mai usor de suportat decat imprumutul. Furnica poate sa se hraneasca fara sa ceara si fara sa se imprumute, iar albina daruieste ramasitele hranei ei reginei, careia natura nu i-a dat nici maini, nici meserie. Tu insa, om, vietuitoare care poate deprinde usor orice meserie, tu nu gasesti, oare, dintre toate meseriile, una care sa-ti intretina viata?

Totusi nu vedem venind sa se imprumute pe cei lipsiti de cele de neaparata trebuinta vietii - ca unii ca acestia nici nu gasesc creditori -, ci se imprumuta cei care fac cheltuieli mari, care fac lux inutil, care sunt robi placerilor femeiesti. Femeia spune: "Imi trebuie rochie luxoasa si bijuterii; copiilor mei le trebuie podoaba stralucita a hainelor; dar si slugilor mele le trebuie imbracaminte inflorata si felurita; iar la masa, belsug!" Un barbat care slujeste femeii sale in unele ca acestea se duce la zaraf si, inainte de a se folosi de banii imprumutati, schimba un stapan cu altul; si schimband mereu pe cei care-l imprumuta, prin continuarea raului, nu-si mai da seama in ce incurcatura se gaseste. Si dupa cum hidropicii nu-si inchipuie ca sunt bolnavi, din pricina ingrasarii lor, tot asa si cel care se tot imprumuta isi inchipuie ca e bogat, pentru ca mereu ia si mereu da, achitand imprumutul ajuns la scadenta cu alt imprumut nou; si astfel, prin continuarea imprumuturilor, castiga increderea creditorilor. Dar, dupa cum cei care se imbolnavesc de holera varsa ce au mancat mai inainte si, daca introduc o noua mancare inainte de a li se curati bine stomacul, o varsa iarasi si pe aceasta cu durere si cu zguduituri, tot asa si acestia, platind camata peste camata, fac un al doilea imprumut inainte de a scapa de imprumutul de mai inainte; pentru moment, se lauda cu banii altora, dar mai tarziu isi plang propriii lor bani. O, pe cati nu i-au pierdut banii strain!! Cati imbogatiti, ca in vis, n-au cazut in pagube nespus de mari!

Mi se poate insa spune:

- Multi s-au imbogatit din imprumuturi!

- Dupa parerea mea, mai multi s-au spanzurat. Tu ii vezi pe cei care s-au imbogatit, dar nu-i numeri pe cei care s-au spanzurat, care, nemaiputand indura rusinea fata de creditori, au preferat moartea prin spanzuratoare decat o viata plina de ocara. Am vazut o priveliste jalnica: copii din oameni liberi dusi la vanzare in piata din pricina datoriilor parintilor. N-ai bani ca sa-i lasi copiilor ? Nu le lua si libertatea! Un singur lucru pastreaza-le: bunul libertatii, averea pe care ai mostenit-o tu de la parinti! Nimeni niciodata n-a fost dat in judecata pentru ca tatal lui a fost sarac; datoria parinteasca insa duce la inchisoare. Nu lasa un zapis care sa fie un blestem parintesc pentru copiii si nepotii tai

Ascultati, bogatilor, ce sfaturi dau saracilor din pricina neomeniei voastre! Sa rabde mai bine saracul greutatile vietii decat sa primeasca nenorocirile care vin de pe urma dobanzilor. Dar ce nevoie ar mai fi de cuvintele acestea, daca ati asculta de Domnul?

- Care este sfatul pe care il da Domnul?

- Sa dati cu imprumut acelora de la care nu nadajduiti sa luati inapoi 13!

Poate insa ma va intreba cineva:

- Dar ce fel de imprumut este acela care nu-i legat cu nadejdea restituirii imprumutului?

