Totalul afișărilor de pagină

Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 19 septembrie 2009

sursa: victor roncea blog

Bioetica tehnologiei informationale. RFID[1] - cipul total"Revolution doesn’t happen when society adopts new technologies – it happens when society adopts new behaviors"[2].Clay Shirky1.1. IntroducereÎn ultimele decenii a apărut o serie de noi fenomene şi procese ce caracterizează evoluţia societăţii umane în ansamblu ei[3], care subliniază faptul, că ne aflăm într-o perioadă de mutaţii profunde ce definesc tranziţia[4] de la societatea industrială, la societatea de tip informational. Aceasta se manifestă sub forma unei crize a modelului capitalist de dezvoltare şi prin apariţia unor concepte noi neexplicate suficient[5].1.2.Tehnologia între transcendental si imanentUnii prezintă tehnologia nu numai ca instrument sau unealtă[6], ci şi ca activitate socială, şi chiar simbolică” prin care omul a învăţat si va învăta să-si exprime identitatea creatoare. Totusi, teologia nu poate fi de acord cu această opinie, întrucât tehnologiile, înclusiv cele informaţionale, la fel ca şi ştiinţa, inventariază progresele în procesul de cunoaştere omenească, acestea fiind doar instrumente ale cunoasterii si nu reprezintă cunoasterea însăsi. Cred că această concepţie stă la baza confuziei, care face ca societatea informaţională să fie identificată cu societatea cunoaşterii[7].Tehnologiile informaţionale[8] se dezvoltă pe baza ştiinţei fundamentată în era modernă. Acestea constituie vehicule pentru diseminarea cunoaşterii ştiinţifice si perpetuează ordinea şi explicaţiile “ştiinţifice” specifice acestei ere“[9] si nicidecum nu au rolul de a înrobi pe om sau a-i limita acestuia libertatea.Preeminenta tehnologiei informationale în fata individului riscă să sacrifice individul în numele stiintei, a societătii, a binelui mondial, a popoarelor, etc. Preeminenta constiintei stiintifice, care pretinde că numai oamenii de stiintă sunt chemati să emită norme etice[10] este total inacceptabilă, mai ales atunci când este vorba de destinul hristic al omului si de constiinta lui religioasă.Spengler spune în acest sens, că omul, dacă nu este atent, poate deveni din stăpân al lumii în sclav al masinii, adică al tehnologiei[11].Este cunoscută publicului larg critica „clasică” a tehnologiei, care o consideră în general periculoasă si chiar dăunătoare omului. Această opinie este sustinută de mari gânditori: Oswald Spengler[12], Martin Heidegger[13], Friedrich Juenger[14], Lewis Mumford[15], Jacques Ellul[16], Olivier Clement[17] si multi altii[18], iar mai recent Ovidiu Hurduzeu în cartea Unabomber, profetul ucigaş[19] sau în Sclavii fericiti[20], precum si Adrian Stoica, cercetător în agentia spatială NASA[21], sustin păreri similare.Unii dintre ei consideră că tehnologia, ca şi cunoaşterea, are şi o dimensiune transcendentală, un ”domeniu al ideilor”, fiind legată de sistemele de credinţe, de valorile şi preferinţele asociate acestora, ce inhibă sau validează anumite acţiuni[22]. Atunci când tehnologia nu tine cont de acest lucru si se dezvoltă neluând în calcul complexitatea persoanei umane, ar putea duce la ceea ce Olivier Clément numea „fatalitatea tehnocratică“[23] si astfel se produce ruptura între om si tehnologie, care îi poate deveni potrivnică si chiar dăunătoare[24]. În acest caz „transcendenta” tehnologiei se pierde si se poate usor transforma într-un instrument de distrugere.Jacques Ellul afirmă că tehnologiile moderne formează un Sistem: „un ansamblu de elemente interconectate, aşa încât evoluţia unuia provoacă evoluţia ansamblului, iar fiecare modificare a ansamblului se răsfrânge asupra fiecărui element în parte”[25].În teoria sistemică[26], omul este considerat o maşină productivă, care răspunde unor necesităţi tehnice. Nevoile sale omeneşti sunt luate în consideraţie, numai atâta timp cât satisfacerea lor respectă un protocol tehnic, iar individul, în rolul său de „sclav specializat”, contribuie la sporirea eficienţei. Munceşti într-o corporaţie, ai o „poziţie”, un „venit”, eşti un “sclav fericit” al sistemului. Ai paşaport cu cip, eşti liber să vizitezi Disneyland-ul, Las Vegas-ul, ai dreptul să munceşti în UE. Te opui? Eşti un nimeni fără identitate. Deci sitemul totalitar al catagrafierii biometrice sau al tehnologiei fară limite morale, ar putea confisca si fura identitatea socială a persoanei umane. Potrivit celor ce sustin tehnologia fără granite, orice considerente etice sau religioase, care se opune satisfacerii necesităţilor tehnologiei sau ar interfera în mod „parazitar” cu logica ei, trebuie extirpate din “sistemul total“, sau, adaptate „factorului tehnologic”[27]. În acest mod apare evidentă subordonarea omului noilor tehnologii, eliminându-l, astfel, din categoria fiintelor libere si transformându-l din persoană în instrument necesar sistemului.2. Imago Dei – ontologia iconică a omuluiÎn filosofia elenă, la Platon, la stoici si mai târziu la neoplatonici[28], tema “Chipul lui Dumnezeu” (eikon – imago Dei) reprezintă un termen fundamental, iar în Vechiul Testament constituie însusi nucleul antropologiei. În Noul Testament termenul se îmbogăteste cu un continut hristologic, dând astfel noi dimensiuni antropologiei. După Sfântul Apostol Pavel, Iisus Hristos „este chipul Dumnezeului celui nevazut”[29]. Omul nu este numai “limbajul lui Dumnezeu”[30], ci chiar imago Dei[31], deci „chipul şi asemănarea Lui”. În literatura