LA MULTI ANI!

La multi ani cu sanatate si sa le daruiasca Dumnezeu intelepciune, pace sufleteasca si o inima curata tuturor celor care isi serbeaza onomastica maine!

danutza

Viata sf Ioan Botezatorul

Fiu al preotului Zaharia si al Elisabetei (verisoara Sfintei Fecioare Maria), a carui nastere fusese anuntata de ingerul Gavriil, Inaintemergatorul Domnului s-a nascut cu sase luni inainte de Iisus Hristos. Fiind un dar al lui Dumnezeu pentru rugaciunile parintilor sai, inca din pruncie Ioan avea harul Duhului Sfant. Crescand mai mare a plecat in desertul Bethabara, unde duce o viata ascetica (purta o haina confectionata din par de camila si se hranea cu lacuste si miere salbatica), petrecand in rugaciune si meditatie. In anul 26 d.Hr, pe cand avea 30 de ani (varsta maturitatii la vechii evrei – de observat ca Mantuitorul isi incepe activitatea publica la aceeasi varsta), Ioan incepe sa propovaduiasca si sa boteze, vestind venirea lui Mesia-Iisus (Izbavitorul), fapt pentru care este numit Inaintemergator. Punctul central al predicilor sale de pe malurile Iordanului era pocainta, ca o modalitate de pregatire pentru intampinarea lui Mesia, un lait-motiv al acestora putand fi cuvintele: "Pocaiti-va, caci s-a apropiat Imparatia Cerurilor!".Momentul cel mai important al activitatii sale este intalnirea cu Iisus, la al Carui botez in raul Iordan asista la prezenta Duhului Sfant sub infatisarea unui porumbel si are revelatia implinirii profetiei sale privind venirea adevaratului Mesia: "Am vazut Duhul pogorandu-se din cer ca un porumbel si a ramas peste El". Este ziua in care Ioan intelege ca, la Botezul sau in Iordan, Iisus Hristos era, de fapt, "Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii". Slujirea Sf. Ioan fata de Mantuitorul se schimba si se face o fierbinte daruire pentru Iisus Hristos, ce ajunge pana la jertfa de sine. Aceasta se vede atunci cand, pe doi dintre cei mai buni ucenici ai sai, Sfantul Ioan ii indeamna sa se duca si sa-L urmeze pe Iisus. Iar, cand cativa din ucenicii sai incearca sa aprinda o pornire de invidie in inima invatatorului lor fata de Mantuitorul, Sfantul Ioan, printr-o zguduitoare inaltime sufleteasca, le raspunde: "Un om nu poate sa ia nimic, daca nu-i este dat de sus. Cel ce vine din cer este mai presus de toti".Si dupa momentul Botezului Domnului Ioan continua sa predice, polemizand, in cuvantarile sale – care au un pronuntat caracter moral si social – cu partidele religioase (saducheii si fariseii), propunand indreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna convietuire. In lupta lui pentru trezirea sufletelor din pacat, Botezatorul nu putea sa nu se intalneasca si cu pacatul cel mai scandalos din tara sa: regele Irod Antipa isi izgonise sotia legiuita si traia cu Irodiada, sotia fratelui sau Filip. Aceasta il ura deoarece Ioan condamna legatura imorala dintre ea si rege, acuzandu-i de incest. Dar mania Irodiadei nu dormea. Mai intai, ea a capatat de la Irod arestarea lui Ioan si intemnitarea la Maherus, dincolo de raul Iordan. Urmandu-si scopul marsav, la ospatul din ziua nasterii lui Irod, fata Irodiadei, Salomeea, a dansat atat de bine, ca regele a fagaduit sa-i implineasca orice-i va cere. Si, astfel, prin dansul fiicei sale, Irodiadei i s-a adus pe o tipsie, prin porunca regelui, capul marelui Prooroc Ioan. Trupul a fost luat si ingropat de ucenicii sai aproape de mormantul Sf. Prooroc Elisei, in vestita cetate Sevastia din Samaria.Totusi, chiar dupa venirea Harului si moartea lui ca martir, Ioan Botezatorul continua sa fie pentru crestini, in sens duhovnicesc, Inaintemergatorul Domnului. Mantuitorul Insusi l-a cinstit atunci cand, vorbind despre Ioan, a spus: "Ce ati iesit sa vedeti in pustie? Un prooroc? Da, va spun, dar si mai mult decat un prooroc". Model de infranare, de pocainta, de curatire de patimi prin asceza si rugaciune, initiator al vietii monastice si a celei pustnicesti, Ioan nu inceteaza sa fie cel care gateste calea ce duce la Hristos.Biserica Crestina a fixat mai multe sarbatori in amintirea sa: zamislirea (23 septembrie, in Rasarit), ca botezator (7 ianuarie, in Rasarit), ziua nasterii (24 iunie, in Rasarit si in Apus), ziua mortii sale (29 august, in Rasarit si in Apus), aflarile capului (24 februarie si 25 mai, in Rasarit).Aproape trei milioane de sarbatoriti.

Numele de Ion/Ioana si derivatele acestuia sunt extrem de utilizate de catre cetatenii romani. Statisticile existente la nivel national arata ca, din totalul de aproximativ 22 de milioane de romani, peste 2,6 milioane de persoane poarta numele Sfantului Ioan Botezatorul si isi sarbatoresc ziua onomastica la 7 ianuarie.

"Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor!"

Soborul Sfantului Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului
(7 ianuarie)

A doua zi dupa Sfanta si dumnezeiasca Aratare, adica Botezul Domnului, Biserica a randuit inca de la inceput a se praznui soborul cinstitului si slavitului prooroc Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului, caci se cadea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punand mana sa pe crestetul Stapanului.
Deci, indata dupa Botezul Domnului, Botezatorul se cinsteste de toti si cu cantari se slaveste, pentru ca prin sobor se intelege adunarea poporului in biserica, la cantarea si slavirea lui Dumnezeu, intru cinstea si lauda marelui Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Celui ce se praznuieste.
Un sobor ca acesta, macar ca se savarsea la toate bisericile ce sant in toata lumea, ba inca se savarseste si astazi; insa se face mai ales mare praznuire in bisericile zidite in numele Botezatorului, precum oarecand in biserica lui de langa Iordan, unde a botezat pe Hristos; in Sevastia, unde s-a taiat de catre Irod; in Antiohia, unde mana lui cea dreapta a fost dusa de Sfantul Evanghelist Luca, si in Constantinopol, unde acea sfanta mana se adusese din Antiohia si unde mai ales se facuse soborul acela, de vreme ce se adusese mana chiar in seara dumnezeiestii Aratari, cand se face sfintirea apelor.
Se parea atunci ca insusi Botezatorul soseste nevazut la sfintirea apelor, facandu-se bucurie imparatilor si la tot poporul, care cu multa praznuire savarsea soborul lui, dupa ziua dumnezeiestii Aratari. Deci, sa savarsim si noi cu bucurie duhovniceasca soborul Sfantului marelui Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul, rugandu-l sa mijloceasca pentru noi catre Stapanul Hristos, ca sa fim si noi in Biserica celor ce praznuiesc vesnic, in locasul cel nefacut de mana si acolo, in ceruri, sa auzim glasul celor ce dantuiesc si praznuiesc dumnezeiestile aratari cele vesnice, saturandu-ne cu ei de vederea fetei lui Dumnezeu, Care Se arata sfintilor Sai; si sa slavim cu toate cerestile cete pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, in veci. Amin.
Cuvant despre cinstita mana a Sfantului Ioan Botezatorul
(7 ianuarie)
Dupa ce Irod, imparatul cel fara de lege, a taiat capul Sfantului Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului, cinstitul sau trup a fost ingropat de ucenicii sai, aproape de mormantul Sfantului prooroc Elisei, in vestita cetate Sevastia din Samaria; pentru ca in acest loc s-a savarsit ospatul cel fara de lege al lui Irod si necuratul dans al fiicei Irodiadei.
Sfantul Evanghelist Luca propovaduia pe Hristos si inconjura multe cetati si a ajuns si in cetatea Sevastia, iar de aici urma sa se duca in Antiohia, patria sa, si a vrut sa ia cu sine trupul Sfantului Ioan Inaintemergatorul si Botezatorul, care era nestricat si intreg, dar n-a putut, deoarece nu i s-a dat voie de locuitorii Sevastiei, care cinsteau foarte mult moastele Botezatorului si cu dinadinsul le pastrau.
De aceea, Sfantul Evanghelist Luca, luand de la sfantul numai mana cea dreapta, care a botezat pe Domnul si Stapanul nostru Iisus Hristos, a dus-o in cetatea sa Antiohia si cu dansa, precum cu o vistierie de mare pret, rasplatea cetatii sale pentru cresterea ce a avut intr-insa. Din acea vreme sfanta mana a Botezatorului era la credinciosii antiohieni de mare cinste, caci printr-insa se savarseau multe minuni.
Multe vremi si multi imparati trecand, a venit Iulian, calcatorul de lege, care pe fata lepadandu-se de Hristos si inchinandu-se idolilor, facea mare rau Bisericii lui Dumnezeu, nu mai putin decat chinuitorii care au fost mai inainte de el.
Nu numai pe credinciosii cei vii ai lui Hristos ii prigonea si-i ucidea, ci s-a ridicat si asupra mortilor cu tiranie si fara de omenie; pentru ca, scotand din mormant oasele sfintilor celor care patimisera inainte, le dadea focului, iar bisericile lui Dumnezeu si toate lucrurile sfinte arzandu-le, le prefacea in cenusa.
Iulian acesta s-a dus si in Antiohia, pe de o parte ca sa aduca jertfa inaintea cetatii necuratului sau zeu Apolon cel din Dafne, iar pe de alta ca si acolo sa faca rau crestinilor si sa arda lucrurile sfinte.
Crestinii care erau in Antiohia, auzind despre venirea lui, au ascuns in taina sfanta mana a Botezatorului, intr-un stalp oarecare al cetatii, care se numea Gonia, ca astfel sa nu fie necinstita si arsa de chinuitori. Ducandu-se el in Antiohia si facand mari faradelegi si chinuire, apoi cautand cu sarguinta mana Botezatorului, dupa ce n-a putut s-o afle, a trimis in Palestina, in cetatea Sevastia, ca tot trupul Botezatorului care era acolo, afara de cap si de mana, precum si mormantul si biserica lui, sa se dea focului si risipirii. Acest lucru s-a si facut, precum scriu Nichifor si Chedrin.
Fericitul Simeon Metafrast a scris acestea, ca nu trupul Botezatorului, ci alt trup s-a ars in locul aceluia; pentru ca patriarhul Ierusalimului, instiintandu-se mai inainte vreme de porunca chinuitorului, a luat in taina din mormant moastele Botezatorului si le-a trimis in Alexandria, cu paza; iar in locul acelora a pus oasele unui mort si acelea au fost arse in locul moastelor Botezatorului, impreuna cu mormantul si cu biserica lui.
Pierind degraba acel fara de lege imparat si dreapta credinta iarasi stralucind, mana Sfantului Inaintemergator a fost scoasa din stalpul de unde a fost ascunsa, ca o lumina de sub obroc, si se cinstea de credinciosi, caci se savarseau printr-insa minuni, ca si mai inainte, dintre care sa spunem una.
Un balaur mare si infricosat se incuibase in hotarele Antiohiei, iar necuratul popor elin care era acolo, avandu-l in numarul zeilor, il cinstea cu jertfe in toti anii, iar jertfa se savarsea in acest chip: o fecioara fara prihana, pazita inadins pentru aceasta, se dadea balaurului, vazand tot poporul din privelistea ce era gatita nu departe de pestera acelui balaur. Iesind de la locul sau, balaurul, aratandu-se foarte infricosat la vedere, se tira suierand, cascand gura, apoi lua jertfa care i se aducea si cu dintii rupand-o, o manca. Pentru aceasta se luau fiicele Antiohiei, dupa sorti.
Atunci s-a intamplat, intr-un an, de au cazut sortii pe unul din cetatenii de credinta crestina ca sa dea pe fiica sa balaurului spre jertfa. Iar el cu multe lacrimi ruga pe Hristos Dumnezeu si pe Ioan Botezatorul ca sa se izbaveasca fiica sa de moartea aceea cumplita. Deci, sosind vremea praznicului acelui balaur urat de Dumnezeu, tatal fiicei striga catre Dumnezeu cu tanguire si pe Sfantul Ioan Botezatorul il chema spre ajutor.
Ajungand la biserica in care era mana Botezatorului, a rugat pe chelar sa-i deschida si sa-l lase sa se inchine la acea cinstita si sfanta mana. Aceasta o facea cu un gand tainuit in inima sa, pentru care avea galbeni multi in sanul sau. Apoi, cand facea inchinaciune in sfanta biserica, inaintea sicriului in care era sfanta mana, a varsat acolo galbenii din san. Chelarul fiind iubitor de aur, a inceput a-i aduna cu osardie, in care vreme crestinul acela, sarutand sfanta mana a Botezatorului, a muscat in taina cu dintii incheietura degetului mic, ascunzand-o la sine; apoi s-a rugat mult si a iesit de acolo, castigandu-si dorirea.
Deci, sosind acea cumplita zi in care era sa se dea fecioara spre moartea cea nevinovata si adunandu-se acolo poporul, in ceasul jertfei, a venit tatal, ducandu-si fiica spre mancare balaurului, facand sarmanul rugaciuni din inima si avand nadejde spre Dumnezeu.
Pe cand iesea acel infricosat balaur din pestera sa, suierand si cascand gura, si se apropia de fecioara aceea pregatita lui spre jertfa ca s-o manance, tatal nu se departa, chemand in ajutor pe Atotvazatorul si Mantuitorul Hristos Dumnezeu si pe Botezatorul Lui.
Apropiindu-se balaurul si cascand gura, tatal fecioarei a aruncat incheietura sfintitului deget al Botezatorului in mijlocul gatlejului balaurului si indata acesta a cazut mort, mantuindu-se fecioara de cumplita moarte. Tatal ei, cu glas mare si cu lacrimi de bucurie, inalta multumire lui Dumnezeu Mantuitorul, si Sfantului Botezator spunand la tot poporul lucrurile lui Dumnezeu cele minunate si preamarite.
Poporul care era de fata, vazand balaurul mort si pe fecioara vie, impreuna cu tatal laudand pe Dumnezeu, la inceput se mira si se inspaimanta foarte de acea minune; apoi, schimbandu-se spaima in bucurie, intr-un glas preamareau pe Unul adevaratul Dumnezeu, Care intru cei de sus locuieste si spre cei smeriti priveste. Deci, antiohienii au facut praznuire si mare veselie, pentru ca multime nenumarata de necredinciosi s-au adaugat la cei credinciosi, crezand in Hristos Dumnezeu. Iar in acel loc unde s-a facut acea preamarita minune, au zidit o biserica frumoasa si mare, intru numele Sfantului Ioan Botezatorul.
Apoi se mai povesteste si aceasta, ca in ziua praznicului Inaltarii cinstitei Cruci a Domnului, se inalta de arhiereu si acea cinstita mana a Botezatorului. Dar uneori se ridica in sus singura, iar alteori se lasa in jos, prin aceasta insemnand indestularea roadelor pamantului sau lipsa lor.
In adevar, cand se ridica, se facea imbelsugarea tarinilor, gradinilor, livezilor si viilor; iar cand se lasa in jos, urma lipsirea rodurilor si foamete. Cand, cu voia lui Dumnezeu, pentru pacatele noastre, navalind agarenii, au luat Antiohia si toate hotarele ei si au inceput a o stapani, atunci acea vistierie de mare pret, adica preacinstita mana a Sfantului Ioan Botezatorul era ca intr-o robie.
Drept-credinciosii imparati crestini puneau multa sarguinta, cum ar putea sa ia acea cinstita mana din stapanirea agarenilor si s-o aiba intr-a lor imparateasca cetate, dar nu-si castigau dorirea; pentru ca nu puteau nici cu aur, nici in alt chip s-o rascumpere de acolo.
Apoi, imparatind porfirogenetii, fratii Constantin si Roman (913-959) - acel dar, mai scump decat toate vistieriile pamantesti, li s-a daruit in felul urmator: Unui barbat cinstit din Antiohia, cu dregatoria diaconeasca, anume Iov, i-a venit un gand din dumnezeiasca insuflare, cum ar putea sa scoata sfanta mana a Botezatorului din stapanirea agarenilor si s-o aduca in crestineasca stapanire. Deci, se afla acea sfanta mana in cea mai frumoasa biserica ce era in Antiohia, adica a Sfantului Apostol Petru; atunci Iov si-a facut locuinta sa langa acea biserica si s-a imprietenit cu pazitorul de vase al bisericii, ca astfel sa poata savarsi mai lesne ceea ce-si pusese in mintea sa.
A incercat de multe ori sa induplece pe pazitorul de vase la lucrul sau cel cugetat, dar daca acela n-a voit, atunci Iov a facut astfel: a gatit cina buna si chemand pe pazitorul de vase, l-a ospatat si l-a imbatat; apoi, acela adormind greu, Iov a mers in taina in biserica si, deschizand racla, a luat mana Botezatorului si a ascuns-o. Dimineata, desteptandu-se din somn pazitorul de vase, n-a stiut de lucrul ce se facuse.
Iov, in acea vreme, a iesit din Antiohia cu cinstita mana si mergea degraba spre hotarele imparatiei crestinesti, temandu-se ca sa nu se instiinteze cetatenii Antiohiei despre ducerea sfintei maini si sa nu vina in urma lui; apoi, cu dumnezeiescul acoperamant pazindu-se si cu rugaciunile Sfantului Botezator fiind aparat, fara de vatamare si fara impiedicare, degraba a ajuns in stapanirea crestineasca.
Deci, mergand in Calcedon, a descoperit taina pe care o pastra, aratand acea comoara nepretuita, adusa din Antiohia, si indata a dat de stire credinciosilor imparati; iar ei, auzind de acea veste buna mai presus de nadejde, s-au umplut de negraita bucurie si fara zabava au trimis la Calcedon corabia cea imparateasca, cu preasfintitul patriarh si cu citiva cinstiti senatori, sa intampine mana Botezatorului, care se aducea la dansii si s-o primeasca in cetatea imparateasca cu cinste.
Intorcandu-se de la Calcedon corabia, cu sfanta mana pe care o ducea insusi patriarhul in mainile sale, au iesit la tarm imparatii si tot poporul, ca si cum intampinau pe Sfantul Botezator nevazut, venind din cer si cu vrednica inchinaciune o cinsteau cu osardie, in psalmi si in cantari, cu lumanari si tamaie; apoi, sarutand-o cu dragoste, au pus-o in imparateasca biserica, care era in palat. S-a intamplat acea aducere a sfintei maini a Botezatorului chiar in seara dumnezeiestii Aratari, mai inainte de sfintirea apelor. Iar dupa acest praznic se facea soborul Botezatorului cu multa veselie, in cinstea celui mai cinstit decat proorocii, a Sfantului Ioan Botezatorul, si intru slava Unui Dumnezeu in Treime, Cel de toti slavit si inchinat, in veci. Amin.