- Intelege puterea spuselor Domnului si vei admira iubirea de oameni a legiuitorului! Cand vrei sa dai saracului pentru Domnul, datul este si dar, si imprumut; este dar, din pricina ca nu mai nadajduiesti sa ti se dea inapoi; este imprumut, din pricina marii darnicii a Stapanului, Care iti va plati datoria in locul saracului; Dumnezeu, primind prin sarac putin, iti va da mult. "Cel care miluieste pe sarac imprumuta pe Dumnezeu." 14. Nu vrei, oare, sa ai pe Stapanul universului girant ca-ti vei primi inapoi banii imprumutati? Daca vreunul dintre bogatii orasului ti-ar marturisi ca va plati pentru altii imprumutul, nu-i vei primi, oare, girul? Iar pe Dumnezeu nu-L vei primi girant al saracilor? Da argintii care-ti stau degeaba; nu-i ingreuna cu adaosuri si vei avea bine si de la Dumnezeu, si de la sarac! Tu vei avea siguranta ca nu-ti pierzi banii, pentru ca ii pazeste Dumnezeu, iar saracul va avea castig din folosirea lor. Iar daca doresti si adaos, atunci multumeste-te cu cele de la Domnul. El iti va da, in locul saracilor, si imprumutul, si dobanda. Asteapta cele ale iubirii de oameni de la Cel care este cu adevarat iubitor de oameni. Da, dobanzile pe care le iei de la saraci sunt culmea neomeniei. Iti faci castig din nenorociri, scoti bani din lacrimi, spanzuri pe cel gol, lovesti pe cel infometat; mila, deloc; nici un gand ca este om ca si tine acela ce sufera. Si mai numesti si fapte de omenie castigurile ce le ai din unele ca acestea! Vai de cei ce spun ca "amarul este dulce, si dulcele amar" si de cei ce spun ca ura de oameni este iubire de oameni. Nu erau ca acestea nici ghicitorile pe care Samson le punea oaspetilor sai: "Din cel ce mananca a iesit mancarea, iar din cel tare a iesit dulceata" 15; iar din cel ce uraste pe oameni a iesit iubirea de oameni! "Nu culeg din spini struguri, nici din ciulini, smochine" 16, nici din camata, iubire de oameni. "Tot pomul rau face roade rele." 17 Cei care iau camata suta la suta, cei care iau zece la suta sunt infricosatori chiar atunci cand li se aude numele; iar cei care cer lunar dobanda sunt ca demonii care-i mana pe somnambuli; se napustesc asupra saracilor la soroacele lunii. Datul cu camata este rau si pentru cel care da, si pentru cel ce ia; unuia ii aduce paguba in bani, altuia, paguba in suflet. Plugarul, cand culege spicul, nu mai cauta iarasi samanta la radacina spicului; tu insa culegi si roadele, si nu renunti nici la capital. Semeni, fara sa ai pamant; seceri, fara sa fi semanat. Nu stii pentru cine aduni, dar iti sta in fata cel ce plange din pricina cametei. Este necunoscut cel care are sa se bucure de averea ta adunata din camata. Este nelamurit daca nu vei lasa cumva altora bucuria bogatiei tale, iar tie iti aduni numai raul nedreptatii tale.

Asadar, "sa nu-ti intorci fata de la cel care voieste sa se imprumute de la tine " 19 si sa nu dai argintul tau cu camata, pentru ca, fiind invatat din Vechiul si Noul Testament cele ce-ti sunt de folos, sa pleci cu buna nadejde la Domnul, ca acolo sa primesti dobanzile faptelor tale bune, in Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia slava si puterea, in vecii vecilor. Amin.

1) Iez.,22, 12
2) Deut.,23,20.

3) Ier., 9, 6.

4) Ps., 54,11.

5) Ps., 14,5.

6) Matei, 5, 42.

7) Pilde, 29, 13.

8) Pilde 5, 15

9) Pilde, 23, 26.

10) Pilde, 24, 34.

11) In limba greaca cuvantul lacomie inseamna si camata, si nastere.

12) Matei, 23, 33.

13) Luca, 6, 34.

14) Pilde, 19, 17.

15) Isaia, 5, 20.

16) Jud, 14, 14.

17) Matei, 7,16.

18) Matei, 7,17.

19) Matei, 5,42.

MITROPOLIA- NOUA BANCA A ROMANILOR??

Am auzit la stirile Pro Tv o traznaie: ca Mitropolia Moldovei va acorda imprumuturi ortodocsilor cu dobanda de 6%. Mi s-a parut o aberatie, tinand cont ca practica de a da bani cu dobanda se numeste camatarie si e uraciune in fata Domnului.
Voi reveni pe masura ce voi avea amanunte.

Clujul este capitala Ardealului, nu Sibiul!

Eu nu ma pronunt daca sa fie trecut sau nu in randul sfintilor, ca asta doar bunul Dumnezeu stie, dar cred ca Mitropolia ar trebui sa ramana la Cluj.

Episcopul Iustinian Chira, despre jocurile de culise din Biserica Ortodoxa Romana: Clujul este capitala Ardealului, nu Sibiul!