patristică imago Dei este axa în jurul căreia se structurează cosmologia, antropologia şi însăsi hristologia[32].Expresia Imago Dei în om, după Sfinţii Părinţi, este tratată în consens unanim, atunci când e vorba de ontologia chipului si a asemănării omului cu Dumnezeu, întrucât acestia exclud orice concepţie substanţialistă despre „chip si asemănare”. Imago Dei constă în mod funcţional, deci practic, în manifestarea vieţii sale spirituale, ca nevoie primordială şi centrală. Primatul vieţii spirituale activează aspiraţia fiinţei noastre umane spre absolut, spre arhetipul ei divin, spre Dumnezeu.Tema imago Dei reprezintă temelia antropologiei ortodoxe[33]. Acest lucru face foarte greu de explicat - şi cu atât mai greu de înteles - natura „chipului lui Dumnezeu”, adică omul. Conform Revelatiei divine, el este creat din trup şi suflet. Trupul este din materia comună Cosmosului, iar natura sufletului are o înrudire specială cu Dumnezeu. „Omul este înrudit cu Dumnezeu”[34], spune Sfântul Grigorie de Nyssa. El explică de ce natura omului se sustrage consideratiei teoretice – atheoretos –, adică nu poate fi cuprinsă într-o formulare definitivă, sau o definitie clară a „chipului”. El argumentează că „din moment ce Dumnezeu este necuprins, este cu neputintă ca «chipul» Lui din om să nu fie şi el de necuprins”[35]. Din acest motiv, tot el spune, este mai usor să cunosti cerul decât pe tine însuţi. Omul rămâne un mister şi devine preotul întregului cosmos : „în calitate de pământ, sunt legat de viata de jos, dar fiind şi o părticică dumnezeiască, eu port în mine dorinta vietii viitoare”[36]. Deci chiar prin actul creatiei omul participă la Existenţa divină, este „neamul lui Dumnezeu”[37], şi din acest motiv „chipul” anticipează îndumnezeirea[38].Termenul de imago Dei este îmbogătit de Sfintii Părinti ai Bisericii prin diverse păreri teologice. Sfântul Ioan Damaschin scrie: „în câte moduri se foloseste expresia «după chip”? După faptul că omul are raţiune, intelect şi libertate; după faptul că mintea omului naste cuvânt şi emite duh; după calitatea de stăpân a omului….”[39]. Sfântul Epifanie al Ciprului crede că chipul lui Dumnezeu în om este în toată fiinţa umană şi „unde anume este sau unde se împlineste chipul lui Dumnezeu în om este cunoscut numai de Dumnezeu însusi, Cel care a dat prin har omului existenţa Sa după chip”[40]. Sfântul Macarie Egipteanul consideră că chipul lui Dumnezeu ar fi liberul arbitru, sau comuniunea cu Dumnezeu[41]. Sfântul Maxim Mărturisitorul vorbeste despre o „reciprocitate între Dumnezeu şi om”. Ontologic, această reciprocitate se referă la relatia Arhetip şi imaginea Sa, care trebuie să devină evidentă la nivel existential, printr-o dublă miscare: miscarea lui Dumnezeu spre om, prin întrupare, şi miscarea omului spre Dumnezeu pentru îndumnezeire (theosis).Asemănarea omului cu Dumnezeu „priveste nivelul existential”[42], deci nu ontologic: devenim astfel dumnezei prin har, luând parte la viata Dumnezeirii, îndumnezeindu-ne prin participare la viata divină. „În sensul îndumnezeirii, asemănarea aceasta contine desigur un aspect supranatural, însă acesta e mai mult preconditionat decât un efect”[43].2.1. Chipul omului redus de la sacru la profanDeci omul este înţeles de Părinţii Bisericii “în mod ontologic numai ca fiinţă teologică. Ontologia lui este iconică”[44].Din păcate există o tendintă vizibilă în societatea contemporană de a reduce persoana umană la condiţia de instrument şi coborâtă de la imago Dei la imago oeconomicus si la homo cip-icus. Mesajul care ni-l transmite Sf. Apostol Pavel este mai actual ca oricând: „Şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit"[45].Personal consider urmă­toarele actiuni, ca fiind imorale si nedemne de fiinta umană[46]:colectarea si stocarea datelor personale cu scopul de a fi livrate unor organizatii suprastatale, care invocă terorismul si alte scopuri mondialiste;identificarea frauduloasă a unei persoane fără ştiinţa ei, mai ales în locurile unde ea nu este obligată să se prezinte;înregimentarea electronică biometrică a omului, care îl acuză a priori ca posibil infractor si îl clasează în categoria mărfurilor, a fiintelor necuvântătoare înjosind astfel demnitatea teologică si umană a persoanei[47];creerea unei baze de date biometrice centralizată la nivel mondial, având în vedere vulnerabilitatea acesteia de a fi decodificată de persoane rău intenţionate sau de servicii secrete;legiferarea implantului medical, care conform H.G. 55/2009 permite controlul proceselor fiziologice normale ale organismului uman si controlul conceptiei umane (proceerea).E vizibil faptul, că toate aceste actiuni în­calcă flagrant drepturile fundamentale ale omului, ale conştiinţei creştine si au o amprentă malefică dusă la extrem.Prin aceste actiuni omul poate fi reducs sau degradat la nivel existential, din punct de vedere al demnitătii teologice, umane si sociale, adică moral si civic, de la imago Dei în om, la un simplu număr sau cip electronic prin înscrierea sa într-o evidentă biometrică, întrucât cel care nu va figura într-o bază de date biometrice nu există. Practic el nu va exista din punct de vedere social.Desi prin înregistrarea si prelucrarea datelor personale biometrice, omul nu poate fi nicidecum redus sau deteriorat din punct de vedere ontologic, totusi nu cred că e moral sau etic să fie înjosită si manipulată latura existentială a imago Dei[48] în om.Ontologia teologică a omului