Despre sarbatoarea din 7 ianuarie:

Ziua de astazi, a doua zi dupa Botezul Domnului, este inchinata preamaririi Sfantului Ioan Inaintemergatorul, ca unul care, botezand pe Mantuitorul in Iordan, a descoperit cel dintai lumii, dupa semnul ce i se dase de sus, ca Domnul Iisus este cu adevarat Mesia, Marele Trimis al lui Dumnezeu, Mesia cel asteptat de toata lumea si de noi, sa vina sa ne curete, sa ne sfinteasca, sa ne lumineze, sa ne primeasca viata si fiinta noastra de oameni, mereu si de-a pururea si sa ne mantuiasca.
Dar Sfantui Ioan a fost Prooroc si un Inaintemergator fata de Mantuitorul Iisus, in toata viata si stradania lui. Mai intai, Sfantul Ioan este pecetluit cu aceasta chemare inca de la venirea lui pe lume, printr-o nastere minunata si vestit de inger (Luca1,17,76); apoi, inca de foarte tanar, el este un Prooroc al pocaintei. El iubeste infranarea si viata aspra din pustia Iordanului. Aici traieste el, predica, marturiseste si boteaza in Iordan, pe cei care cred in el (Luca 3,1-6; Matei 3, 2-6); predica lui era: schimbarea vietii; intoarcerea la Dumnezeu si impacarea cu El, pentru a primi viata noua pe care o aduce Imparatia lui Mesia: "Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia cerurilor" (Matei 3,2). El este cel dintai care face ceea ce predica, prin infranarea si viata grea pe care o duce. Imbracat in haina aspra, de par de camila, nemancand paine, nici band vin (Matei 3,4; Luca 7,33), granindu-se doar cu lacuste si miere salbatica, ca un adevarat inger in trup, cum il arata unele icoane; Botezul lui Ioan nu era botezul nostru al crestinilor. El insusi facea deosebirea intre cele doua botezuri: "Eu va botez cu apa spre pocainta. Mesia va boteza cu Duh Sfant si cu foc, spre mantuire (Matei 3, 11). Dar Sfantul Ioan, si pentru botezul sau, cere "roada vrednica de pocainta" (Matei 3,8), dragoste de oameni, milostenie, dreptate, omenie, osandind pe fatarnicii care-l ispiteau, carora el le spunea "pui de vipera" (Matei 3,7); atat de mare faima de prooroc al Domnului isi atrasese Ioan, ca multi se intrebau: "Nu cumva Ioan este Hristos-Mesia?" Iar Ioan le raspundea: "Nu sunt eu Hristos. Eu sunt glasul celui ce striga in pustie: Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui. Sunt solul trimis sa gatesc calea inaintea Lui, Eu va botez cu apa, dar in mijlocul vostru sta Unul, pe care voi nu-L stiti, Care este mai mare decat mine si eu nu sunt vrednic sa-I dezleg cureaua incaltamintelor Lui. Si tocmai pentru aceasta am venit, botezand cu apa, ca El sa fie cunoscut in Israel (Ioan 1,31); Mantuitorului insusi cinsteste pe Sfantul Ioan, ca pe un adevarat Prooroc al Domnului. Vorbind despre Ioan, Mantuitorul spune: "Ce ati iesit sa vedeti in pustie? Un prooroc? Da, va spun, dar si mai mult decat un prooroc. Adevar va spun ca, intre cei nascuti din femeie, nu s-a sculat unul mai mare decat Ioan Botezatorul" (Matei 11,7-11). Iar dovada cu fapta este ca Iisus S-a lasat botezat de Ioan, in Iordan. In toata Evanghelia, dealtfel, Ioan este pentru Mantuitorul, un martor al lui Dumnezeu, de mare incredere; momentul de culme, din viata Sfantului Ioan a fost, insa, momentul cand, botezand, Ioan descopera, in sfarsit, printre oamenii din vremea lui, pe Hristos-Mesia, in persoana Domnului Iisus, dupa semnul ce i s-a incredintat: "Am vazut Duhul pogorandu-se, din cer, ca un porumbel si a ramas peste El. Si eu nu-L cunosteam pe El, marturiseste Ioan, dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis: "Peste Care vei vedea Duhul pogorandu-se si ramanand peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant. Si eu am vazut si am marturisit ca Acela este Fiul lui Dumnezeu (Ioan 1,32-34). E ceasul din viata Sfantului pe care-l praznuim astazi, la 7 ianuarie. E ceasul cand Ioan intelege ca, la Botezul sau in Iordan, Domnul Hristos era, de fapt "Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii" (Ioan, 1,29), Care S-a botezat, adica, pentru noi, El fiind fara de pacat; dar, insasi slujirea Sfantului Ioan fata de Mantuitorul, din clipa aceasta, se schimba si se face o fierbinte daruire pentru Domnul Iisus, pana la jertfa. Asa, pe doi din cei mai buni ucenici ai sai, Sfantul Ioan ii indeamna sa se duca si sa urmeze pe Domnul Iisus (Ioan,1,35-40). Iar, cand cativa din ucenicii sai incearca sa destepte o pornire de invidie in inima invatatorului lor, fata de Mantuitorul, Sfantul Ioan, printr-o zguduitoare inaltime de suflet, le raspunde: "Un om nu poate sa ia nimic, daca nu-i este dat de sus. Cel ce vine din cer este mai presus de toti. Trebuie ca El sa creasca, iar eu sa ma micsorez". (Ioan,3,27-31); si, iata, acum, si sfarsitul. In lupta lui pentru trezirea sufletelor, Sfantul Botezator nu putea sa nu se intalneasca si cu pacatul cel mai scandalos din tara sa: regele Irod Antipa isi izgonise legiuita sotie si traia acum cu Irodiada, sotia fratelui sau Filip. Ioan ii zicea: "Nu se cade, rege, sa ai femeia pe sotia fratelui tau" (Marcu 6,18). Dar mania Irodiadei nu dormea. Mai intai, ea a capatat de la Irod, arestarea lui Ioan si intemnitarea lui la Maherus, dincolo de Iordan. La ospatul din ziua nasterii lui Irod, fata Irodiadei, insa, a dansat atat de placut, ca regele i-a fagaduit orice-i va cere. Si, astfel, prin dansul fiicei sale, Irodiada a avut pe tipsie, de la rege, capul marelui Prooroc. Prietenul Mirelui s-a mutat la cer, ca Mucenic al Legii Domnului.

