Undă verde în Parlamentul European pentru noua arhitectură de supraveghere financiară

După o luptă de mai bine de un an spre o reformă radicală a sistemului european de supraveghere financiară, Parlamentul European a adoptat miercuri pachetul de reforme care reprezintă o schimbare fundamentală a modului de supraveghere a băncilor, a pieţelor bursiere şi a companiilor de asigurări, începând cu 2011. Trei noi autorităţi europene de supraveghere (AES) vor fi create şi vor înlocui actualele comitete de supraveghere. Competenţele lor vor fi mult mai importante decât natura consultativă a actualului sistem şi este posibil ca acestea să dispună in viitor de prerogative suplimentare, datorită clauzei de revizuire.
Consiliul european pentru riscuri sistemice (ESRB) va fi de asemenea creat, pentru a monitoriza şi a avertiza cu privire la acumularea de riscuri în economia europeană. Acest nou sistem va trebui să ofere o mai bună protecţie în faţa unor cazuri similare, precum cel al băncii belgiene Fortis, interdicţia "vânzării în lipsă fără prevalidare" ("naked short-selling") din Germania, pierderile persoanelor care deţineau asigurări de viaţă în Marea Britanie, Irlanda şi Germania din cauza falimentului companiei Equitable Life. În acelaşi timp, noile reglementări ar trebui să consolideze piaţa unică a serviciilor financiare şi să ofere o mai bună protecţie a investitorilor.

Reformă superficială sau structurală?

Unele state membre, în special cele în care există centre financiare mari, au fost în favoarea unei reforme limitate. Aceasta a determinat o reducere semnificativă a obiectivelor propunerii Comisiei, acestea înseşi fiind considerate insuficiente de către deputaţi. Raportorii din partea Parlamentului European au arătat încă de la început că sistemul are nevoie de o reformă serioasă, aşa încât riscurile să fie mai bine înţelese de la bun început, în primul rând printr-o mai bună comunicare între autorităţile naţionale de supraveghere.

Acordul final la care se ajuns a transformat natura consultativă a comitetelor în autorităţi care dispun de competenţe de control veritabile. Autoritatea europeană de supraveghere va avea noi competenţe pentru soluţionarea litigiilor dintre autorităţile naţionale de supraveghere şi pentru interzicerea temporară a produselor şi activităţilor financiare considerate a fi riscante. Dacă autorităţile naţionale nu îşi îndeplinesc obligaţiile de a acţiona, autorităţile europene pot impune decizii în mod direct instituţiilor financiare, precum băncilor, pentru a garanta respectarea legislaţiei europene. Activitatea curentă a Autorităţii europene de supraveghere presupune un rol de coordonare în garantarea unei funcţionări consecvente şi coerente a colegiilor autorităţilor de supraveghere pentru instituţiile transfrontaliere din UE.

Competenţele autorităţilor europene de supraveghere (AES)

În cazul unui dezacord între autorităţile naţionale, AES vor putea impune măsuri de mediere obligatorii. În cazul în care nu se poate ajunge la un acord în cadrul colegiului autorităţilor de supraveghere, Autoritatea poate lua decizii în materie de supraveghere care să fie direct aplicabile instituţiei în cauză. AES vor putea interveni ca mediatori din proprie iniţiativă, fără a avea nevoie de o solicitare din partea autorităţilor naţionale. Totodată EAS vor putea monitoriza modul de punere în aplicarea a legislaţiei UE de către autorităţile naţionale de supraveghere. Dacă aceste obligaţii nu sunt implementate în mod corect, EAS vor putea elabora instrucţiuni adresate autorităţilor naţionale, iar dacă acestea nu respectate, instrucţiunile pot fi adresate direct instituţiei financiare, căreia i se va solicita remedierea încălcării legislaţiei UE.

Protecţia consumatorilor - obiectivul principal

Ca răspuns la complexitatea serviciilor financiare actuale, deputaţii au pledat pentru centralitatea protecţiei consumatorilor în ceea ce priveşte activitatea AES, care vor avea competenţa de a investiga anumite tipuri de instituţii financiare, produse financiare precum cele "toxice" sau activităţi financiare precum aşa-numita „vânzare în lipsă fără prevalidare” („naked short selling”), de a evalua riscurile pe care acestea le pot avea asupra pieţelor financiare şi de a emite avertizări dacă este necesar. În anumite cazuri specifice prevăzute în legislaţia financiară, AES pot interzice sau limita anumite produse sau activităţi financiare periculoase, sau chiar solicita Comisiei prezentarea de propuneri legislative care să interzică permanent astfel de activităţi sau produse.

Consiliul european pentru riscuri sistemice (ESRB)

Deputaţii au solicitat ca ESRB să dispună de competenţe sporite în vederea asigurării unei comunicări rapide şi clare. ESRB va dezvolta un set comun de indicatori pentru a permite calificări ("ratings") uniforme ale riscurilor diferitelor instituţii financiare transfrontaliere şi pentru a identifica tipurile de risc pe care acestea le pot avea. ESRB va elabora de asemenea un sistem tip semafor pentru a reflecta diferitele grade de risc. Pentru a îmbunătăţi capacitatea ESRB de a estima cumularea de riscuri şi pentru a deţine o expertiză cât mai largă, Comitetul consultativ ştiinţific va avea ca membri şi oameni de ştiinţă.Pentru a avea o vizibilitate adecvată, precum şi credibilitatea necesară, preşedintele Băcii Centrale Europene va prezida pentru primii cinci ani asupra ESRB.

Rolul Parlamentului European

Competenţele AES şi ale ESRB vor putea creşte în timp. Deputaţii au insistat ca Comisia să raporteze la fiecare trei ani referitor la oportunitatea integrării supravegherii separate în materie de operaţiuni bancare, titluri şi asigurări, avantajele de a avea sediile AEE într-un singur oraş şi la posibilitatea extinderii prerogativelor AES, în special asupra instituţiilor financiare cu activităţi paneuropene. Deputaţii au reuşit să asigure controlul democratic al întregului sistem de supraveghere. Parlamentul va putea bloca prin veto numirea preşedinţilor AES şi va avea un cuvânt de spus în ceea ce priveşte dezvoltarea standardelor tehnice şi a măsurilor de punere în aplicare. În plus, preşedintele ESRB va informa în mod confidenţial, preşedintele şi vice-preşedinţii comisiei PE pentru afaceri economice despre activităţile ESRB. Potrivit actelor legislative, Comisia Europeană, AES şi ESRB vor putea solicita Consiliului UE să declare o situaţie de urgenţă, dar şi Parlamentul va dispune de asemenea de aceste prerogative prin adoptarea de rezoluţii şi întrebări.Raportori: Tremosa i Balcells (ALDE, ES), Giegold (grupul Verzilor, DE), Goulard (ALDE, FR), Sanchez Presedo (S&D, ES), Garcia Margallo Y Marfil (PPE, ES), Skinner (S&D, UK).