este iconică, are o identitate taborică[49], adică este în relatie „fată către fată” cu Dumnezeu, în demnitate, cinste si slavă dumnezeiască. Acesta este si modelul convetuirii sociale a omului. Astfel, omul este creat să trăiască în raporturi de dialog personal cu semenii săi si nu poate fi folosit, reducându-l la o identitate numerică impersonală, în sensul apocaliptic ca ”număr al omului”[50], asa cum se tinde cu frenezie, parcă pentru a împlini întocmai profetia apocaliptică chiar sub ochii nostri...2.2. Omul între ipocrizie si tehnologia manipulăriiSe protestează că paşapoartele biometrice ne transformă într-un număr, deşi noi înşine reducem totul la cifre şi functii. Este deranjant faptul că poliţia de frontieră ne ia drept obiect de inventar, ne scanează după iris şi retină. Însă, se scapă din vedere, că în societatea modernă nu contează decât fiinţa noastră măsurabilă, scanabilă, cu scopul de a fi “înregimentată“ şi pusă la treabă în folosul sistemului creat de cei ce vor să stăpânească total omul si nicidecum să-l conducă...De exemplu CV-ul nostru „la zi” nu ar putea oare fi considerat un preambul la paşaportul biometric pentru a ne branşa la sistem? Nu se acceptă cu prea multă usurintă, de către unii, să furnizeze date standardizate celor care detin puterea economică pentru a fi eficientizate la maximum resursele fizice si intelectuale ale persoanei umane?...Nu este oare comportamentul nostru, în acest context, o autoînvoire tacită pentru terorismul tehnocratic? Sau poate fi considerată inconsecventa omului ipocrizie, vetuire în sistem de bunăvoie sau un pact pentru supravetuire, inconstientă, neprincipialitate, necredintă, autotrădare, resemnare sau cedare la santajul sistemic? Sau poate însemna si faptul că omul nu stie ce vrea sau vrea ce nu stie?Un lucru este sigur, că pentru cei care îl gândesc pe homo religiosus în termenii lui homo economicus sistemul evidentei biometrice nu este malefic, ci semnifică bunăstare, civilizaţie, cultură, stiintă, modernitate si chiar libertate…!Din punctul lor de vedere biometria este greu de combătut si greu să i te împotrivesti, întrucât în societatea secularizată de astăzi, mai nimic nu a rămas „extra-tehnic”[51]. Tehnologia informatională contemporană nu mai tine cont de Dumnezeu, Adevăr, Har, Persoană sau firesc, ci îşi extrage înţelesul din propria substanţă şi nu se lasă criticată „din afară” si nu mai tine cont de nimeni si de nimic. În numele cui si cum să te împotriveşti unei forţe ce-şi arogă prerogativele divinităţii?, întreabă retoric Ovidiu Hurduzeu [52].2.2.3. Provocările recente ale tehnologiei informationale – cipul totalFără îndoială, stiinta si tehnologia folositoare omului sunt o „străduintă spre Creatie“, în vreme ce religia crestină este o „străduintă spre Creator“ spune părintele telegrafiei fără fir, fizicianul Edouard Branley[53]. Ele trebuie să lucreze sinergic pentru om. Cei ce contestă ratiunea, stiinta si tehnica în slujba omului, găsindu-si refuzul doar în revelatie, stiu foarte bine că cele două sunt complemenatre, nu se exclud. Esecurile stiintei sau folosirea tehnologiei împotriva omului de către unii, nu pot discredita sau incrimina stiinta sau tehnologia însăsi.Însă actiunea de introducere a documentelor biometrice, această nouă provocare a tehnologiei recente este evident împotriva omului, întrucât biometria presupune conectarea la un sistem central de supraveghere a omului, care merge mult prea departe[54]. Se stie că introducerea lor în actele de identitate, este o etapă înaintea implantării acestor date în corpul nostru. Aceasta se pratică deja în multe tări din lume[55].A permite ca, chipul nostru să fie „clonat electronic” şi înregimentat în cipuri şi apoi manipulat după bunul plac al cuiva, înseamnă a „amaneta” ceea ce nu ne aparţine şi a diminua identitatea noastră iconică, care este unică, la un număr într-o bucată de plastic sau într-un server.Ar fi de dorit ca, Biserica să ia atitudine morală împotriva acestei tendinţe de a diminua identitatea taborică a persoanei umane, adică a arhetipului divin şi să sanctioneze moral ”ştiinţa” imorală, mondialismul despotic si tehnologia totalitară si înrobitoare, care transformă pe om într-un număr sau instrument, si să atentioneze profetic atunci când stiinta sau tehnologia nu mai slujesc omului, ci unui grup de interese, fie „stiintific”, economic, financiar, politic, mondialist, etc., si care urmăreste să organizeze creaţia ca o totalitate închisă, în care omul este micul ei dumnezeu[56].Unii spun, că oricum putem fi urmăriti, cu sau fără cipuri. Că oricum putem fi urmăriti este adevărat, dar se caută perfectionarea acestor mijloace de suraveghere cu orice pret.Nu este suficient argumentul celor ce spun: oricum avem cipuri în carduri, telefoane mobile, etc., de ce ne-ar deranja unul în plus în actele de identitate? Afirmatia nu tine cont de faptul că actele de identitate sunt lucruri indispensabile, le folosim toată viata si suntem foarte atenti să nu le pierdem, pe când telefonul mobil si cardurile nu sunt indispensabile, poti renunta la ele, dacă vrei să nu fii controlat si urmărit. Pe această “grijă” deosebită se bazează si cei ce doresc controlul total asupra omului…De aici si până la dictatura biometrică nu e dacât un pas, dictatură, care va conditiona existenta omului de supunerea oarbă si discretionară de o persoană, de un sistem sau de o ideologie totalitară, asa cum este profetit în Apocalipsa 