PS Iustinian Chira, episcopul Maramuresului si Satmarului, a atacat dur jocurile de culise din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane. "Toti nechematii si neincheiatii isi dau cu pararea. Capitala Ardealului este la Cluj".Preasfintia Sa s-a rugat la catafalcul Mitropolitului Bartolomeu si le-a transmis un mesaj dur prelatilor care vor sa mute Mitropolia la Sibiu. "Toti nechematii si neincheiatii se afla in treaba sa vorbeasca, dar care nu au niciun corespondent cu Dumnezeu. Isi apara ambitiile individuale, care nu au nicio importanta pentru tara, pentru Dumnezeu, pentru Romania. Mitropolia Clujului nu-i in pericol pentru ca aici exista un popor care isi apara patrimoniul. Nu te poti muta din casa in tinda. Capitala Ardealului care este? Capitala Ardealului este Clujul", a spus episcopul referitor la afirmatiile mitropolitului Streza, care a declarat ca nu pot fi doua mitropolii in Ardeal.Despre episcopul Ioan de la Covasna a spus ca e la fel de bun de mitropolit ca oricare dintre credinciosi. "Ultimul credincios din Romania e bun de mitropolit. Sa va mandriti ca sunteti romani si ortodocsi", a spus PS Iustinian Chira."Bartolomeu este un om care merita sa fie trecut in randul sfintilor. Eu am slujit la Catedrala din Cluj Napoca 17 ani in vremurile alea grele. Imi pare bine ca am ajuns sa ma intalnesc cu Bartolomeu. Duminica dimineata in zori l-am visat, un vis extraordinar", a mai spus episcopul Iustinian Chira, episcop de Maramures si Satu Mare. Preasfintia Sa a fost staretul manastirii de la Rohia la 23 de ani si a condus sfantul lacas timp de 30 de ani. In acel interval scriitorul Nicolae Steinhardt a scris la Rohia "Jurnalul Fericirii".

sursa:stiridecluj

Sedinta Solemna a Sfantului Sinod

Or fi discutat si pe tema ecumenismului? Cum sa-l promovam cat mai mult? Cum sa tradam ortodoxia?

Sedinta Solemna a Sfantului Sinod dedicata Anului Omagial al Crezului Ortodox si al Autocefaliei Romanesti

Sedinta a avut loc in Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei
La aceasta sedinta din 28 octombrie, au participat Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, si ierarhi ai Bisericii noastre, membri ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. De asemenea, au fostprezenti la acest eveniment membrii delegatiilor Patriarhiei de Constantinopol si Bisericii Greciei, membrii Permanentei CNB si Permanentei Arhiepiscopiei Bucurestilor, cadre didactice, protopopi, preoti, monahi, studenti teologi si elevi seminaristi. Sedinta a fost deschisa prin cuvantul Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a vorbit despre fenomenul secularizarii. Apoi, a urmat alocutiunea Sanctitatii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, dedicata Anului Crezului Ortodox si al Autocefaliei Romanesti. Dupa sustinerea alocutiunii Patriarhului Ecumenic a fost prezentat “Raportul-sinteza intitulat 2010 – Anul Crezului Ortodox si al Autocefaliei Romanesti”, sub aspect religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic si mediatic, in cuprinsul eparhiilor din Patriarhia Romana de catre Preasfintitul Parinte Ciprian Campineanul, Episcop-vicar patriarhal si Secretarul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. De asemenea, toti participantii la aceasta Sedinta Solemna a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane au vizionat Filmul intitulat “Binecuvantare pentru popor. Patriarhia Romana – Istorie – Organizare – Misiune”, prezentat de TRINITAS TV.Sursa: basillica.ro

CU CE SE MAI OCUPA BOR. O FI BINE, O FI RAU?

BOR îşi deschide curăţătoria chimică "Bob de rouă", operată de "Ţarina Păstorului" SRL, firmă ai cărei acţionari sunt "Misionarul Ortodox SRL" şi "Chivotul Mare SRL"

BOR îşi deschide curăţătoria chimică "Bob de rouă", operată de "Ţarina Păstorului" SRL, firmă ai cărei acţionari sunt "Misionarul Ortodox SRL" şi "Chivotul Mare SRL" Curăţătoria chimică "Bob de rouă", deţinută de Arhiepiscopia Bucureştiului prin firmele "Misionarul Ortodox SRL" şi "Chivotul Mare SRL", deschisă doar un sfert pentru preoţi şi restul pentru "mireni", va fi sfinţită, joi, odată cu altă afacere sub acelaşi patronaj, atelierul de croitorie "Reverenda".Cele două business-uri vor funcţiona în două sedii aflate în centrul Bucureştiului, în imediata vecinătate a Patriarhiei.

