Bazilica Sfântul Dumitru din Salonic

Bazilica Sfântul Dumitru din Salonic este renumită pentru cele șase panouri de mozaic datate între perioada ultimei reconstrucții și inaugurarea politicii iconoclaste. Aceste mozaicuri îl reprezintă pe Sfântul Dumitru, cu ctitorii sau cu copiii lor. Mozaicurile reprezintă un strălucit exemplu de artă care a supraviețuit epocii întunecate a iconoclasmului, inaugurată în 730, la peste un secol după moartea lui împăratului Iustinian[2]. O inscripție situată în partea de jos a unuia dintre panourile de mozaic este o mulțumire adresată lui Dumnezeu pentru ajutorul divin la salvarea locuitorilor Salonicului de un raid al slavilor păgâni, în anul 612.

Alte mozaicuri, care erau folosite pentru acoperirea pereților bisericii, fie au fost distruse în timpul celor patru secole și jumătate, când clădirea bazilicii a funcționat ca moschee (1439-1912), fie în marele incendiu din 1917, care a distrus o mare parte din oraș și când au fost distruse acoperișul și pereții superiori ai bazilicii.

Fotografiile alb-negru și acuarele color de bună calitate, care au ajuns până în zilele noastre, ne oferă posibilitatea să apreciem lucrările de artă timpurie bizantină care au fost pierdute în timpul incendiului.

Mozaic:Sfantul Dumitru cu copiii

În bazilică sunt depuse moaștele Sfântului Dumitru, izvorâtorul de Mir.