13-14.Precizez faptul că, actiunea în sine de punere în practică a catagrafiei biometrice, sau numărul 666 precum si documentele biometrice nu trebuie demonizate, întrucât nu au o valoare ontologică în sine, ci ele au o functie preventivă din punct de vedere teologic, deoarece prin proorociile biblice sunt deconspirate de Duhul Sfânt ca fiind actiuni ale lui Antihrist. Dacă toate acestea ar avea o valoare ontologică reală, atunci atribuim răului o existentă ontologică. Or, răul este doar un accident în creatie. Lucrarea de amăgire a lui antihrist nu se poate reduce doar la un număr, la această stocare electronică sau la tehnologia informatională si nu înseamnă că, dacă le-am evita sau refuza, am scăpa definitiv de el si ne-am mântui pur si simplu. Ea trebuie privită doar ca una din actiunile nenumărate ale celui rău, care finalmente urmăreste umilirea si controlul total asupra omului si nimicirea lui.3. Propuneri si perspectiveLăsând la o parte orice panică şi tulburare, care nu fac cinste creştinilor, pot afirma cu toată convingerea, că introducerea cipurilor este, fără îndoială un scandal, o jignire, o umilintă si o lipsă de respect adusă persoanei umane.Neacceptarea cipurilor biometrice nu trebuie privită ca o reacţie de fanatism religios ci, ca una firească de apărare împotriva unei înregimentări electronice forţate într-un sistem de supraveghere suspect, ocult si periculos.Nu propun o contra tehnică sau o contra cultură a modernizării, întrucât tehnologia si modernizarea în general nu conduc neapărat la secularizare sau la înjosirea demnitătii umane[57], ci propun o bioetică a tehnologiei în general si a tehnologiei informationale în special, care să tină cont nu doar de valorile umane sau economice, ci si de cele crestine, care să apere în mod unitar si holistic persoana uamnă.Toate argumentele teologice, etice, juridice, politice, civice, sociale, stiintific-academice, din domeniul IT si cele juridic-nationale si internationale prezentate în diferite studii de numerosi autori[58], ne îndreptătesc eclesial dar si civic, să ne exprimăm pozitia noastră clară si să sanctionăm moral fără echivoc actiunea scandaloasă si discretionară de utilizare a cipurilor în documentele personale, precum si a implaturilor medicale RFID în viata românilor, introduse brutal fără o dezbatere publică prealabilă si să intervenim pe lângă autorităţile publice europene şi româ­neşti pentru:a) respectarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale Omului şi a Constituţiei Româ­niei, întrucât impunerea documentelor biometrice este o încălcare flagrantă a libertăţilor fundamentale ale fiinţei umane, a dreptului de opinie în problemele care privesc viata noastră şi un afront adus Creştinilor din România si din întreaga lume;b) dezbaterea publică a ordonanţelor si hotărârilor de guvern (O.G.U. 94/2008[59], H.G. 1566/2008[60], O.G. 207 din 04/12/2008[61]) privind impunerea obligativităţii actelor de identitate cu cip biometric si a H.G. 55/2009[62] privind introducerea implanturilor medicale, precum si a codurilor juridice, care printre altele, dezincriminează incestul, prostitutia, homosexualitatea, etc;c) obligativitatea statului român de a nuanta legile de mai sus pe motive de constiintă religioasă si de a elibera documente de identitate fără cip pentru cei ce doresc acest lucru, însă nu doar pentru o perioadă provizorie de 6-12 luni, ci pe o perioadă de valabilitate identică cu cele care contin datele personale biometrice pe cip. Eliberarea documentelor biometrice să se facă numai la cererea expresă a persoanelor cale le solicită.4. ConcluziiTehnologia în slujba omului are si o dimensiune transcendentală, un ”domeniu al ideilor”, fiind legată de sistemele de credinţe, de valorile şi preferinţele asociate acestora si poate astfel, usura viata omului oferindu-i timp suplimentar pentru a se ocupa de mântuirea sufletului.Atunci când tehnologia nu tine cont de complexitatea persoanei umane si de destinul hristic al omului si se sustine preeminenta tehnologiei în fata individului, se produce ruptura între om si tehnologie, devenindu-i astfel, potrivnică si chiar distrugătoare. În acest mod tehnologia se transformă într-un instrument malefic.La fel, stiinta biometrică, care reduce persoana umană la o simplă tehnologie şi suport electronic de emiţătoare şi implanturi, având ca punct de referintă doar interese economice si control total al omului, poate deveni un instrument de tortură socială, psihologică si morală.Tehnologia biometrică actuală reduce pe Om de la imago Dei, la un simplu număr sau cip electronic, întrucât din punct de vedere al evidentei biometrice, cel care nu va figura într-o bază de date nu va exista din punct de vedere social si astfel va fi lipsit de toate drepturile. În acest caz Biserica şi în general Teologia are menirea de a apăra „firea omului” si conditia lui psiho-socială în toată normalitatea ei personală şi nu pe bucăţele, ci unitar şi holistic.Ontologia omului este iconică si are o identitate taborică, deci fată către fată în demnitate, cinste si slavă dumnezeiască si nu o identitate numerică impersonală, în sensul apocaliptic ca ”număr al omului”[63].Neinterventia promptă a Biericii si a societătii civile pentru a evita această sumbră perspectivă, va da impresia că, mutenia a devenit o stare de fapt atât în Biserică, cât si în întrega Românie de azi. Cei responsabili eclesial si civic, care nu iau atitudine, ar putea fi acuzati