Curăţătoria "Bob de Rouă" este operată de firma "Ţarina Păstorului". Acţionarii ei sunt "Misionarul Ortodox SRL" şi "Chivotul Mare SRL", deţinute la rândul lor de Arhiepiscopia Bucureştiului.O hârtie lipită pe uşă anunţă că se va deschide pentru clienţi luni, 25 octombrie. Cu toate astea, vineri după-amiază, două angajate lucrau la o presă industrială unde călcau mai multe aşternuturi albe, proaspăt spălate şi curăţate. Lângă acestea erau stivuite alte câteva zeci, poate sute, de lenjerii albe, imaculate."Nu am deschis pentru public, abia de luni încolo", răspunde una dintre ele atunci când este abordată, prin geamul întredeschis, de un potenţial client care ar dori să-i fie curăţat un costum de haine pe care să-l poată purta în 24 de ore. Una dintre ele aproape ar fi cedat şi ar fi acceptat lucrarea, pentru preţul ce ar urma să fie perceput de luni încolo, însă timpul i-a părut prea scurt.Cea de-a doua, amabilă şi ea, a ucis însă orice speranţă, recomandând zâmbind viitoarea concurenţă, sediul central al unei cunoscute firme cu puncte de lucru în majoritatea centrelor comerciale din Bucureşti. "Acolo vă rezolvaţi problema foarte repede, noi nu vă putem ajuta acum, ne pare rău. De luni încolo", conchide aceasta, şi revine la presa industrială din care ieşeau cerceafurile scrobite.Deschiderea curăţătoriei ecologice "Bob de rouă" a fost anunţată încă din iunie. Cu acea ocazie, ierodiaconul Ioachim Bejenariu, inspector în cadrul Serviciului Colportaj şi Atelier Icoane, anunţa că aceasta va fi atât la dispoziţia preoţilor, cât şi a publicului larg.Cum hainele preoţeşti nu pot fi spălate alături de cele ale "mirenilor" nici măcar acasă, preoţii au apreciat iniţiativa, după cum afirma în iunie părintele Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei."Organizarea unei astfel de spălătorii ecologice cu un utilaj special pentru straie preoţeşti este chiar necesară", declara atunci Stoica, anunţând că unul dintre cele patru utilaje ale spălătoriei va fi rezervat hainelor preoţeşti, iar alte trei vor fi folosite pentru a curăţa hainele clienţilor de rând.Spălătoria, deja dotată şi funcţională, va fi sfinţită în ziua de joi, 28 octombrie. Cu mai puţin de o săptămână înainte, sub firma verde pe care scrie mare "Bob de rouă", peste drum de cafeneaua "Antique", în intrândul care adăposteşte una din uşi, o femeie a străzii stă culcată pe nişte cartoane. Un bărbat îmbrăcat în haine de stradă o ocoleşte şi intră, ţinând în mână o sutană atârnată pe un umeraş, nu înainte de aschimba două vorbe cu femeile dinăuntru, prin geamul întredeschis. Iese fără straiele pe care le-a adus la curăţat după două minute.Tot joi, atelierul de croitorie "Reverenda" va fi şi el sfinţit. Aflat la câţiva paşi de curăţătoria "Bob de rouă", atelierul "Reverenda" va fi adăpostit de o anexă aflată pe proprietatea Patriarhiei, după bariera de intrare în domeniul din Dealul Mitropoliei.Înăuntru, preoţi în straie bisericeşti şi muncitori în haine de lucru mută de zor utilaje noi şi moderne de croitorie. Unul dintre preoţi, cu un uşor accent moldovenesc, refuză mânios orice dialog cu presa şi recomandă "calea de comunicare instituţională".Uşile şi geamurile sunt deschise şi înăuntru miroase a nou, a proaspăt renovat. Pe uşă nu scrie încă nimic. Nicio firmă, niciun anunţ, semn că mai e ceva de lucru până la deschidere, inaugurare şi sfinţire.

(Ovidiu Vanghele, ovidiuv@mediafax.ro)

ASTA SA FIE PRETUL TACERII BOR???

Guvernul va ceda gratuit Bisericii Ortodoxe vechiul Parlament şi alte 32 clădiri cu terenul aferent

Clădirea vechiului Parlament al României şi alte 32 de clădiri, printre care şi complexul hotelier Tismana, cu terenuri aferente în suprafaţă de peste 26 hectare, precum şi alte terenuri de 6 hectare vor fi transmise de către Guvern, fără plată, în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române (BOR).