BOTEZUL DOMNULUI

Sfanta si Dumnezeiasca Aratare a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos

http://www.truthtube.tv/play.php?vid=1606 ( imagini de la Boboteaza, cand raul Iordan isi schimba cursul)

Dupa intoarcerea Sa de la templul din Ierusalim, unde ramasese, la doisprezece ani, Domnul Iisus s-a aflat in Galileea, in cetatea Nazaret, unde a crescut, tainuindu-Si inaintea oamenilor puterea si intelepciunea dumnezeirii Sale, pana la treizeci de ani, ca necuviinta se socotea la iudei, ca cineva, inainte de treizeci de ani, sa tie randuiala de dascal sau preot. Pentru aceasta si Hristos, pana la atatia ani, nu a inceput propovaduirea Sa. Si vietuia in Nazaret cu Preacurata Maica Sa si cu Dreptul Iosif, care era tamplar, pana ce acela a fost viu, cu care impreuna se si ostenea la lucrul tamplariei. Iar murind acela, singur lucra cu mainile Sale, castigandu-si hrana lui si a Preacuratei Maicii Sale, din osteneala mainilor, ca sa ne invete pe noi a nu ne lenevi, nici a manca painea in zadar.

Si implinindu-se acei treizeci de ani si vremea dumnezeiestii Lui aratari venind, ca sa se arate lui Israel, cum zice Scriptura, atunci a venit cuvantul lui Dumnezeu catre Ioan, fiul lui Zaharia, in pustie, trimitandu-l pe el ca sa mearga si sa inceapa a boteza cu apa. Si i-a dat lui si un semn incredintat, dupa care putea sa cunoasca pe Mesia, Cel ce atunci venise in lume, precum singur Botezatorul ne spune, zicand: "Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis mie: deasupra Caruia vei vedea Duhul, pogorandu-Se si ramanad peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant." Deci, ascultand Ioan cuvantul lui Dumnezeu, a venit in partea Iordanului, propovaduind botezul pocaintei, intru iertarea pacatelor, el fiind acela de care zisese proorocul Isaia mai inainte: "Eu sunt glasul celui ce striga in pustie: Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui."
Si ieseau la dansul oamenii din toata latura Iudeii si a Ierusalimului si se botezau in raul Iordanului, de la dansul, marturisindu-si pacatele lor. Atunci, a venit si Iisus din Galileea la Iordan, catre Ioan, ca sa se boteze de la dansul. Si era vremea cand Ioan spusese poporului, zicand: "Vine dupa mine, Cel mai tare decat mine, Caruia nu sunt vrednic sa-I dezleg curelele incaltamintelor Lui. Ca eu v-am botezat cu apa, iar Acela va va boteza cu Duhul Sfant." Deci, a venit atunci si Iisus sa se boteze, macar ca nu ii trebuia botezul, ca unul ce era curat si nespurcat, si din Preacurata si Preasfanta Maica-Fecioara se nascuse, fiind El si Izvorul a toata curatia si sfintenia. Insa, ca Cel ce a luat asupra Sa pacatele a toata lumea, ca Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii, a venit la rau ca sa le spele pe ele cu botezul pocaintei. A venit la ape, ca sa sfinteasca firea apelor, a venit sa se boteze, ca sa ne gateasca noua scaldatoarea Sfantului Botez, la Ioan a venit, ca acesta sa fie pentru dansul martor nemincinos, ca unul ce a vazut pe Duhul Sfant pogorandu-se peste El, Care se boteza, si glasul Tatalui de sus a auzit. Si L-a cunoscut Ioan cu Duhul si se apara, zicand: "Eu am trebuinta sa ma botez de la Tine si Tu vii la mine ?" Ca Ioan avea trebuinta, cu adevarat, de botezul cel de la Domnul, ca cela ce era in pacatul neascultarii, cel adus de Adam asupra a tot neamul omenesc. Iar Domnul a zis catre dansul: "Lasa acum, ca asa se cade noua a implini toata dreptatea." Ca si cum ar fi zis: "Mi se cade Mie sa implinesc si aceasta porunca a lui Dumnezeu." Ca porunca a Lui era cu adevarat botezul lui loan, precum intelege Sfantul Ioan Gura de Aur.

Si s-a botezat, Iisus, de treizeci de ani fiind, de vreme ce, la varsta de treizeci de ani, omul se pleaca cu lesnire catre tot pacatul. Ca graieste Sfantul loan Gura de Aur: "Cea dintai varsta a copilariei are multa nestiinta si nebunie; cea de a doua varsta a tineretilor, cu pofta trupeasca se aprinde; iar cea de treizeci de ani, varsta barbatului desavarsit, aceasta robeste pe om tuturor pacatelor. Deci, pentru aceasta si Hristos Domnul a asteptat pana la aceasta varsta cu Botezul, ca la toate varstele sa implineasca voia Domnului si sa sfinteasca firea noastra si sa ne dea putere ca sa biruim patimile si sa putem scapa de pacatele cele de moarte. Iar, dupa Botezul Sau, Domnul a iesit indata din apa, adica, n-a zabovit in apa. Se spune, in adevar, ca Sfantul Ioan Botezatorul, pe fiecare om care se boteza, il afunda in apa pana la grumaji si-l tinea asa pana ce toate pacatele sale isi marturisea si atunci il lasa pe el si iesea din apa. Dar Hristos, fiind fara de pacat, n-a zabovit in apa, si pentru aceasta Evanghelia zice ca a iesit indata din apa.

Si, iesind Domnul din rau, i s-au deschis Lui cerurile, stralucind de sus o lumina in chip de fulger si Duhul lui Dumnezeu spre Domnul, Cel ce S-a botezat, S-a pogorat, la vedere, ca un porumbel. Caci, precum in zilele lui Noe, micsorarea apelor a vestit-o o porumbita, tot asa si aici, micsorarea pacatului s-a vestit cu asemanarea porumbelului. Si Duhul Sfant S-a aratat sub aceasta asemanare, fiindca aceasta pasare este curata si iubitoare de oameni si blanda si fara rautate si la loc urat nu sta. Asa, si Duhul Sfant, este izvor al curatiei, izvor adanc al iubirii de oameni, invatator al blandetilor, vistier al bunatatilor, si fuge de la cel ce se tavaleste in mocirla pacatului, fara de pocainta. Si, pogorandu-se Duhul Sfant, ca un porumbel, peste Iisus Hristos, s-a auzit un glas din cer, zicand: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit." Aceluia se cuvine slava si stapanirea in vecii vecilor ! Amin.

Agheasma mare si semnificatia ei in viata noastra
sursa: crestin ortodox

Agheasma mare se savarseste la Boboteaza, in amintirea botezarii Domnului de catre Ioan in Iordan. Ea se savarseste atat in ajunul Bobotezei, cand se sfinteste apa cu care preotii boteaza apoi casele, cat si in insasi ziua Bobotezei, cand se sfinteste agheasma pe care credinciosii o iau pe la casele lor, pentru tot anul.

Se spune Agheasma mare, pentru ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, fiind sfintita printr-o dubla epicleza, iar sfintirea are loc in insasi ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a sfintit apele, prin botezul Sau in apa Iordanului. De aceea, si slujba Agheasmei mari este mai dezvoltata si mai solemna ca la Agheasma mica, iar cantarile si rugaciunile din cursul ei pomenesc si proslavesc indeosebi Botezul Domnului in apele Iordanului.

In ziua ajunului Bobotezei, sfintirea apei se face de obicei chiar in biserica (in pronaos), dimineata, dupa Utrenie, cu mai putina solemnitate, fiindca, dupa unii, ea aminteste atunci de botezul cu care boteza Sfantul Ioan Botezatorul in pustiul Iordanului; in ziua Bobotezei, ea se face dupa Liturghie, in biserica sau in fata bisericii, si aminteste de insusi botezul Mantuitorului in apele Iordanului; de aceea se face de obicei in chip mai solemn, prin iesirea afara din biserica.

In cadrul acestei slujbe speciale de sfintire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), dupa care urmeaza Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se istoriseste pe scurt evenimentul botezului Domnului. Dupa ectenia mare incepe o mare si frumoasa rugaciune de sfintire a apei, adresata Sfintei Treimi: ("Treime mai presus de fire...") si compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului. Cuvintele: "Mare esti, Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale..." le rosteste preotul de trei ori la rand, cu glas mai puternic ca de obicei.

La finalul slujbei preotul slujitor afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa cantand troparul Praznicului. "In Iordan botezandu-Te Tu Doamne ..."

Efectele Agheasmei mari asupra credinciosilor care sunt de fata sau care se vor stropi si vor gusta din ea le arata insasi randuiala slujbei, indeosebi textul ecteniei si al rugaciunii de sfintire (dupa epicleza), unde preotul se roaga: "Si-i da ei harul izbavirii si binecuvantarea Iordanului. Fa-o pe dansa izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, indepartare a puterilor celor potrivnice, plina de putere ingereasca. Ca toti cei ce se vor stropi si vor gusta dintr-insa sa o aiba spre curatirea sufletelor si a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuinta...".

De aceea, Agheasma mare se pastreaza nestricata vreme indelungata, ramanand tot asa de proaspata, de curata si de buna la gust, ca si atunci cand a fost scoasa din izvor, fapt pe care il remarca, din vechime, Sfintii Parinti si scriitorii bisericesti.

In casele credinciosilor, agheasma se pastreaza la loc de cinste, in vase (sticle) curate, in care se pune de obicei un fir de busuioc. Credinciosii gusta dintr-insa pe nemancate, in zile de post si ajunare sau la sarbatori mari dupa biserica. Se obisnuieste (mai ales in Moldova) sa se guste dintr-insa timp de opt zile in sir, mai ales de la ajunul Bobotezei pana la odovania praznicului, adica pana la 13 ianuarie inclusiv.

Revin cu rugamintea de a incepe sa scrieti, din nou, mesaje presedintelui Basescu, prin care sa va afirmati dorinta de a se organiza un referendum privitor la actele biometrice. Nu uitati, va rog, ca, incepand cu 2011, vor fi obligatorii buletinele cu cip. Avem doar un an la dispozitie ca sa facem ceva.....
Puteti scrie aici: procetatean@presidency.ro
Dumnezeu sa ne apere!
danutza

Despre Antihrist

Despre Antihrist

marturisiri ale cuv par Paisie Aghioritul

“- Parinte, spuneti-ne ceva despre Antihrist.

- Sa spunem mai bine despre Hristos… Cat putem, sa fim langa Hristos. Daca suntem cu Hristos, ne vom teme de Antihrist? Oare nu exista duh antihristic acum? Raul face duhul antihristic. Si daca se va naste si un monstru antihrist si va face unele neghiobii, va fi luat in ras la sfarsit. Se vor petrece multe evenimente. Poate veti apuca sa traiti si voi multe din semnele scrise in Apocalipsa. Incet-incet destule incep sa iasa la iveala. Strig si eu netrebnicul de atatia ani! Situatia este infricosatoare, ciudata. Nerozia a intrecut limitele. A venit lepadarea si ramane ca acum sa vina “fiul pierzarii” (2 Tes. 2,3). Totul va deveni un spital de nebuni. In harababura ce va stapani, fiecare stat se va ridica sa faca orice-i spune cugetul. Dumnezeu sa ajute, ca interesele celor mari sa fie astfel incat sa ne ajute. Din ce in ce vom auzi de ceva mai nou. Vom vedea facandu-se lucrurile cele mai neasteptate, mai nerationale. Numai ca evenimentele se vor derula cu repeziciune. Ecumenism, piata comuna, un stat mare, o religie dupa masurile lor. Acesta este planul diavolilor. Sionistii pregatesc pe cineva de Mesia. Pentru ei Mesia este imparat, adica va stapani aici pe pamant. Martorii lui Iehova si ei viseaza la un imparat pamantesc. Sionistii vor prezenta unul si martorii lui Iehova il vor primi. Vor spune “Acesta este“. Se va face mare zapaceala. In mijlocul acestei zapaceli toti vor cere un Mesia, ca sa-i mantuiasca. Si atunci vor prezenta pe unul care va spune: “Eu sunt Imam, eu sunt al cincilea Buda, eu sunt Hristos pe care-l asteapta crestinii, eu sunt acela pe care-l asteapta Martorii lui Iehova, eu sunt Mesia evreilor”. Va avea cinci “eu“-uri ! … Evanghelistul Ioan atunci cand in prima sa epistola spune: “Copiii mei… ca vine antihristul, iar acum multi antihristi s-au aratat…” (1 In. 2, 18), nu intelege ca asteptatul Antihrist va fi ca prigonitorii Maximian si Diocletian, ci ca Antihristul cel asteptat va fi intr-un fel ca un diavol intrupat, care se va prezenta poporului israelian ca Mesia si va insela lumea.

Vin ani grei, vom avea incercari mari. Crestinii vor avea mare prigoana. Si uita-te: oamenii nici nu inteleg ca traim in semnele vremurilor, ca pecetluirea inainteaza. Traiesc ca si cum nu s-ar intampla nimic. De aceea spune Scriptura ca va cauta sa insele, de va fi cu putinta, si pe cei alesi (Mt. 24,24; Mc. 13,22). Cei care nu vor avea intentie buna, care nu vor fi luminati, se vor insela in anii apostaziei. Pentru ca cel ce nu are harul dumnezeiesc, nu are claritate duhovniceasca, asemeni diavolului.