de slugărnicie, pasivitate, resemnare sau chiar trădare...A îndrăzni pentru a birui lumea[64] nedreptătii si a păcatului este semnul de recunoastere a unei Biserici lucrătoare în iubire si a unei succesiuni apostolice depline nu numai în har ci si în actiune si ar contura o tare normală si încă vie...Crestinul este chemat să arate firescul credinţei lui, într-o lume în care creştinismul a devenit pentru unii atât de nefiresc si chiar o piedică pentru cei ce vor să stăpânească lumea si pe om în mod totalitar. A renunta la această chemare, înseamnă a renunta la chipul si asemănarea noastră cu Dumnezeu, deci la imago Dei în noi si aceasta ar marca sfârsitul libertătii noastre si începutul sclaviei antihristice.Sper să nu fim noi generatia care trăieste ultima filă din istoria libertătii umane si în acelasi timp cred cu tărie, că Bunul Dumnezu va interveni la momentul oportun.Pr. prof. dr. Mihai VALICĂ
Universitatea A.I. Cuza, Iasi, Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" si Facultatea de medicină Gr. T. Popa.Trei fenomene ale timpului„…despre trei fenomene ale timpului: invazia verticală a bar­barilor (expresia e a lui Rathenau), domnia proştilor, trădarea oamenilor cumsecade.Primul: năvălesc nu barbarii din alte continente ci, de jos în sus, derbedeii. Barbarii aceştia preiau locurile de conducere.Al doilea: au sosit - pur şi simplu, în sensul cel mai categoric - proştii şi inculţii la putere şi în ciuda tuturor legilor economice şi tuturor regulilor politice fac prostii, ca nişte ignoranţi ce se află.Al treilea: în loc de a se împotrivi, oamenii cumsecade adoptă expectative binevoitoare, se fac că nu văd şi nu aud, pe scurt trădează. Nu-şi fac datoria. Imparţialii şi încrezătorii înregistrează şi tac. Sunt cei mai vinovaţi“.în actualitate - Părintele NICOLAE STEINHARDT - 1937, Paris
NOTE:[1] Prescurtare de la Radio Frequency Identification Device.[2]„Revolutia nu se întâmplă atunci când societatea adoptă noi tehnologii, ci atunci când societatea adoptă noi comportamente”.[3] De exemplu: dezvoltarea tehnologiei de vârf (hi tek), explorarea cosmosului, ingineria genetică, etc.[4] Această tranziţie s-a materializat pe plan internaţional în următoarele fenomene şi procese majore: globalizarea fluxurilor de schimburi materiale şi nemateriale (financiare şi informaţionale) dublată de integrarea regională, pe plan naţional prin reînnoirea interesului statelor pentru dezvoltarea durabilă, privită sub cele trei aspecte definitorii (economică, ecologică si socială), şi pentru edificarea unei societăţi (informaţionale) a cunoaşterii, iar la nivelul individului prin căutarea unei noi identităţi. Vezi Gabriela Lucia Sabău, Premise ale procesului tranzitiei de la societatea industrială la socitatea cunoasterii,, în:http://209.85.129.132/search?q=cache:mRwJIFtrPcMJ:www.acad.ro/pro_pri/doc/st_g03.doc+Mumford+despre+critica+tehnologiei&cd=8&hl=de&ct=clnk.[5] Idem, ibidem.[6] Analizând evoluţiile tehnologice, o serie de savanţi (M. Heidegger, 1962, L. Mumford, 1964, M. Foucault, 1972, D. Bohm, 1983, I. Prigogine, I. Stengers, 1984) au demonstrat că, de fapt, progresele tehnologice se bazează pe avansuri mai largi, de natură epistemologică şi ontologică şi nu invers.[7] Vezi Gabriela Lucia Sabău, Premise ale procesului tranzitiei de la societatea industrială la socitatea cunoasterii, în:http://209.85.129.132/search?q=cache:mRwJIFtrPcMJ:www.acad.ro/pro_pri/doc/st_g03.doc+Mumford+despre+critica+tehnologiei&cd=8&hl=de&ct=clnk.[8] Vezi Igor Cojocaru, Tehnologiile Informationale si de Comunicatii, în: http://www.akademos.asm.md/.../%20из%20Academos+1+2009%2022%20TEHNOLOGIILE%20INFORMAŢIONALE. Tehnologiile informationale reprezintă un domeniu foarte important în dezvoltareaeconomică si culturală a oricărei societăti. Aplicarea largă si multilaterală a acestora în activitatea omuluiimpune civilizatiei moderne noi posibilităti calitative care la rândul săucontribuie la formarea societătii informationale. Vezi pe larg: http://www.bitplus.moldinfonet.md/ro/about/[9] Vezi Inglis, A., Ling, P., Joosten, V., Delivering Digitally: Managing the Transition to the Knowledge Media, Kogan Page, London, 1999.[10] Vezi Dr. Pavel Chirila, Pr. Mihai Valica si Dr. Madalina Popescu, Piste false în bioetica modernă, în: http://www.crestinortodox.ro/morala/91063-piste-false-in-bioetica-moderna.[11] Spengler, O., Der Mensch und die Technik. Beitrag zu einer Philosophie des Lebens, München, 1931, p. 31.[12] Vezi Spengler, O., Der Mensch und die Technik. Beitrag zu einer Philosophie des Lebens, München, 1931.[13] Heidegger, M., Being and Time, Oxford, Blackwell, 1962.[14] Juenger, Friedrich Georg, Die Perfektion der Technik (traducere în engleză: The Failure of Technology: Perfection without Purpose, Henry Regnery Company, 1949.[15] Mumford, L., The Pentagon of Power: the Myth of the Machine, London, Secker and Warburg, 1964.[16] Ellul, Jacques, L’Apocalypse: architecture en mouvement (traducere în engleză: Apocalypse, A Crossroad Book, 1977; Ellul, Jacques, Le bluff technologique (traducere în engleză: The technological bluff, William B. Eerdmans Publishing Company, 1990).[17] Vezi Adevăr si libertate. Ortodoxia în conteporaneitate. Convorbiri cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, trad. rom. Mihai Maci, Ed. Deisis, Sibiu, 1997.