Imobilele se află în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, a unor ministere sau consilii judeţene, fiind date în folosinţă gratuită unităţilor de cult, potrivit Mediafax. În baza unor proiecte de hotărâri pregătite de Guvern, aceste imobile vor fi trecute însă fără plată în proprietatea BOR.Conform documentelor, printre imobilele care vor fi transmise fără plată Bisericii Ortodoxe Române se numără clădirea fostului Parlament al României, din Dealul Mitropoliei, cu un teren aferent în suprafaţă de 17.690 metri pătraţi, precum şi un nivel din blocul P5B, aflat în Piaţa Unirii din Bucureşti, având o suprafaţă desfăşurată de 9.117 metri pătraţi.
Printre imobilele care vor mai fi transferate fără plată în proprietatea BOR se mai află complexul hotelier Tismana (judeţul Gorj), un hotel cu restaurant, birouri şi teren aferent de 3483 metri pătraţi din municipiul Drobeta-Turnu Severin, precum şi cinci pavilioane din incinta mănăstirii Răchitoasa (judeţul Bacău), unde a funcţionat un centru de asistenţă socială. De asemenea, vor mai fi transferate 11 clădiri din comuna Slobozia (judeţul Giurgiu).Biserica Ortodoxă Română va mai primi în proprietate din partea Guvernului, printre altele, un teren de 16.250 metri pătraţi din municipiul Alba-Iulia şi un alt teren în suprafaţă de 1.676 metri pătraţi din municipiul Tulcea.În total, Guvernul va transfera, fără plată, din proprietatea publică şi administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte în proprietatea BOR un număr de 33 clădiri, cu terenuri aferente în suprafaţă de peste 26 hectare, şi alte terenuri cu suprafaţă totală de peste 6 hectare.În documente se arată că, după anul 1990, din dorinţa de a repara în parte abuzurile regimului comunist şi pentru a veni în sprijinul activităţii sociale, culturale, spirituale şi educaţionale a cultelor, o serie de imobile au fost transmise în folosinţa gratuită a unităţilor de cult.

FISCUL SI BISERICA

Fiscul a pus sechestru pe bunuri ale Arhiepiscopiei Tomisului, intre care Palatul Arhiepiscopal
Mai multe bunuri ale Arhiepiscopiei Tomisului, printre care Palatul Arhiepiscopal, terenuri si autoturisme, au fost puse sub sechestru de catre Directia Generala a Finantelor Publice Constanta, pentru o datorie catre stat de peste 4,2 milioane de lei, transmite Mediafax.Intr-un comunicat de presa al DGFP Constanta se precizeaza ca la 14 septembrie Arhiepiscopia Tomisului inregistreaza obligatii fiscale restante catre bugetul general consolidat in valoare de 4.216.119 lei, din care 2.843.521 de lei reprezinta debit, iar 1.372.098 de lei - "accesorii".Conform sursei citate, pentru recuperarea obligatiilor fiscale restante catre bugetul general consolidat au fost emise somatii, precum si adrese de infiintarea a popririi asupra disponibilitatilor banesti catre bancile: BRD, BCR, Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Romaneasca, Unicredit Tiriac Bank si Garantibank.De asemenea, a fost instituit sechestru asupra mai multor bunuri mobile si imobile, printre care Palatul Arhiepiscopal, a carui suprafata construita este de 810 metri patrati, aflat in municipiul Constanta, jumatate din dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata totala de noua hectare si 5.000 de metri patrati, situat in extravilanul orasului Ovidiu din judetul Constanta, precum si asupra unui apartament cu doua camere si dependinte cu o suprafata de 46,57 mp, din Constanta.Totodata, a fost pus sechestru pe mai multe terenuri si pe 13 autovehicule.Biroul de presa al Arhiepiscopiei a raspuns ca totul este o eroare."Potrivit Hotararii Guvernului Romaniei nr. 53 din 16 ianuarie 2008, bunurile sacre, respectiv cele care prin sfintire sau binecuvantare sunt destinate exclusiv si direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile (alin. 2). Sunt asimilate cu bunurile sacre si beneficiaza de acelasi regim juridic si: casa parohiala, vatra parohiala si manastireasca, incinta Centrului eparhial, a Centrului patriarhal (alin. 4). Prin urmare, sediul Arhiepiscopiei Tomisului nu poate face obiectul unui sechestru. Daca, totusi, acest lucru s-a intamplat, la mijloc nu poate fi decat o eroare", se mentioneaza in comunicatul Arhiepiscopiei Tomisului, fara a se face vreo mentiune cu privire la sechestrul instituit asupra celorlalte bunuri mobile sau imobile ori la datoriile catre bugetul de stat.