- Parinte, sionistii cred cele despre Antihrist?

- Acestia vor sa stapaneasca toata lumea. Ca sa le reuseasca scopul, folosesc vrajitoria si satanismul. Satanolatria o vad ca pe o putere, care ii va ajuta in planurile lor. Adica vor sa stapaneasca lumea cu putere satanica(NR: muzica rock si mesajele ei sataniste!!!) Pe Dumnezeu nu-L pun in socoteala lor. Se vor binecuvanta asadar de Dumnezeu? Din asta Dumnezeu va scoate multe lucruri bune. Celelalte teorii satanice au tinut cel putin 70 de ani; ale acestora nici 7 ani nu vor tine. - Parinte, atunci cand aud despre Antihrist simt o frica inauntrul meu. – De ce te temi? Va fi mai infricosator decat diavolul? Acesta este om. Sfanta Marina l-a batut pe diavol si Sfanta Iustina a alungat atatia. La urma urmei noi n-am venit sa ne aranjam in aceasta lume.

Imparatul pamantesc al evreilor
Semnul ca se apropie implinirea proorociilor va fi daramarea templului lui Omar din Ierusalim. Il vor darama, ca sa rezideasca Templul lui Solomon, care, precum se spune, a fost zidit in locul acesta. In cele din urma sionistii il vor aseza acolo pe Antihrist ca Mesia. Am auzit ca evreii deja se pregatesc sa rezideasca Templul lui Solomon. ( vezi articolul de mai sus)

- Parinte, evreii, desi citesc Vechiul Testament, cum de nu cred in Hristos?

- Nu te duci sa le-o spui asta evreilor? Evreii au avut fanatism de la inceput. Ei inteleg, dar egoismul ii orbeste. Daca ar fi luat putin aminte, n-ar fi ramas nici un evreu (necrestinat).

- Cele pe care le-au citit, cum le-au explicat?

- Cum le-au explicat si cum le explica? Noimele duhovnicesti le fac materiale. De pilda, ceea ce spune proorocul Isaia “au inflorit pustiurile Iordanului” (Is. 35,2), sa vezi cum au explicat-o. Ca sa arate ca a inflorit pustiul, au intors inapoi un rau, au facut diguri, gradini, au sadit banani, lamai, portocali, au facut numai livezi, asadar spun ca “a inflorit pustiul”. Pe toate asa le explica. In timp ce cuvintele acestea ale Proorocului se refera la renasterea lumii prin Sfantul Botez, prin baia nasterii din nou.

- Acum asteapta pe imparatul pamantesc?

- Da, pe Antihrist. Rabinii stiu ca a venit Mesia si ca L-au rastignit. Am aflat de la o persoana ca, atunci cand un evreu trage sa moara, merge rabinul si-i spune la ureche: “Mesia a venit“. Vezi, ii mustra constiinta, pentru ca se simt vinovati, dar nu se smeresc.

- Si ce castiga ca o spun in vremea aceea ?

- Nimic. O spun asa, deoarece ii mustra constiinta si cred ca, spunand-o, sunt in regula.

- Ceilalti nu aud?

- Nu, caci i-o spun la ureche. Si unii copii ai evreilor s-au razvratit impotriva rabinilor. “Mesia a venit – spun ei; pe care Mesia il asteptati?”. In America un grup de tineri care se ocupa istoriceste de Sfanta Scriptura scot o revista in care este scris: “Mesia a venit. Celui care nu crede ca a venit Mesia ii vom trimite in dar revista, pana ce va crede. Cel care crede, sa trimita ajutor, ca s-o trimitem si altora ca sa creada“.
- Acestia sunt evrei?
- Da, evrei.
- Au devenit crestini?
- Ei, daca au crezut tot e ceva. [este vorba, probabil de asa-numitii "evrei mesianici", nota noastra]
- Se poate sa existe rabini crestini in ascuns?
- Rabini sa fie crestini in ascuns? Daca se face crestin, mai ramane rabin? Adica sa invete pe evrei ca n-a venit Mesia si atunci cand trag sa moara sa le spuna ca a venit?

Pecetea – 666
- Parinte, peste cat timp se vor petrece aceste evenimente?

- Intarzie din pricina ta si a mea, ca sa dobandim o stare duhovniceasca buna. Dumnezeu inca mai rabda, pentru ca de se vor intampla acum ne vom pierde amandoi. Nu se spune nicaieri in invatatura lui Hristos despre un anumit timp (Mt. 24,36; Mc. 13,32; F.Ap. 1,7; I Tes. 5,1;) insa Scriptura spune ca semnele vremurilor vor instiinta despre venirea lor (Mt. 24,29 s.u.; Mc.13,24 s.u; Lc.21, 25 s.u;). Sa fim intotdeauna gata si le vom vedea atunci cand se va apropia timpul. Atunci vom fi mai siguri. “Timpul si experienta le vor descoperi celor treji” (Sf. Andrei al Cezareii – “Explicarea Apocalipsei Sf. Ioan Evanghelistul“, Cap. 38, pg 106, 340C) – spune Sfantul Andrei al Cezareii. Mi-a cazut in mana o carte care avea pe coperta un 666 mare. Ei, oameni lipsiti de marime de suflet! O fac ca sa-l prezinte lumea cu el. Astfel, incet-incet va veni si pecetluirea. frumos pe 6 si sa obisnuiasca

- Parinte, si nasturii ce se cos la haine se vand prinsi pe niste hartii care au numarul 666.

- Mai, si diavolul asta! Pe cartelele de credit l-au pus de mult timp. Acum si pe nasturi. Multi pun pe 666 ca firma, ca sa fie preferate produsele lor. Unul il sprijina pe altul. Adica 666 sa ia de la 666. S-a scris ca atunci cand va circula reclama cu sarpele ce isi mananca coada, asta va insemna ca evreii vor stapani toata lumea. Acum si-au pus numarul si pe unele bancnote. 666 a cuprins si China si India.

- Parinte, cum de stiu si totusi pun acest numar?

- Sfantul Evanghelist Ioan stia ce va face diavolul, precum si proorocii au proorocit ca-L vor vinde pe Hristos pentru “treizeci de arginti” (Zaharia 11, 1-13;), ca-L vor adapa cu otet (Ps. 68, 22), ca-I vor imparti hainele (Ps. 21, 19). Cu 2000 de ani in urma s-a scris in Apocalipsa ca oamenii se vor pecetlui cu numarul 666. “Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei; caci este numar de om. si numarul ei este sase sute saizeci si sase” (Apoc. 13,18). Pentru evrei numarul 666 este simbolul economiei. Evreii, precum se arata in Vechiul Testament, au pus impozit concret neamurilor pe care le-au supus in diferite razboaie. Impozitul anual era de 666 talanti de aur (3 Regi 10,14 si 2; Par. 9,13). Acum, ca sa supuna toata lumea, pun iarasi acest numar de impozit vechi, care se leaga de trecutul lor slavit. De aceea nu vor sa-l inlocuiasca cu alt numar. Adica 666 este simbolul lui mamona. L-au luat de la greutatea aurului – nu stiau aceasta ce o spune Sfantul Ioan in Apocalipsa – dar nu inceteaza sa fie mamona. Evanghelia insa spune: “sau Hristos sau mamona“. “Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona” (Mt. 6,24). Lucrurile inainteaza in mod programat. In America cainii umbla fiind pecetluiti cu un emitator si, pac!, ii gasesc. Asa stiu unde se afla fiecare caine. Cainii care nu au marcaj si sunt fara stapan, ii omoara cu raze laser. Dupa aceea vor incepe sa-i omoare si pe oameni. Au pecetluit tone de pesti si-i urmaresc din satelit in ce mare sunt.

Acum iarasi a aparut o boala, pentru care au aflat un vaccin care va fi obligatoriu si, ca sa-l poata face cineva, il vor pecetlui (NR: gripa porcina) Cati oameni nu sunt deja pecetluiti acolo cu raze laser, unii pe frunte si altii pe mana. Mai tarziu, cel care nu va fi pecetluit cu nr. 666 nu va putea nici vinde, nici cumpara, sau sa ia imprumut, sa fie numit intr-un post etc. Imi spune gandul ca Antihrist cu acest sistem vrea sa prinda toata lumea si, daca cineva nu este in sistem, nu va putea lucra etc., fie el rosu, fie negru, fie alb, adica toti. Va supraveghea astfel printr-un sistem economic care va controla economia mondiala si numai aceia care au primit pecetea cu numarul 666 vor putea avea acces la schimburi comerciale. Dar ce vor pati oamenii care se vor pecetlui!… Mi-a spus un specialist ca prin razele laser se pricinuiesc vatamari. Oamenii care se vor pecetlui vor atrage astfel razele soarelui si vor fi atat de vatamati, incat isi vor manca limbile de durere (Apoc. 16,10). Cei care nu se vor pecetlui vor petrece mai bine decat ceilalti, pentru ca Hristos ii va ajuta pe cei ce nu s-au pecetluit. Acesta nu este putin lucru!

- Parinte, cand ii va ajuta? Dupa aceste evenimente?

- Nu, chiar atunci.

- Parinte, daca nu vor putea vinde si cumpara, cum vor putea petrece mai bine?

- Sa vezi, Dumnezeu stie un mod, il stiu si eu. Asadar…, m-a preocupat mult subiectul acesta si mi-a trimis dupa aceea… o telegrama. Mai, mai, cum ne iconomiseste Dumnezeu !

- Parinte, de ce pecetluirea se numeste si increstare?

- Pentru ca nu este la suprafata. Ce inseamna “a incresta“? Nu inseamna a trage linii adanci, crestaturi? Pecetluirea va fi increstare, pe care o vor pune mai intai pe toate produsele si dupa aceea vor impune sa se faca si cu raze laser pe mana sau pe fruntea oamenilor. Acum doi ani i-am spus unui medic din Toronto despre pecetluire si acum, mi-a spus acela, a citit intr-un ziar ca in loc de cartela cer amprentele ( Staretul se referea la imaginea palmei ce inlocuieste cartela ) de la mana. Ei inainteaza, dar nu putem spune ca va fi asta sau aceea. Unele televizoare trimise in ultimul timp in Grecia au si un aparat care urmaresc pe cei ce privesc la televizor. Peste putin toti cei ce vor avea televizor vor privi la televizor, dar vor fi vazuti si ei. Adica vor urmari si vor fi urmariti. Li se va controla astfel prin computer toata viata lor; ce spun, ce fac, totul. Vezi la ce fel de dictatura s-a gandit diavolul! La Bruxelles au o cladire intreaga cu 666, in care-si adapostesc computerul. Acest computer poate controla miliarde de oameni – sunt aproape 6 miliarde toata lumea. Toate le vor fi cunoscute printr-o rasucire de buton. Unii europeni s-au impotrivit, deoarece se tem de dictatura mondiala. Noi, ortodocsii, ne impotrivim, pentru ca nu-l vrem pe Antihrist si, fireste, nici dictatura. Ne asteapta evenimente, dar nu vor dura mult. Pe cat s-a vatamat Ortodoxia prin comunism, pe atat se va vatama si acum.

Noile buletine de identitate
- Parinte, a spus cineva: “Cum de folositi bancnota de 5.000 de drahme care are pe ea nr. 666? Acelasi lucru este si cu buletinul.”

- Hartia de 5.000 este ban – si lira Angliei are pe ea pe regina Elisabeta; asta nu vatama. “Cele ale Cezarului, Cezarului” (Mt. 22,21; Mc. 12,17). Aici insa este vorba de identitatea mea, este ceva personal; nu este ban. Identitatea inseamna ceea ce inseamna si cuvantul; adica cineva se identifica cu cele pe care le declara. Ei pun pe diavolul si sa semnez ca il primesc. Cum sa fac asta ? - Parinte, ce legatura are acest buletin de identitate cu pecetluirea ? – Buletinul de identitate nu este pecetea; este introducerea pecetluirii.

- Parinte, lumea intreaba ce sa faca in legatura cu noile buletine de identitate.