[18] Vzi si: Postman, Neil, Technopoly. The Surrender of Culture to Technology, Vintage Books, New York, 1992; Picard, Max, Flucht von Gott (traducere în engleză: The Flight from God, Regnery Gateway, 1951; Postman, Neil, Technopoly. The Surrender of Culture to Technology, Vintage Books, New York, 1992; Davis, Erik, Technosis. Muth, Magic and Mysticism in the Age of Information, Three Rivers Press, 1998; Bohm, D., Wholeness and the Implicate Order, London, Ark, 1983M; Prigogine, I., Stengers, I., Order out of Chaos: Man’s New Dialogue with Nature, New York, Bantam Books, 1984; Foucault, M., Histoire de la Folie a l’Age Classique, Paris, Gallimard, 1972.[19] Ovidiu Hurduzeu, „Unabomber, profetul ucigaş”, Editura Logos, Bucureşti, 2007.[20] Ibidem, Sclavii fericiti. Lumea văzută din Silicon Valley, editie completă, Iasi, 2005.[21] Vezi Dr. ing Adrian Stoica, Da, trebuie să ne temem de tehnologie, dar să nu intrăm în panică, în Ziarul Lumina, sâmbătă, 18 iulie 2009, pp. 8-9.[22] Vezi si Strange, S., An Eclectic Approach în C. Murphy and R. Tooze (eds.) The New International Political Economy, Boulder, Co., Lynne Rienner, 1991.[23] Olivier Clément, op. cit. p. 39.[24] De exemplu sistemul biometeric este foarte vulnerabil si nesigur. Citirea cu multă usurintă, de către oricine detine un computer perfermant, a datelor cu caracter personal (nume, prenume, CNP, naţionalitate, vârstă, etc.); citirea datelor cu caracter biometric (amprenta digitală, amprenta facială, amprenta retinei); clonarea cip-urilor; modificare datelor şi ataşarea lor la un alt paşaport; urmărirea individului purtator de act electronic cu cip; sustragerea datelor personale şi biometrice din bazele de date Schengen; citirea datelor cu caracter personal într-un mod extrem de facil si citirea datelor cu caracter personal folosind dispozitive compatibile GSM. Vezi Matthias Becker, "Position ist Identität". Der US-amerikanische Geograph Jerome Dobson warnt vor Gefahren der Ortungstechnik. Drohen durch GPS-Technik neue Formen der Sklaverei? În: http://www.geog.ku.edu/peoplepages/Dobson_D.shtml.[25] Jacques Ellul, Le système technicien, Calman-Lévy, Paris, 1977, p.158; Despre tehnologie ca sistem integrat vezi de asemeni volumele Sclavii fericiţi (mai ales eseul „Angrenajul tehnologic”) şi Unabomber, pofetul ucigaş, ambele de.[26] Vezi pe larg Structuralismul si teoria sistemică, în: http://www.esnips.com/doc/8ca75e47-96af-41d0-9af8-3f6a751d1a42/6.-structuralismul-si-teoria-sistemica[27] Ovidiu Hurduzeu, Au voie ortodocsii să critice tehnologia? Sau..Lupta Părintelui Iustin cu ciberantropii, în http://proortodoxia.wordpress.com/2009/04/25/au-voie-ortodocsii-sa-critice-tehnologia/.[28] Vezi H. Willms, Eikon. Eine begriffsgeschichtliche Untersuchung zum Platonismus. 1. Philo von Alexandria mit einer Einleitung über Platon und die Zwischenzeit, Münster, 1935; G. Kittel, Theologisches Wörterbuch zum Neuen Testament, 2, pp. 386-387; P. Aubin, „L´image de l´oevre de Platon“, in Recherches de science religieuse, 41 (1953), pp. 348-379. H. Merki, „Ebenbildichkeit”, in Reallexicon für Antike und Christentum, 4, 1959, pp. 459-479. Aceeasi idee o gasim la Sf. Macarie Egipteanul: “intre Dumnezeu si om exista cea mai mare inrudire”, Omilia XLV, in Scrieri (Omilii duhovnicesti ), trad. de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornitescu, Bucuresti, 1992, p. 266.[29] Coloseni 1, 15.[30] Elie Wiesel, Chassidimus – ein Fest für das Leben. Célebration hassidique, Seuil, Paris, 1972, p. 94.[31] Facerea 1, 26-27.[32] Vezi Vladimir Lossky, Essai sur la théologie mystique de l’ Église d’Orient, Paris, 1944, pp. 109-129.[33] Antropologia creştină ortodoxă cuprinde şi notiuni ca: homoiosis, syngeneia, charis, hyothesia, theotis, care vin în completarea notiunii de imago Dei.[34] Sfântul Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica, 5, citat de Pr. Tache Sterea, Dumnezeu, Omul şi Creatia în teologia ortodoxă şi în preocupările ecumenismului contemporan, Teză de doctorat, în Ortodoxia XLIX nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1998, p. 65. Vezi şi Pr. Dr. Vasile Răducă, Antropologia Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1996, pp.109-113.[35] Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre alcătuirea omului 11, PG 44, 153D-156B, apud Panayotis Nellas, Omul – animal îndumnezeit, Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 60. Vezi si R. Leys, L’image de Dieu chez S. Grégoire de Nysse. Esquisse d’une doctrine, Bruxelles-Paris, 1951, pp. 77-78.[36] Paul Evdokimov, L’Orthodoxie, Paris, 1965, p. 80.[37] Fapte 17, 28-29.[38] Vezi Paul Evdokimov, op. cit., p. 80.[39] Sfântul Ioan Damaschin, Despre cele doua vointe in Hristos 30, PG 95, 168B, apud Panayotis Nellas, op. cit., p. 60.[40] Sfântul Epifanie al Ciprului, Panarion 70; PG 42, 344B, apud Panayotis Nellas, op. cit. p. 60.[41] Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii duhovniceşti, ed. cit. pp. 82-83.[42] Pr. Tache Sterea, op. cit., p. 67.[43] Lars Thunberg, Man and the Cosmos, The Vision of St. Maximus the Confessor, Crestwood, 1985, p. 62, apud Pr. Tache Sterea, op. cit., p. 67.[44] Panayotis Nellas, Omul – animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ed. Deisis, Sibiu 2002, p. 69.[45] Romani 12, 2.[46] Vezi pe larg studiul despre cipuri al pr. dr. Mihai Valică, din cartea Vindecarea, a prof. univ. dr. Pavel Chirilă, ed. Christiana, pp. 235-248.[47] Prin demnitate teologică se întelege destinul hristic si procesul de îndumnezeire al omului, iar prin demnitate umană se întelege doar dimensinea lui imanentă.