- Atunci cand va intreaba, voi cel mai bine sa le spuneti oamenilor sa intrebe pe duhovnicii lor si sa faca rabdare sa vada cum va actiona Biserica, pentru ca multi pun intrebari, dar putini inteleg raspunsurile. Deoarece eu am scris clar in brosura “Semnele vremurilor”: fiecare sa actioneze potrivit cu constiinta lui. Desigur, unii spun: “Ei, acestea sunt o parere a unui calugar; nu este pozitia Bisericii”. Eu insa nu mi-am spus parerea mea, ci am formulat simplu cuvintele lui Hristos, ale Evangheliei, pentru ca propria noastra parere trebuie s-o supunem voii lui Dumnezeu, ce se exprima in Evanghelie. Altii, spun cele contrare celor ce le-am spus eu, spunand ca le-a zis Parintele Paisie. Unii, care le aud, desi lucrurile sunt asa de serioase, nu intreaba daca sunt asa, daca intr-adevar le-am spus, ci le cred. Eu nu ma tem; le spun cu curaj. Vin si la Coliba si arunca 666 in cutie. In sfarsit, asta nu-i nimic ! Intr-o zi mi-au pus o inscriptie pe usa … Am crezut ca a venit cineva, nu m-a gasit si a scris “lipseste”, ca s-o vada si altcineva. Dar ma uit mai bine, si ce sa vad ? Era scrisa o ocara. O astfel de ocara n-am auzit nici cand eram mirean. Toata aceasta situatie va primi o maturatura buna, dar vom trece si noi o furtuna. Lumea s-a ridicat, trebuie sa ne ridicam si noi cu multa rugaciune. Pe unii ii intereseaza subiectul buletinelor de identitate, altii il exploateaza si creeaza probleme. Biserica trebuie sa ia o pozitie corecta. Sa vorbeasca; sa explice credinciosilor ca sa inteleaga ca de vor lua buletinul de identitate, asta va constitui o cadere. In acelasi timp sa ceara de la stat ca noul buletin cel putin sa nu fie obligatoriu. Daca Biserica ia o pozitie serioasa se va respecta libertatea credinciosilor, asa incat cel ce vrea isi va lua noul buletin, iar cel ce nu vrea, sa-l pastreze pe cel vechi; atunci vor plati numai cateva nuci tari, pentru ca ceilalti le vor sta impotriva. Cea mai multa lume isi va face treaba sa. Cei ce vor voi sa se foloseasca (lumeste) vor avea noul buletin, iar ceilaiti, sarmanii, cei credinciosi, vor avea buletinul vechi si-i vor chinui. Acum, fiindca ministrul a fagaduit sa nu puna 666 in buletinele de identitate, nici la vedere, nici nevazut, si asta e ceva. Vom avea rabdare si se va vedea ce va fi si numai faptul ca spun ca nu il pun pe 666 este ceva. Se leapada si ei insisi. Sa vedem in cele din urma ce vor pune. Pana sa circule noile buletine de identitate, poate veni urgia lui Dumnezeu. Dupa aceea, nu inseamna ca in 24 de ore toti vor trebui sa-si scoata buletine noi. Sa iasa primele; se vor examina, sa iasa ministrul mincinos, si atunci lupta va fi dreapta. Daca acum continuam protestele, aceia vor spune: “Iata, acestia pricinuiesc tulburare. Desi nu s-a pus problema, ei striga si protesteaza”. Cainele, daca e pazitor bun, latra atunci cand vine hotul. Cand pleaca, tace. Daca insa continua sa latre, atunci nu e pazitor bun.

- Parinte, au mai spus ca, deoarece avem toleranta religioasa, sa nu se mai treaca apartenenta religioasa in noile buletine de identitate.

- Da, pe ei nu-i intereseaza, pe mine insa ma intereseaza, pentru ca este identitatea mea. Scrie de unde sunt si ce sunt. Daca nu va aparea apartenenta religioasa pe buletin, se vor ivi probleme. De pilda, va merge cineva la biroul de casatorii. Daca buletinul spune “ortodox” – indiferent de cate carate este – e in regula. Daca insa nu scrie apartenenta religioasa cum sa i se dea certificat de casatorie? Pentru Biserica lucrul acesta va produce incurcatura (Nota: In Grecia certificatul de casatorie il da numai Biserica Ortodoxa, care nu admite casatoria religioasa cu neortodocsi). Iar daca se pune religia de buna voie, asta va fi si ca o marturisire. Europa este Europa. Aici este altceva.

Mod viclean de introducere a pecetluirii
Incet-incet, dupa cartela si buletin de identitate, adica dupa “indosariere”, vor inainta in mod viclean la pecetluire. Vor sili prin diferite mijloace viclene, pentru ca oamenii sa primeasca pecetea pe frunte sau pe mana. Vor forta astfel lucrurile si vor spune: “Va veti misca numai cu cartele; banii se vor desfiinta“. Va da cineva cartela la magazin si va cumpara si vanzatorul va lua banii din banca. Cel ce nu va avea cartela, nu va putea nici vinde, nici cumpara. Pe de alta parte vor incepe sa faca reclama “sistemului perfect”, pecetluirii cu raze laser cu 666 pe mana sau pe frunte, care nu se va vedea la exterior. In acelasi timp la televizor vor arata ca cutare a luat cartela cutaruia si i-a luat banii din banca si vor spune mereu: “Mai sigura este pecetluirea cu raze laser pe mana sau pe frunte, pentru ca numai detinatorul isi stie numarul lui. Pecetluirea este sistemul perfect. Celalalt nu-ti va putea lua nici capul, nici mana si nici nu-ti va vedea pecetea“. De aceea lasa acum pe hoti, pe facatorii de rele sa are. Au jefuit 15 chilii din jurul Careii. Pe unul l-au omorat ca sa-l prade. Astfel fiecare va afla prilejul sa prade si sa ia orice vrea. Sa spunem ca vrea sa rapeasca un ogor; va spune ca era chipurile al bunicului sau, sau ca l-a inchiriat candva pentru pasunat, asa ca, hai, vezi daca poti sa-i dai de capat. Vor spune dupa aceea cei competenti: “Din pacate nu-i putem controla; controlul se poate face numai la computer“, si vor inainta spre pecetluire. Vor cauta apoi la computer sa vada daca esti pecetluit, ca sa te serveasca sau nu. Cei trei ani si jumatate ( Vezi Dan. 9, 27; Apoc. 12, 6 si 15, 5. Vezi de asemenea St. Irineu de Lugdun, “Mustrarea si rasturnarea cunostintei false in cinci carti”, Cartea 5, Sources Chretiennes 155, Paris 1969, pp. 323 si 387. ) vor fi grei si o vor plati unii care nu vor fi de acord cu acest sistem. Pentru unii ca acestia vor gasi vreo pricina si-i vor baga in inchisoare. Dupa un an ii vor duce in alt oras pentru cercetari, ca sa treaca pe la alt tribunal; dintr-un oras in altul. Dupa aceea vor spune: “Sa ne ierti, esti nevinovat. Daca ai fi fost pecetluit, am fi cercetat despre tine intr-un minut. Acum insa nu-ti putem face control“.

- Parinte, vor putea impune pecetluirea cu sila?

- “Politetea” lor nu va ajunge pana acolo! Vor fi politicosi pentru ca vor fi … europeni. Vor arata ca sunt la inaltime. Nu vor chinui pe oameni, dar omul nu va putea trai, daca nu are pecetea. Vor spune: “Fara pecete va chinuiti! Daca ati fi primit-o, nu ati fi trait asa de greu”. Nu vor putea folosi nici monezi de aur, nici dolari daca vor avea. De aceea, daca fiecare se va ingriji sa traiasca de pe acum simplu, in cumpatare, va putea trai in acei ani. Sa aiba un ogoras, sa cultive grau, cartofi. Sa puna putini maslini si atunci, cu vreun animal, cu vreo capra, cu putine gaini va putea infrunta nevoile familiei sale. Pentru ca si provizii de ar face, nu-i vor folosi mult, deoarece alimentele nu tin mult, ci se strica repede. Fireste, greul va dura putin, trei-trei ani si jumatate. Pentru cei alesi se vor scurta zilele (Vezi Mt. 24,22; Mc. 13,20). Nu-si vor da seama cand au trecut. Dumnezeu nu va lasa pe om neajutorat. - Parinte, in acesti ani grei va interveni Hristos? – Da. Vezi, daca aici unui nedreptatit, care are dispozitie buna, fiindca este indreptatit sa primeasca ajutorul dumnezeiesc, i se arata de multe ori sfintii, Maica Domnului, Hristos, ca sa-l mantuiasca, cu cat mai mult atunci cand sarmana lume se va afla intr-o situatie atat de grea. Va fi o vijelie, o mica ocupatie a lui Satana – Antihrist. (…) Hristos isi va lasa faptura Sa? Se va arata la punctul culminant, cand oamenii nu ar mai putea iesi, singuri, ca sa-i mantuiasca din mainile lui Antihrist.(…)

Pecetluirea este una cu lepadarea
Desi Sfantul Ioan Evanghelistul spune clar in Apocalipsa despre pecetluire (Apoc. 13, 16 s.u.; 14, 9 s.u.; 16, 2 si 20, 4.), unii nu inteleg. Ce sa le spui? Din pacate, auzi o gramada de neghiobii ale mintii de la unii “cunoscatori” contemporani. Unul spune: “Eu voi primi buletinul cu 666 si voi pune si o cruce”. Altul: “Eu voi primi pecetea pe frunte si-mi voi face si o cruce pe ea…” si o gramada de asemenea prostii. Ei cred ca se vor sfinti in felul acesta, cata vreme acestea sunt inselari. Un episcop mi-a spus: “Eu, langa semnatura voi face si o cruce. nu ma lepad de Hristos, ci, simplu, ma slujesc (folosesc)”. “In regula – ii spun – tu esti episcop si pui o cruce langa numele tau in virtutea calitatii ce o ai; altul este arhimandrit si pune si el, datorita rangului ce-l are, o cruce. Lumea ce va face?” Lucrul murdar nu se sfinteste. Apa curata primeste harul si se face aghiazma. Urina nu se face aghiazma. Piatra se face paine prin minune. necuratia nu primeste sfintenie. Prin urmare, diavolul, Antihristul, atunci cand este in buletinul nostru de identitate, pe mana sau pe fruntea noastra cu simbolul lui, nu se sfinteste desi am pune si o cruce. Avem puterea Sfintei Cruci, a Lemnului Sfant, a harului dumnezeiesc al lui Hristos, numai atunci cand pastram harul Sfantului Botez, prin care ne lepadam de satana, ne unim cu Hristos si primim Pecetea Sfanta: “Pecetea darului Sfantului Duh“. Vezi, unii ca acestia merg inainte cu o logica… Vor pune alaturi o cruce si totul e in regula. Si desi vedem ca Sfantul Apostol Petru s-a lepadat numai la exterior de Hristos, dar si asta a fost tot lepadare (Mt. 26, 69-75; Mc. 14, 66-72; Lc. 22, 54-62; In. 18, 16-18 si 25-27) acestia se leapada de pecetea cea sfanta a lui Hristos ce li s-a dat la Sfantul Botez, ca sa primeasca pecetea lui Antihrist, si spun ca au inlauntrul lor pe Hristos!

- Parinte, dar daca cineva primeste pecetea din nestiinta?

- Aceasta se va putea intampla numai din nepasare. Ce nestiinta sa fie, atunci cand lucrurile sunt atat de clare? Chiar daca nu ar sti cineva, trebuie sa se intereseze si sa afle. Daca spunem ca n-am stiut si pentru asta am primit pecetea, Hristos ne va spune: “Fatarnicule, fata cerului stiti s-o judecati, iar semnele vremilor nu puteti!” (Mt. 16,3). Chiar de s-ar pecetlui cineva din nestiinta, pierde harul dumnezeiesc si primeste lucrarea diavoleasca. Vezi, copilasul, la Sfantul Botez, atunci cand preotul il afunda in apa primeste pe Sfantul Duh, fara ca acela sa-si dea seama de asta si dupa aceea salasluieste in el harul dumnezeiesc.


Explicarile proorociilor
- Parinte, unii spun: “Ceea ce este scris de la Dumnezeu, aceea se va face. Ce ne mai intereseaza altceva?”

- Da, o spun, dar nu este asa, bre copile! si eu aud pe unii spunand: “Evreii nu sunt asa de prosti sa se tradeze cu 666, cand Sfantul Ioan Evanghelistul o spune clar in Apocalipsa. Daca ar fi tost asa, ar fi facut-o intr-un mod mai inteligent, mai ascuns”. Ei bine, carturarii si fariseii nu stiau Vechiul Testament? Anna si Caiafa nu stiau mai bine ca toti ca era scris ca Hristos va fi tradat pentru “treizeci de arginti”? De ce n-au dat 31 sau 29 de arginti si au dat “treizeci”? Deci erau orbiti. Stia Dumnezeu ca asa se vor petrece lucrurile. Dumnezeu toate le cunoaste de mai inainte, dar nu hotaraste de mai inainte – numai turcii cred in ceea ce este scris, in Kismet (in soarta, destin). Dumnezeu stie ca un anumit lucru se va face asa, insa omul il face din lipsa lui de minte. Nu Dumnezeu a dat porunca, ci vede pana unde va ajunge rautatea oamenilor si ca parerea lor nu se va schimba. Nicidecum ca asa a randuit Dumnezeu. Altii se ocupa cu proorociile si fac propriile lor talcuiri. Cel putin nu spun: “asa imi spune gandul“, ci spun: “asa este“, si apoi isi expun o serie de teorii proprii. Unii, iarasi, le explica dupa cum vor ei, ca sa-si indreptateasca patimile lor. Rastalmacind ceea ce a spus Sfantul Chiril: “mai bine sa nu se petreaca semnele lui Antihrist in zilele noastre” (Sfantul Chiril al lerusalimului “Cateheze”, Cateheza a XV-a catre cei ce vor sa se lumineze, cap. 18., Ed. Inst Biblic, 1945, p. 415.) , unul care vrea sa se indreptateasca pe sine si frica sa, spune: “A, vezi Sfantul Chiril s-a temut ca nu cumva sa se lepede; sunt eu mai presus de Sfantul Chiril? Prin urmare, chiar de m-as lepada de Hristos, nu e nimic…” Dar Sfantul a spus sa nu se petreaca, nu pentru ca se temea, ci pentru ca sa nu-l vada pe Antihrist cu ochii sai. Vezi ce face diavolul?