[48] Este vorba despre dimensiunea comunitară a Sfintei Treimi.[49] Vezi Matei 17, 1-8.[50] Apoc. 13, 18[51] Ovidiu Hurduzeu, Au voie ortodocsii să critice tehnologia? Sau..Lupta Părintelui Iustin cu ciberantropii, în http://proortodoxia.wordpress.com/2009/04/25/au-voie-ortodocsii-sa-critice-tehnologia/.[52] Idem, ibidem.[53] Vezi Daniel Vernet, Biblia si Știinta, în: colectia Glasul Îndrumătorului Crestin, nr. 48, Paris, 1986, p. 12.[54] Vezi dr. Cristian Cobeli si pr. Dr. Mihai Valică, CIPURILE RFID – QUO VADIS, în: Dictatura biometrică. Cipul controlului total, Botosani, 2009, pp. 76-85.[55] Vezi pe larg: La un pas de Semnul Fiarei, un documentar de Katherine Albrecht: http://video.google.co.uk/videoplay?docid=-2029681589148358971&hl=en[56] Vezi studiul Pr. Dr. Mihai Valică, România – un posibil loc de început al pecetluirii apocaliptice? în:NOTE:[1] Prescurtare de la Radio Frequency Identification Device.[2]„Revolutia nu se întâmplă atunci când societatea adoptă noi tehnologii, ci atunci când societatea adoptă noi comportamente”.[3] De exemplu: dezvoltarea tehnologiei de vârf (hi tek), explorarea cosmosului, ingineria genetică, etc.[4] Această tranziţie s-a materializat pe plan internaţional în următoarele fenomene şi procese majore: globalizarea fluxurilor de schimburi materiale şi nemateriale (financiare şi informaţionale) dublată de integrarea regională, pe plan naţional prin reînnoirea interesului statelor pentru dezvoltarea durabilă, privită sub cele trei aspecte definitorii (economică, ecologică si socială), şi pentru edificarea unei societăţi (informaţionale) a cunoaşterii, iar la nivelul individului prin căutarea unei noi identităţi. Vezi Gabriela Lucia Sabău, Premise ale procesului tranzitiei de la societatea industrială la socitatea cunoasterii,, în:http://209.85.129.132/search?q=cache:mRwJIFtrPcMJ:www.acad.ro/pro_pri/doc/st_g03.doc+Mumford+despre+critica+tehnologiei&cd=8&hl=de&ct=clnk.[5] Idem, ibidem.[6] Analizând evoluţiile tehnologice, o serie de savanţi (M. Heidegger, 1962, L. Mumford, 1964, M. Foucault, 1972, D. Bohm, 1983, I. Prigogine, I. Stengers, 1984) au demonstrat că, de fapt, progresele tehnologice se bazează pe avansuri mai largi, de natură epistemologică şi ontologică şi nu invers.[7] Vezi Gabriela Lucia Sabău, Premise ale procesului tranzitiei de la societatea industrială la socitatea cunoasterii, în:http://209.85.129.132/search?q=cache:mRwJIFtrPcMJ:www.acad.ro/pro_pri/doc/st_g03.doc+Mumford+despre+critica+tehnologiei&cd=8&hl=de&ct=clnk.[8] Vezi Igor Cojocaru, Tehnologiile Informationale si de Comunicatii, în: http://www.akademos.asm.md/.../%20из%20Academos+1+2009%2022%20TEHNOLOGIILE%20INFORMAŢIONALE. Tehnologiile informationale reprezintă un domeniu foarte important în dezvoltareaeconomică si culturală a oricărei societăti. Aplicarea largă si multilaterală a acestora în activitatea omuluiimpune civilizatiei moderne noi posibilităti calitative care la rândul săucontribuie la formarea societătii informationale. Vezi pe larg: http://www.bitplus.moldinfonet.md/ro/about/[9] Vezi Inglis, A., Ling, P., Joosten, V., Delivering Digitally: Managing the Transition to the Knowledge Media, Kogan Page, London, 1999.[10] Vezi Dr. Pavel Chirila, Pr. Mihai Valica si Dr. Madalina Popescu, Piste false în bioetica modernă, în: http://www.crestinortodox.ro/morala/91063-piste-false-in-bioetica-moderna.[11] Spengler, O., Der Mensch und die Technik. Beitrag zu einer Philosophie des Lebens, München, 1931, p. 31.[12] Vezi Spengler, O., Der Mensch und die Technik. Beitrag zu einer Philosophie des Lebens, München, 1931.[13] Heidegger, M., Being and Time, Oxford, Blackwell, 1962.[14] Juenger, Friedrich Georg, Die Perfektion der Technik (traducere în engleză: The Failure of Technology: Perfection without Purpose, Henry Regnery Company, 1949.[15] Mumford, L., The Pentagon of Power: the Myth of the Machine, London, Secker and Warburg, 1964.[16] Ellul, Jacques, L’Apocalypse: architecture en mouvement (traducere în engleză: Apocalypse, A Crossroad Book, 1977; Ellul, Jacques, Le bluff technologique (traducere în engleză: The technological bluff, William B. Eerdmans Publishing Company, 1990).[17] Vezi Adevăr si libertate. Ortodoxia în conteporaneitate. Convorbiri cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, trad. rom. Mihai Maci, Ed. Deisis, Sibiu, 1997.[18] Vzi si: Postman, Neil, Technopoly. The Surrender of Culture to Technology, Vintage Books, New York, 1992; Picard, Max, Flucht von Gott (traducere în engleză: The Flight from God, Regnery Gateway, 1951; Postman, Neil, Technopoly. The Surrender of Culture to Technology, Vintage Books, New York, 1992; Davis, Erik, Technosis. Muth, Magic and Mysticism in the Age of Information, Three Rivers Press, 1998; Bohm, D., Wholeness and the Implicate Order, London, Ark, 1983M; Prigogine, I., Stengers, I., Order out of Chaos: Man’s New Dialogue with Nature, New York, Bantam Books, 1984; Foucault, M., Histoire de la Folie a l’Age Classique, Paris, Gallimard, 1972.[19] Ovidiu Hurduzeu, „Unabomber, profetul ucigaş”, Editura Logos, Bucureşti, 2007.[20] Ibidem, Sclavii fericiti. Lumea văzută din Silicon Valley, editie completă, Iasi, 2005.[21] Vezi Dr. ing Adrian Stoica, Da, trebuie să ne temem de tehnologie, dar să nu intrăm în panică, în Ziarul Lumina, sâmbătă, 18 iulie 2009, pp. 8-9.[22] Vezi si Strange, S., An Eclectic Approach în C. Murphy and R. Tooze (eds.) The New International Political Economy, Boulder, Co., Lynne Rienner, 1991.