Din pacate, unii “cunoscatori” infasa pe fiii lor duhovnicesti ca pe niste prunci, chipurile, ca sa nu-i mahneasca. “Nu vatama asta; nu-i nimic. E suficient sa credeti launtric”. Sau spun: “nu vorbiti despre subiectul acesta – despre buletine si pecetluire – ca sa nu se mahneasca oamenii”. In timp ce de le-ar spune: “Sa incercam sa traim mai duhovniceste, sa fim mai aproape de Hristos si sa nu va temeti de nimic, si de va trebui vom si marturisi” – ii vor pregati oarecum. Daca cineva cunoaste adevarul, isi face probleme si se trezeste. Il doare pentru situatia de astazi, se roaga si ia aminte sa nu cada in cursa. Acum insa ce se intampla? In afara de faptul ca unii isi dau propriile lor talcuiri, se tem si ei ca oamenii lumesti, in timp ce ar fi trebuit sa se nelinisteasca duhovniceste si sa-i ajute pe crestini, aducandu-i la nelinistea cea buna si intarindu-i in credinta ca sa simta mangaierea dumnezeiasca. Ma mir cum de nu-si fac probleme dupa toate aceste evenimente ce se intampla? De ce nu pun cel putin un semn de intrebare la talcuirile mintii lor? Si daca il ajuta pe Antihrist in pecetluire, cum nu se gandesc ca atrag si alte suflete la pierzanie? Atunci cand Sfanta Scriptura spune: “… sa insele, daca e cu putinta si pe cei alesi” (Mc. 15,22), se refera la faptul ca se vor insela aceia care le explica pe toate numai cu mintea lor. Asadar, in spatele “sistemului perfect”, al “cartelei de ajutorare”, al computerului de asigurare, se ascunde dictatura mondiala, sclavia lui Antihrist. “… ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte, incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei. Aici este intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei, caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase” (Apoc. 15, 16-18)”.

(Din: Cuviosul Paisie Aghioritul, “Trezire duhovniceasca“, Editura Evanghelismos, Bucuresti, 2002, sursa online: Razboiul nevazut)

TEMPLUL LUI SOLOMON- SEMN AL VENIRII ANTIHRISTULUI

va rog sa cititi toate cele 4 articole, scrise in timp si sa constatati ca lucrurile se leaga.... doar noi refuzam sa acceptam asta!!!
danutza

VIDEO: Incet-incet, se mai adevereste inca o profetie din cele legate de VREMURILE DIN URMA: evreii au construit JERTFELNICUL CE VA FI PUS IN TEMPLU … sursa: sacciv blog

Citez din articolul În Israel, pentru prima dată în 2000 de ani a fost construit un jertfelnic:

În Israel, în oraşul Ierihon Mitzpe a fost construit un jertfelnic si pentru prima în ultimele două milenii au fost pronuntate cuvintele de binecuvântare.

Jertfelnicul a fost construit din pietre din desertul iudeu, luate dintr-un loc unde nu a calcat piciorul omului, spun cei de la NEWSru Israel. Conform legii, aceste pietre au fost prelucrate fără de fier şi incleiate cu un material special din nisip, luat din craterul Ramon si bitum din deşertul iudeu. Acest clei poate rezista la temperaturi ridicate şi nu acumulează căldură, ceea ce-i permite să menţină acolo un foc constant exact dupa legile din Tora.

Jertfelnicul, a cărui înălţime este de 4 metri, iar lungimea şi lăţimea – 6 metri, a fost creat de către Institutul Templului, sub conducerea rabinului Yehuda Glick.

Constructia a fost stabilita, în conformitate cu tradiţia evreiască, in ziua in care a fost distrus primul şi al doilea templu.

Institutul Templului este angajat în recrearea mobilierului Templului şi a vaselor sacre, care ar trebui să fie utilizate după construirea celui de-al treilea Templu. După 20 de ani de activitate, Institutul Templului a fost capabil sa restabileasca aproximativ 70 de părţi de decorare a Templului. Printre alte lucruri, s-au recreat harpa de aur a regelui David, Menorah-ul de aur, altarul de aur pentru arderea tămâii, chiuveta de cupru, masa de aur si haina inaltului preot.

Vizionati va rog si video:

http://newsru.com/data/video/3504.html

Maica Ecaterina: “Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului!”

Maica Ecaterina este o evreică ortodoxă, care trăieste la Ierusalim. Un dor divin a purtat-o către Israel, dar acelasi dor o aduce din nou în România, ţara care a format-o si care exercită asupra ei o atracţie irezistibilă...

Foarte rar am văzut o călugăriţă ortodoxă să iasă din protecţia pe care i-o oferă chilia si să vină în lume să vorbească despre problemele tinerilor. Maica Ecaterina nu vorbeste în necunostinţă de cauză, nici cu superioritatea sfinţeniei, cu atât mai puţin într-o limbă neînţeleasă, plictisitoare. Cuvintele pe care le rosteste, nu acuză, nu mustră, nu judecă, dar răscolesc. Ea pune în faţa tinerilor cele două opţiuni: Dumnezeu sau Diavolul. Poate că unul dintre motivele pentru care se întoarce mereu aici, este acela că românii au nevoie să audă glasul Lui Iisus, iar propria mărturie pusă în cartea « Talita Kumi » este zguduitoare. Ar intra personal prin baruri, discoteci, locuri rău famate, si ar dărui cartea; apoi ar înfiinţa ceainării sau ceva asemănător în care ar fi dezbătute toate problemele vieţii actuale prin prisma credinţei. Ar sta de vorbă exact cu cei rătăciţi pe cărările întunericului, le-ar explica faptul că problemele pe care le au, le-a avut si ea, le-au avut si alţii. La fel ca mulţi dintre ei, în tinereţe, s-a refugiat în alcool si desfrânare, căutând acel ceva pe care doar îl intuia. Si acel “CEVA” a venit spre ea, nu a respins-o din cauza murdăriei în care se zbătea, ci i-a oferit tandreţea pe care nicio fiinţă omenească nu a putut să i-o ofere. Ea a avut curajul să deschidă usa inimii. Asa a primit adevărata viaţă, exact în momentul în care mândria striga înlăuntrul ei: “dacă Dumnezeu m-a creat, să mă suporte!”

Tara în care raiul si iadul se împletesc dureros

În timp ce o omenire adormită spiritual trăieste din plin visul rătăcirii într-o mlastină tot mai întunecoasă, refuzând să accepte mâna întinsă, în spatele cortinei se lucrează la un scenariu apocaliptic. Totul se petrece pe un tărâm unde raiul se împleteste cu iadul, într-o ţară de unde a răsărit mântuirea, în care urmele pasilor de sfinţi sunt stropite de sânge nevinovat în fiecare zi. Melodia Israelului este una dureroasă si totodată fascinantă. Te cucereste. Muzica aceasta este ca un imn al iubirii si urii în care se împletesc dureros ciripitul păsărelelor si zborul pescărusului cu scârţâitul zgomotos al tancurilor; soldaţii aleargă « la datorie » cu arma într-o mână si cu Tora în alta; zgomotele discotecilor cu tineri gălăgiosi si extravaganţi acoperă lacrimile de la zidul plângerii; pe ţărmuri, îndrăgostiţii se cheamă, dar sunt despărţiţi de o perdea de fum provenită de la nu stiu ce atac sinucigas cu bombă; cei doi copii ai lui Avraam (arabul si evreul) se pândesc pe la colţuri, caută gâlceavă… Câteva clipe de pace au ajuns să fie echivalente cu fericirea. Totul parcă este provocat de un păpusar ce stie să tragă sforile, în asa fel încât scena lumii să prezinte suferinţa maximă în care personajele pozitive, idealurile curate si iubirea trebuie să dispară.

“Cu stimă, Mesia”

În urmă cu ceva vreme, am primit un e-mail ce conţinea o scrisoare semnată de Mesia. Conţinutul scrisorii mi s-a părut o infantilitate. Acum, aflu că acea scrisoare a făcut, timp de sase luni, obiectul discuţiilor în parlamentul evreiesc si, desigur, înconjurul lumii. Evreii au fost atât de convinsi că acest pseudo mesia este cel profeţit de scrierile vechi, încât au creat în jurul lui un întreg curent mesianic pe care l-au răspândit în întreaga lume. Spre dezamăgirea lor, pe la vârsta de 100 de ani, acest Mesia a căzut în comă, după care a murit, undeva în America... Evreii speră în învierea acestui mesia. Urmasii lui Avraam îi pregăteasc terenul, reconstruind templul unde “salvatorul” va locui si de unde va conduce lumea. Piedica principală este moscheea lui Omar... Or, s-ar putea spune că locul acela eate punctul zero al credinţei, care adăposteste stânca pe care Dumnezeu a poruncit lui Avraam să-l jertfească pe Isaac, iar, mai târziu, pe acest loc a strălucit în toată măreţia, Templul lui Solomon... Unii s-au întrebat de ce Dumnezeu a stabilit ca poporul evreu să fie ales si nu altul. Explicaţia ar fi că “dintre toate popoarele, evreii sunt cei mai încăpăţânaţi si cuvântul Lui Dumnezeu a fost dus în istorie tocmai prin această trăsătură de caracter. Sunt atât de ancoraţi în credinţa lor încât, dacă se răstoarnă pământul, ei nu se clintesc din ideile pe care le au”, spune Maica Ecaterina

Cetatea trebuie să se reclădească!

Macheta Noului Templu este expusă în centrul Ierusalimului si poate fi vizitată de oricine. Banerele vorbesc: “Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului. Cetatea trebuie să se reclădească!” Măicuţa este convinsă că, dacă moscheea lui Omar va fi înlăturată, în 2-3 zile templul va putea fi văzut de o lume întreagă. Cum?! “Începând cu anul 1991 vedeam trailere imense ce cărau blocuri de piatră de 20 metri lungime si 10 lăţime. Ele dispăreau pe sub o arcadă din dedesubtul moscheei, vizavi de zidul plângerii, în niste catacombe subterane. Pietrele acelea fac obiectul construirii templului, în locul în care se presupune că, în trecut, a fost Sfânta Sfintelor. Partea superioară si stâlpii templului sunt pregătite de Mesia cel mort, cu banii adunaţi din lumea sionistă si rabinică de pe planetă. Practic, construcţia este gata. Acum, principala preocupare a evreilor este dărâmarea acestei moschei. Au avut câteva tentative de gâlceavă, dar intervenţia americanilor a linistit apele. Poporul evreu, chiar si rătăcit în privinţa Lui Mesia, nu poate trăi decât prin Dumnezeu. Ei îl doresc pe pământ cu toată fiinţa. Inconstient, instalarea lui Antichrist în templu poate provoca revenirea reală a lui Iisus. Cu alte cuvinte, ei caută să-l instaleze pe Satana si fac tot ce le stă în putinţă pentru aceasta, dar, de fapt, îl cheamă pe Mântuitorul cel adevărat.

Sămânţa îndoielii care distruge

Trăim timpuri ale schimbării în plan terestru. Se vorbeste despre o Nouă Ordine Mondială... Nu poţi fii un lider mondial deplin, care implică funcţiile de împărat al lumii si dumnezeu, dacă locul este ocupat. Trebuie să înlături tot ce-ţi stă în cale, să pui în loc o nouă religie, suficient de puternică să o spulbere pe cea dinainte. Doar asa poţi să aduci omenirea într-o stare de sclavie spirituală si materială. Numai că, există o religie care-L are la bază pe Mesia cel adevărat, a cărui împărăţie a prins contur taman în inimile, în constiinţele si în sufletele crestinilor. Credinţa aceasta reprezintă o relaţie vie, o trăire, nu un idol pe care-l poţi sfărâma cu un par. Ar fi ca si cum ai lovi lumina. Ce să faci? Să smulgi inimile... ai părea un despot. Misiune imposibilă ?!... Ca să o demolezi, ai nevoie de dovezi incontestabile că Mântuitorul nu a înviat si că totul este o invenţie (nu stiu de ce, parcă firul istoriei se întoarce la momentul în care fariseii voiau să acopere soarele cu degetul). Problemă serioasă, dar să nu subestimăm puterea Adversarului. El îsi suflecă mânecile si trece la treabă: toată mass-media prezintă decoperiri arheologice care, dacă ar fi crezute, ar demola chiar baza crestinismului. Asta e si ideea... Sămânţa îndoielii a fost aruncată si este de-a dreptul distrugătoare. De ce atâta osteneală pentru a demola o religie, dacă ea nu ar fi adevărată? Provocările continuă. Lumea este testată pe toate căile. Se vânează reacţii, iar când teroarea va atinge apogeul, urmează lovitura de graţie. Numai că aceasta va fi marea surpriză de final. Asa cum spune Maica Ecaterina “Nu cred că există un rău pe care Diavolul să-l pună în miscare, pentru care Dumnezeu să nu aibă soluţie! Condiţia este ca omul să acceseze canalul prin care Domnul oferă salvarea. Eu cred în mila Domnului, dar trebuie cumva să-I miscăm si noi inima. Întrebarea mea este: dacă Urîciunea Pustiirii va veni în locul cel de cinste si va spune: toţi sunteţi supusii mei!, vă întreb eu, care vin de acolo, care stiu sigur că că se apropie cu pasi uriasi acest moment: veţi fi în stare să dovedim toţi că Hristos este Mesia , fiul lui Dumnezeu si altul nu va fi?”