[23] Olivier Clément, op. cit. p. 39.[24] De exemplu sistemul biometeric este foarte vulnerabil si nesigur. Citirea cu multă usurintă, de către oricine detine un computer perfermant, a datelor cu caracter personal (nume, prenume, CNP, naţionalitate, vârstă, etc.); citirea datelor cu caracter biometric (amprenta digitală, amprenta facială, amprenta retinei); clonarea cip-urilor; modificare datelor şi ataşarea lor la un alt paşaport; urmărirea individului purtator de act electronic cu cip; sustragerea datelor personale şi biometrice din bazele de date Schengen; citirea datelor cu caracter personal într-un mod extrem de facil si citirea datelor cu caracter personal folosind dispozitive compatibile GSM. Vezi Matthias Becker, "Position ist Identität". Der US-amerikanische Geograph Jerome Dobson warnt vor Gefahren der Ortungstechnik. Drohen durch GPS-Technik neue Formen der Sklaverei? În: http://www.geog.ku.edu/peoplepages/Dobson_D.shtml.[25] Jacques Ellul, Le système technicien, Calman-Lévy, Paris, 1977, p.158; Despre tehnologie ca sistem integrat vezi de asemeni volumele Sclavii fericiţi (mai ales eseul „Angrenajul tehnologic”) şi Unabomber, pofetul ucigaş, ambele de.[26] Vezi pe larg Structuralismul si teoria sistemică, în: http://www.esnips.com/doc/8ca75e47-96af-41d0-9af8-3f6a751d1a42/6.-structuralismul-si-teoria-sistemica[27] Ovidiu Hurduzeu, Au voie ortodocsii să critice tehnologia? Sau..Lupta Părintelui Iustin cu ciberantropii, în http://proortodoxia.wordpress.com/2009/04/25/au-voie-ortodocsii-sa-critice-tehnologia/.[28] Vezi H. Willms, Eikon. Eine begriffsgeschichtliche Untersuchung zum Platonismus. 1. Philo von Alexandria mit einer Einleitung über Platon und die Zwischenzeit, Münster, 1935; G. Kittel, Theologisches Wörterbuch zum Neuen Testament, 2, pp. 386-387; P. Aubin, „L´image de l´oevre de Platon“, in Recherches de science religieuse, 41 (1953), pp. 348-379. H. Merki, „Ebenbildichkeit”, in Reallexicon für Antike und Christentum, 4, 1959, pp. 459-479. Aceeasi idee o gasim la Sf. Macarie Egipteanul: “intre Dumnezeu si om exista cea mai mare inrudire”, Omilia XLV, in Scrieri (Omilii duhovnicesti ), trad. de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornitescu, Bucuresti, 1992, p. 266.[29] Coloseni 1, 15.[30] Elie Wiesel, Chassidimus – ein Fest für das Leben. Célebration hassidique, Seuil, Paris, 1972, p. 94.[31] Facerea 1, 26-27.[32] Vezi Vladimir Lossky, Essai sur la théologie mystique de l’ Église d’Orient, Paris, 1944, pp. 109-129.[33] Antropologia creştină ortodoxă cuprinde şi notiuni ca: homoiosis, syngeneia, charis, hyothesia, theotis, care vin în completarea notiunii de imago Dei.[34] Sfântul Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica, 5, citat de Pr. Tache Sterea, Dumnezeu, Omul şi Creatia în teologia ortodoxă şi în preocupările ecumenismului contemporan, Teză de doctorat, în Ortodoxia XLIX nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1998, p. 65. Vezi şi Pr. Dr. Vasile Răducă, Antropologia Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1996, pp.109-113.[35] Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre alcătuirea omului 11, PG 44, 153D-156B, apud Panayotis Nellas, Omul – animal îndumnezeit, Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 60. Vezi si R. Leys, L’image de Dieu chez S. Grégoire de Nysse. Esquisse d’une doctrine, Bruxelles-Paris, 1951, pp. 77-78.[36] Paul Evdokimov, L’Orthodoxie, Paris, 1965, p. 80.[37] Fapte 17, 28-29.[38] Vezi Paul Evdokimov, op. cit., p. 80.[39] Sfântul Ioan Damaschin, Despre cele doua vointe in Hristos 30, PG 95, 168B, apud Panayotis Nellas, op. cit., p. 60.[40] Sfântul Epifanie al Ciprului, Panarion 70; PG 42, 344B, apud Panayotis Nellas, op. cit. p. 60.[41] Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii duhovniceşti, ed. cit. pp. 82-83.[42] Pr. Tache Sterea, op. cit., p. 67.[43] Lars Thunberg, Man and the Cosmos, The Vision of St. Maximus the Confessor, Crestwood, 1985, p. 62, apud Pr. Tache Sterea, op. cit., p. 67.[44] Panayotis Nellas, Omul – animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ed. Deisis, Sibiu 2002, p. 69.[45] Romani 12, 2.[46] Vezi pe larg studiul despre cipuri al pr. dr. Mihai Valică, din cartea Vindecarea, a prof. univ. dr. Pavel Chirilă, ed. Christiana, pp. 235-248.[47] Prin demnitate teologică se întelege destinul hristic si procesul de îndumnezeire al omului, iar prin demnitate umană se întelege doar dimensinea lui imanentă.[48] Este vorba despre dimensiunea comunitară a Sfintei Treimi.[49] Vezi Matei 17, 1-8.[50] Apoc. 13, 18[51] Ovidiu Hurduzeu, Au voie ortodocsii să critice tehnologia? Sau..Lupta Părintelui Iustin cu ciberantropii, în http://proortodoxia.wordpress.com/2009/04/25/au-voie-ortodocsii-sa-critice-tehnologia/.[52] Idem, ibidem.[53] Vezi Daniel Vernet, Biblia si Știinta, în: colectia Glasul Îndrumătorului Crestin, nr. 48, Paris, 1986, p. 12.[54] Vezi dr. Cristian Cobeli si pr. Dr. Mihai Valică, CIPURILE RFID – QUO VADIS, în: Dictatura biometrică. Cipul controlului total, Botosani, 2009, pp. 76-85.[55] Vezi pe larg: La un pas de Semnul Fiarei, un documentar de Katherine Albrecht: http://video.google.co.uk/videoplay?docid=-2029681589148358971&hl=en[56] Vezi studiul Pr. Dr. Mihai Valică, România – un posibil loc de început al pecetluirii apocaliptice? în:
Publicat de danutza la 05:38

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)