Fragment din par Paisie Aghioritul despre Antihrist

.....Semnul ca se apropie implinirea proorociilor va fi daramarea templului lui Omar din Ierusalim. Il vor darama, ca sa rezideasca Templul lui Solomon, care, precum se spune, a fost zidit in locul acesta. In cele din urma sionistii il vor aseza acolo pe Antihrist ca Mesia. Am auzit ca evreii deja se pregatesc sa rezideasca Templul lui Solomon.

- Parinte, evreii, desi citesc Vechiul Testament, cum de nu cred in Hristos?

- Nu te duci sa le-o spui asta evreilor? Evreii au avut fanatism de la inceput. Ei inteleg, dar egoismul ii orbeste. Daca ar fi luat putin aminte, n-ar fi ramas nici un evreu (necrestinat).

- Cele pe care le-au citit, cum le-au explicat?

- Cum le-au explicat si cum le explica? Noimele duhovnicesti le fac materiale. De pilda, ceea ce spune proorocul Isaia “au inflorit pustiurile Iordanului” (Is. 35,2), sa vezi cum au explicat-o. Ca sa arate ca a inflorit pustiul, au intors inapoi un rau, au facut diguri, gradini, au sadit banani, lamai, portocali, au facut numai livezi, asadar spun ca “a inflorit pustiul”. Pe toate asa le explica. In timp ce cuvintele acestea ale Proorocului se refera la renasterea lumii prin Sfantul Botez, prin baia nasterii din nou.

- Acum asteapta pe imparatul pamantesc?

- Da, pe Antihrist. Rabinii stiu ca a venit Mesia si ca L-au rastignit. Am aflat de la o persoana ca, atunci cand un evreu trage sa moara, merge rabinul si-i spune la ureche: “Mesia a venit“. Vezi, ii mustra constiinta, pentru ca se simt vinovati, dar nu se smeresc.

- Si ce castiga ca o spun in vremea aceea ?

- Nimic. O spun asa, deoarece ii mustra constiinta si cred ca, spunand-o, sunt in regula.

- Ceilalti nu aud?

- Nu, caci i-o spun la ureche. Si unii copii ai evreilor s-au razvratit impotriva rabinilor. “Mesia a venit – spun ei; pe care Mesia il asteptati?”. In America un grup de tineri care se ocupa istoriceste de Sfanta Scriptura scot o revista in care este scris: “Mesia a venit. Celui care nu crede ca a venit Mesia ii vom trimite in dar revista, pana ce va crede. Cel care crede, sa trimita ajutor, ca s-o trimitem si altora ca sa creada“.

- Acestia sunt evrei?

- Da, evrei.

- Au devenit crestini?

- Ei, daca au crezut tot e ceva. [este vorba, probabil de asa-numitii "evrei mesianici", nota noastra].......


Evreii pregatesc intens ridicarea celui de-al Treilea Templu
sursa:Gardianul.ro
articol de Dumitru Manolache

De câtiva ani, Institutul Templului (infiintat cu peste doua decenii in urma) se pregateste intens pentru constructia celui de-al Treilea Templu pe Muntele Moriah din Ierusalim, unde Avraam a vrut sa aduca pe Isaac jertfa, locul pe care se afla Domul Stâncii si moscheia Al-Aqsa. In acest sens, nu cu mult timp in urma a fost inaugurat chiar si un atelier de confectionat vesminte preotesti. Ridicarea acestui Templu poate parea doar un vis din cauza implicatiilor politice si spirituale imprevizibile de care, pana acum, autoritatile israeliene au tinut cont: daca pentru mai bine de 50 la suta dintre evrei ridicarea Templului reprezinta o datorie nationala, ascultarea unei porunci divine pentru musulmani este un act imposibil, din moment ce domul si moscheia de pe Muntele Moriah reprezinta cel de-al treilea loc sfant al Islamului, iar pentru multi crestini va fi momentul cand pe pamant Antihrist se va aseza in Templu.

A fost terminata coroana marelui preot

Pe 27 noiembrie 2007, incepea la Academia Navala din Annapolis, Maryland, SUA, o conferinta internationala la care participau vreo 50 de state, sperandu-se, cu acel prilej, sa se puna capat interminabilului conflict israeliano-arab. Dar conferinta s-a incheiat fara rezultate notabile, din cauza spinoasei probleme a Muntele Templului. In toamna aceluiasi an insa, Institutul Templului din Ierusalim anunta terminarea confectionarii ”tzitz”- ei - coroana marelui preot - din aur curat, pregatita special pentru al Treilea Templu, dupa un an de munca, si dupa cele scrise in Exod: „Sa faci o tabla de aur curat si sa sapi pe ea, cum se sapa pe o pecete:«Sfintenie Domnului»... Ea sa fie pe fruntea lui Aaron”. Tot atunci, directorul institutului, Rabbi Chaim Richman, anunta inceperea proiectului confectionarii a 120 de costume pentru preoti, din material special adus din India, dupa ani de cercetare serioasa, pentru a fi create in concordanta cu legea evreiasca, a instrumentelor muzicale pentru leviti, fabricarea integrala din aur curat a sfesnicului cu sapte brate, a altarului din aur pentru tamaie, a vaselor din aur si argint pentru aducerea jertfelor, precum si a mesei pentru asezarea painilor, pregatirea pietrelor si materialelor de constructie pentru viitorul Templu in Israel si SUA. Fara a da detalii, a mai vorbit si despre pregatirea viitorilor preoti, selectati din randul familiilor descendentilor vechilor preoti ai Templului, si despre vaca rosie care va fi adusa ca jertfa.

Controversa ridicarii noului Templu

Cum aratam, pentru foarte multi evrei, proiectul celui de al Treilea Templu este posibil si realizabil. Yehuda Glik, actualul director al Institutului Templului, crede chiar ca musulmanii ii vor sprijini, cand cladirea va fi ridicata, deoarece are legaturi secrete cu cativa lideri importanti ai acestora. Mai mult, la ridicarea Templului contribuie mai multe state. Unul dintre ele este Papua Noua Guinee, care i-a surprins pe oficialii institutului prin donarea unei cantitati de aur si pietre pretioase si a 10.000 de dolari americani. Pe langa institutul amintit, in Israel mai exista o grupare, „Credinciosii Muntelui Templului“, condusa de Gerson Salomon, care de cativa ani tot incearca sa puna piatra de temelie a viitoarei constructii, lucru interzis de autoritati. Ei au realizat machete, planuri de constructii si au pregatit materiale pentru viitorul lacas de cult. Adeptii noului Templu au o sustinere importanta si din partea unor lideri evanghelici crestini, puternic implicati in politica. Acestia cred ca renasterea Israelului reprezinta implinirea unei profetii biblice. In schimb, grupul evreilor condusi de Rabi Eliahu considera ca nu trebuie ridicat Templul pentru ca Insusi Mesia se va pogori cu el din cer.

Sinedriul modern si actiunile sale

Dupa cum se cunoaste, Sinedriul a reprezentat forul superior evreiesc si domeniul religios si legislativ, avand 23 de membri. In anul 358 d.Hr. a fost dizolvat, din acel an nemaiexistand nici o autoritate religioasa general acceptata de evrei. In istorie, au fost mai multe incercari de restaurare a Sinedriului: in 1538, 1940, 1949. In 2004, un grup de rabini, care pretinde ca reprezinta diverse comunitati, a pus bazele Sinedriului modern. In anul 2007, acesta a hotarat introducerea sacrificiilor animale, argumentand ca a sosit vremea ca Templul sa fie reconstruit. Autoritatile insa nu au fost de acord cu aceasta decizie, cazul ajungand chiar in instanta. In 1991, cu ocazia Pastelui evreiesc, s-a incercat jertfirea unui miel, dar a intervenit politia. In 1998, mai multe miscari care sustin reconstructia Templului au adus un ied ca jertfa in apropierea Muntelui Moriah. In ciuda oponentei guvernului, sustinatorii ridicarii lacasului cred ca nu va mai trece mult timp pana cand vom asista la restaurarea serviciilor ceremoniale din noul Templu care se va ridica pe Muntele Moriah si asta pentru ca, asa cum sustine traditia iudaica, de trei locuri de pe pamant nu se pot atinge neamurile: pestera unde sunt inmormantati patriarhii, locul unde este inmormantat Iosif si Muntele Templului, toate fiind cumparate de catre Avraam, Iacov si respectiv David.


Va rog sa cititi cu atentie pt ca masonii au inceput sa destuinuie din planurile lor diabolice! se stie ca antihristul va fi inscaunat ca imparat si dumnezeu in templul lui solomon. Profetiile de 2000 de ani ale sfintilor incep, pe rand , sa se implineasca!!!!

Analiza interviului din Forum masonic prilejuit de implinirea a 200 de ani ai Supremului Consiliu Mamă al Lumii de la Washington
sursa: sacciv blog

Reiau din site-ul Forum masonic:

„Cu prilejul împlinirii a 200 de ani ai Supremului Consiliu Mamă al Lumii de la Washington, Ilustrul Frate CONSTANTIN IANCU, Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33 si Ultim pentru România, a acordat revistei FORUM MASONIC un interviu în exclusivitate.

Ilustre si Prea Puternice Suveran Mare Comandor, te-as ruga să începem interviul cu o scurtă trecere în revistă a celor mai importante momente ale istoriei Masoneriei Române.

România are o lungă traditie masonică: putem începe cu Antonio Maria del Chiaro, care a fost, mai întâi, secretar al domnitorului Constantin Brâncoveanu, apoi secretar al lui Constantin Mavrocordat. La numai câtiva ani de la constituirea Masoneriei moderne, în România la 1734, del Chiaro constituie lojile din Galati si din Iasi. Domnitorului Constantin Mavrocordat i se datorează constituirea Lojii Moldova, avându-l ca Venerabil pe Mitropolitul Bisericii Române Ortodoxe de atunci, Leon Gheuca.

Cele mai importante personalităti au apartinut Masoneriei. Trebuie să mentionăm pe domnitorul Dimitrie Cantemir — istoric, filosof si luptător pentru independenta Moldovei, în perioada cuprinsă între sfârsitul secolului al XVII-lea si începutul secolului al XVIII-lea; Horia si Closca, care au condus răscoala ce a avut ca urmare desfiintarea serbiei (1785); Tudor Vladimirescu, devenit simbol al luptei pentru independentă la începutul secolului XIX-lea. Majoritatea personalitătilor culturale, politice si militare din perioada pasoptistă au fost Masoni: îi regăsim pe Nicolae Bălcescu, Constantin Rosetti, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negruzzi, George Magheru, Ion C. Brătianu s.a. După cum se stie, acestor masoni li se datorează România Modernă.

În perioada lui Carol I, Masoneria cunoaste un avânt deosebit, astfel că în 1879 se constituie Marele Orient al României. În 1881 această structură se transformă, constituindu-se Marea Lojă Natională din România. Tot în 1881 ia nastere Supremul Consiliu de Rit Scotian pentru România.

Masoneria este în plină dezvoltare în primele decenii ale secolului al XX-lea, chiar dacă nu lipsesc unele momente contradictorii. În 1937, sub conducerea lui Jean Pangal, Masoneria Română se autodizolvă, la cererea lui Carol al II-lea. Activitatea este reluată oficial la sfârsitul anului 1944, cu autorizatia Comisiei Aliate de Control si cu acceptul Bisericii Ortodoxe Române. Din păcate, Masoneria functionează doar până în 1948, când noua putere (fidelă orientării politice de atunci a Uniunii Sovietice) o interzice în mod dictatorial. Începe o perioadă de prigoană, de suferintă, de tortură; multi masoni au făcut peste 15 ani de închisoare pentru simpla apartenentă la Masonerie.

După 1948, o serie de frati reusesc să ajungă în străinătate, în principal în Franta si în Israel, unde încearcă să reconstituie masoneria română în exil, având chiar un rol decisiv în constituirea Masoneriei în noul stat Israel.

După 1989, Masoneria îsi reaprinde lumina în tările fostului bloc comunist. As vrea să insistăm asupra momentului 1989, ce s-a întâmplat în România?

În 1989 la Londra s-a decis redeschiderea Masoneriei Regulare în Europa Centrală si de Est. Grande Oriente d’Italia, din care făceam parte, a primit însărcinarea să redeschidă Masoneria Regulară din România, asistat de Grand Lodge Nationale de France, mai precis de Marele Secretar, R.Fr. Trestournel.

Eu personal am primit însărcinarea din partea Grande Oriente d’Italia si astfel, după ani, m-am întors în România, m-am prezentat autoritătilor de atunci, declarând foarte clar intentia venirii mele. Trebuie să recunosc că, după o perioadă de naturală perplexitate, autoritătile au înteles că un semn evident de normalitate într-o democratie este existenta Masoneriei Regulare si astfel s-a permis redeschiderea Masoneriei Regulare în noua Românie. Astfel, în anul 1990 se constituie prima lojă regulară din România — Concordia — fiind si prima din întreaga Europa de Est.

Mai târziu, la 30 aprilie 1992, are loc fuzionarea celor două filoane ale actualei Masonerii Române — cea Regulară si Modernă, adusă după 1989 de Grande Oriente d’Italia si pe de altă parte cea a Traditiei Masonice Române reprezentată de veteranii rămasi până la acea dată si care erau sub îngrijirea Marii Loji a Californiei, veterani care sunt regularizati în acea tinută rituală de însusi Marele Maestru al Grande Oriente d’Italia si constituiti astfel în Loja Nicolae Bălcescu, avându-l ca Venerabil pe Ilustrul Frate Nicu Filip. La aceeasi dată se constituie si a doua Lojă — Delta Dunării.

Astfel, la 24 ianuarie 1993, cele trei Loji aflate sub obedienta Grande Oriente d’Italia — Concordia, Delta Dunării si Nicolae Bălcescu realizează, printr-un ritual exceptional de transfer al Luminii Masonice din partea Puterilor Masonice Universal Recunoscute — Marea Lojă Natională din România. Mare Maestru a fost ales Fratele Nicu Filip, iar eu Pro Mare Maestru. Nu întâmplător ziua reaprinderii oficiale a Luminii Masoneriei Regulare în tara noastră este 24 ianuarie, data constituirii României Moderne de către fratii nostri.

Pe 7 mai 1993, Supremul Consiliu de grad 33 si ultim Mamă al Lumii, al Ritului Scotian Antic si Acceptat de la Washington, împreună cu Loja Bazelor NATO vin la Bucuresti si initiază pe fratii români si pe cei din Europa de Est. În octombrie 1993, în plenul Supremului Consiliu Mamă al Lumii si în prezenta Marilor Puteri Masonice, la Washington o serie de frati români sunt initiati, împreună cu fratii din Portugalia si Polonia, la gradul 33 si ultim. Acest lucru a permis reconsacrarea si reconstituirea Supremelor Consilii ale Portugaliei, Poloniei si României. Eu am fost ales Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33 pentru România.

În străinătate se consideră că Masoneria Română este cea mai puternică din tările fostului bloc comunist … este adevărat ?

Cu modestie, probabil nu se greseste. Masoneria Română în ciuda atâtor vitregii, neavând o clipă de respiratie, facându-i-se tot timpul război pe toate planurile, a reusit să supravietuiască si să îsi salveze tot timpul Unitatea si dorinta sinceră de a lucra în deplină Regularitate! Tocmai din cauza acestor vitregii, Masoneria Română nu a avut conditiile minim necesare, ca altele, de a lucra si a se dezvolta în pace.

Marea Lojă Natională din România este condusă astăzi de o persoană foarte energică, fratele Gheorghe Comănescu. M.L.N.R. are peste 2500 de membri si numără peste 110 de loji răspândite pe întreg teritoriul national, având peste 115 recunoasteri internationale.

Supremul Consiliu de Rit Scotian pe care îl conduc lucrează în toate gradele si este prezent pe tot teritoriul national si are, practic, toate recunoasterile Supremelor Consilii din lume.

Cum a fost dintotdeauna, în Masoneria Română se regăseste — si în prezent — elita românească! Cei mai importanti politicieni din aproape toate partidele, bancheri, functionari de stat, oameni de afaceri, doctori, profesori si avocati, artisti — practic, asa cum spuneam majoritatea elitei românesti.

Pentru această puternică vointă de Unitate, de Frătietate, de a servi Natiunea Română si Umanitatea, DA! suntem o Masonerie Puternică.

Deseori s-a spus că Ritul Scotian Antic si Acceptat este Universitatea Masoneriei. Care este, de fapt, menirea sa?

Ritul Scotian Antic si Acceptat explorează concepte filosofice, precum si de istorie, de etică si de morală. Ne învată să căutăm drumul către Întelepciune, ne învată importanta de a fi răbdători si deci toleranti. De aceea credem că am putea aduce o schimbare în bine în viata celor din jur. Suntem preocupati de promovarea pe toate planurile a natiunii române si a integrării ei în Lantul Universal al Natiunilor. În acest sens nu pot decât să îl citez pe Ilustrul si Prea Puternicul Suveran Mare Comandor Fred Kleinknecht: Una din învătăturile de căpătâi ale Ritului Scotian este aceea de a ne construi natiunea.

Ritul Scotian este corpul masonic care are rol de liant, pe plan international, între diferitele Masonerii nationale. Este o upgrade-izare a Ritului de York — atât din punct de vedere ritualistic, cât si teritorial. Mai mult chiar, Ritul Scotian este o înglobare a ritualurilor diferitelor societăti initiatice — Rozicrucieni, Templieri. De aceea este absolut natural si necesar ca orice mason să treacă prin înalta scoală a Ritului Scotian Antic si Acceptat.

Care este mesajul Suveranului Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33 si ultim al Ritului Scotian Antic si Acceptat din Romania la această importantă sărbătorire — 200 de ani?

Asa cum suntem învătati în gradul 32 — ca Printi ai Secretului Regal — Supremul Consiliu de grad 33 si ultim al Ritului Scotian Antic si Acceptat din România va continua să lucreze pentru realizarea Unitătii Europei, ca împreună cu celelalte Frătii — Americană, Asiatică, Africană să lucreze pentru realizarea Frătietătii Universale, pentru restaurarea si instalarea Templului lui Solomon. Pentru acest crez, Masoneria Română a suferit, a combătut si combate…”

Comentariu saccsiv:

Întreg complexul ceremoniilor stă într-o referinţă mai depărtată sau mai apropiată de misterul central al Francmasoneriei care este moartea şi învierea lui Hiram, arhitectul templului lui Solomon, identificat simbolic cu un zeu născut din Isis, adică din natură.

Participanţii la ceremoniile Francmasonice repetă simbolic, prin gesturile şi cuvintele lor, omorârea şi învierea lui Hiram, întocmai ca în misterele sincretiste precreştine

Astfel Francmasoneria, în chip clar, este o religie misteriacă cu totul diferită, separată şi străină de religia creştină… Masoneria are slujbe religioase proprii, ca ceremonia învierii în chip de lup, sau botezul masonic, ceremonia recunoaşterii căsătoriei sau căsătoria francmasonă, parastasul francmasonic, inaugurarea templului masonic, etc.

Când vorbesc metaforic, francmasonii se prezintă ca zidarii care au să rezidească, sub conducerea lui Hiram, templul lui Solomon din Ierusalim.

Crestinii il recunosc pe Domnul Iisus, ca fiu al lui Dumnezeu ce s-a jertfit si a inviat pentru pacatele noastre si care a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa„. In schimb la masoni e cam ce spune Oswald Wirth, care il compară pe Hiram cu Hristos, ambele nume exprimând doar acelaşi simbol al trecerii energiei cosmice dintr-o persoană ce dispare definitiv în alta ce apare (moartea şi învierea lui Hiram). Ar fi, zice el, acelaşi mit, doar numele altul …

Pentru ei Biblia se termina odata cu Vechiul Testament, nevorbind in ritualurilor lor de Iisus. Este un fel de panteism rational. Ratacirea cea mare este ca nu cred in invierea crestina si nu-si fac probleme de ce va fi cu sufletul lor dupa moartea dintai.

Dupa cum observati, vorbesc ei de lumina … Despre ce este de fapt vorba?

Albert Pike (1809 – 1891), mason, gradul 33 ritul scotian (rit pe care de fapt el l-a transformat dintr-o societate minuscula, la influenta enorma pe care o stim astazi) a formulat dogma divinităţii lui lucifer în “Morals and Dogma“:

“Lucifer, Zeul Luminii, lupta împotriva lui Adonai, Zeul Bibliei; da, Lucifer e Dumnezeu “

„ Lucifer este purtătorul luminii. Nume straniu şi misterios al celui ce este Spiritul întunericului! Lucifer, fiul dimineţii! Este cel care aduce lumina şi în toată splendoarea sa intolerabilă orbeşte pe cei slabi sau sufletele egoiste. „

Despre francmasonerie Albert Pike sustinea in lucrarea sa “DOGMĂ ŞI RITUAL” ca: „Francmasoneria are două doctrine, dintre care una este ascunsă, cunoaşterea sa fiind rezervată doar Maeştrilor…, iar cealaltă este publică…”

Se cuvine acum sa spunem cateva cuvinte despre lucifer, cel ce a fost cel mai stralucit dintre heruvimi, ceata de ingeri aflata in prima grupa de trei in ierarhia lor. Ei bine, dupa cadere, el si ingerii ce l-au urmat in razvratirea sa de a-si pune tronul langa cel al lui Dumnezeu (o treime din total) au devenit niste uraciuni. El nu este actualmente in vreo lupta cu El, ca nu poate, fiind creatie a Creatorului. El e in lupta cu oamenii, creati „cronologic„ dupa el si pe care Dumnezeu i-a facut dupa chipul si asemanarea sa si pentru care, din mare iubire pentru ei, si-a trimis pe unicul sau Fiu ca jertfa de rascumparare pentru pacatele lor. Diavolul stie ca oamenii mantuiti vor completa numarul ingerilor cazuti din vrednicia lor si asta il face sa turbeze. El crede ca prin actiunile oamenilor inrobiti lui care incearca crearea unei societati care sa nu-l recunoasca pe Dumnezeu, poate micsora numarul celor mantuiti Ba mai mult , incearca chiar sa limiteze numarul de nasteri. Dar nu va avea nici o izbanda, caci scris este in Biblie si de Noul Babilon si de fiara si de balaur si cum vor sfarsi.

In scrierile Sfintilor Parinti este scris foarte clar si faptul ca diavolul poate lua infatisare de inger de lumina in incercarea sa de a sminti pe cei nescrisi in Cartea Vietii. Desigur el cunoaste foarte multe din tainele Universului are si solide cunostiinte teologice si folosindu-se de enorma (in comparatie cu a oamenilor) sa putere, duce in ratacire pe multi, incepand cu iluminatii carora le ofera „intelepciune„, le gadila orgoliul, ii face sa se simta puternici si cum de suflet nu le pasa …

In fapt, masonii practica cultul paladin. Iata ce declara chiar ei:

Madame Blavatsky (H. P. Blavatsky), (1831 – 1891), legaturi apropiate cu ritul scotian (Albert Pike). Lucrarea sa „ The Secret Doctrine „ a fost sursa de inspiratie pentru partea 1 a documentarului anticrestin Zeitgeist . Nascuta in imperiul rus, emigreaza in 1873 in New York si incepe o “cariera“ in spiritism si mai mult agita teorii decat face demonstratii de extracorporalitate, levitatie, telepatie si altele din zona paranormalului. In 1875 fondeaza Theosophical Society. Ulterior incepe sa viziteze India . In 1886 se stabileste in Germania unde scrie o mare parte din Secret Doctrine, o lucrare plina de teorii rasiste, ce spunea ca i-a fost inspirata de maestrii non umani din zona Tibetului . Dupa deces a fost INCINERATA.

Jackson Spielvogel si David Redles de la Simon Wiesenthal Center , au fost nevoiti sa accepte ca lucrarile maleficei femei l-au influentat decisiv pe Adolf Hitler.

Aceasta scria in „The Secret Doctrine„, vol. 1, pag 319 – 320:

„In antichitate si realitate, lucifer sau luciferus, este numele unei entitati angelice ce stapaneste absolut peste lumina adevarului si peste lumina zilei.„

„lucifer este lumina divina si terestra, „spirit sfant„ si „satan„ in acelasi timp„

In 1881, francmasonul belgian Flerie scria:

“Jos Răstignitul!… Împărăţia lui s-a sfârşit! Nu este nevoie de Dumnezeu!”

“Trebuie sa extirpăm lepra devorantă a creştinismului“, ţipa Gambeta