Pastele - originea cuvantului
Denumirea sarbatorii. Originea cuvantului "Pasti" si formele lui in diversele limbi.
Sarbatoarea Invierii Domnului este indicata in limba romana prin cuvantul "Pasti" intrebuintat de obicei la plural, care este de origine ebraica. La evrei cuvantui Pascha (pesah) insemna trecere si era mostenit de acestia de la egipteni, indicand: sarbatoarea anuala a azimilor in amintirea trecerii evreilor prin Marea Rosie si a exilului... (Ies. XII, 27), sarbatoare ce se praznuia la 14 Nisan si care coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara, asa cum am aratat mai sus. Termenul ebraic a trecut in vocabularul crestin, pe motivul ca evenimentele istorice care sunt comemorate de aceasta sarbatoare, adica patimile, moartea si invierea Domnului, au coincis cu Pastile iudaice din acel an.
Trebuie sa specificam insa ca termenul nu implica o identitate a Pastilor crestine cu cele evreiesti, ci numai o inrudire terminologica si cronologica dintre ele. Pastile iudaice sunt instituite de Moise, dupa iesirea din Egipt, cu scopul de a aduce mereu aminte fiilor lui Israil ca Domnul Dumnezeu i-a scos din robie si i-a trecut Marea Rosie, facand minuni mari cu ei. De la aceasta trecere sarbatoarea s-a numit pasah, iar greceste to pascha. Acest cuvant s-a impus in crestinism pe considerentul ca insusi Mantuitorul l-a folosit, cand a spus ucenicilor Sai : "Stiti ca peste doua zile va fi Pastile si Fiul Omului va fi dat sa fie rastignit" (Matei XXVI, 2). Iar ucenicii au intrebat, intrebuintand acelasi cuvant : "Unde voiesti sa-ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei XXVI, 17).
"Pastile" la care se refera aici atat Mantuitorul cat si ucenicii Lui, sunt Pastile iudaice, instituite de Moise, dar cu aceste "Pasti" pe care se pregateau Apostolii sa le gateasca lui Iisus Hristos, se impletesc patimile, moartea si, dupa trei zile, invierea Domnului. Astfel ca, inca de la inceput, cuvantul Pasti pentru crestini nu avea deloc sensul pe care il avea la iudei, ci el avea un continut pur crestin.
Cu acest nou sens, vechiul termen evreu de "Pascha" trece in limba greaca, folosita de primii crestini si de cartile Noului Testament, prin transcriere. Se pare ca pana in secolul al V-lea acest termen indica mai ales patimile si moartea Domnului si nu atat serbarea invierii Lui ; din secolul al V-lea inainte termenul de Pasti indica serbarea invierii Domnului, care in latina echivala cu expresia Dominica Resurrectionis.
Dintre limbile moderne, am amintit limba romana, care prin intermediul grec-bizantin foloseste pentru serbarea invierii Domnului cuvantul de "Pasti", transcriere a termenului grecesc. Din acelasi termen provine si termenul francez "Paques". Trebuie sa amintim aici termenul german "Oster" si pe cel englez de "Easter", care au dat nastere unor interesante interpretari. Beda Venerabilul (673-735) leaga acesti termeni de numele unei zeite de primavara, numita "Eastre", zeita din panteonul, anglo-saxon. Dar studiile mai noi facute de Knablock arata ca termenul englez de "Easter" este de provenienta latina. El spune ca latinii numeau saptamana Pastilor "hebdomata alba", pe motivul ca cei nou-botezati purtau imbracaminte alba in acest, rastimp. Forma pluralului a termenului "alba" a fost folosita in anumite expresii ca : "Dominica in albis", sau "poist albas", desemnand aceeasi sarbatoare a Pastilor. Mai tarziu, acest termen a fost inteles gresit si s-a tradus in germana veche cu "eostarum"-pentru pluralul cuvantului "alba", devenind in germana moderna "Osteni", iar in engleza "Easter". In limba rusa se foloseste termenul de "Bockpecenue", adica inviere, pentru a desemna sarbatoarea Pastilor.
In limba malayalam sarbatoarea Pastilor este denumita prin termenul "Uirpa",-care este o traducere a cuvantului "Kiomto" din limba siriaca si care inseamna, inviere. Putem observa de aici ca diferitii termeni prin care este numita sarbatoarea invierii Domnului sunt de provenienta pur crestina si filologic desemneaza un aspect sau altul legat de aceasta sarbatoare atat de insemnata pentru crestini.
Parintele Aruppala Gheevarghis
Denumirea sarbatorii. Originea cuvantului "Pasti" si formele lui in diversele limbi.
Sarbatoarea Invierii Domnului este indicata in limba romana prin cuvantul "Pasti" intrebuintat de obicei la plural, care este de origine ebraica. La evrei cuvantui Pascha (pesah) insemna trecere si era mostenit de acestia de la egipteni, indicand: sarbatoarea anuala a azimilor in amintirea trecerii evreilor prin Marea Rosie si a exilului... (Ies. XII, 27), sarbatoare ce se praznuia la 14 Nisan si care coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara, asa cum am aratat mai sus. Termenul ebraic a trecut in vocabularul crestin, pe motivul ca evenimentele istorice care sunt comemorate de aceasta sarbatoare, adica patimile, moartea si invierea Domnului, au coincis cu Pastile iudaice din acel an.
Trebuie sa specificam insa ca termenul nu implica o identitate a Pastilor crestine cu cele evreiesti, ci numai o inrudire terminologica si cronologica dintre ele. Pastile iudaice sunt instituite de Moise, dupa iesirea din Egipt, cu scopul de a aduce mereu aminte fiilor lui Israil ca Domnul Dumnezeu i-a scos din robie si i-a trecut Marea Rosie, facand minuni mari cu ei. De la aceasta trecere sarbatoarea s-a numit pasah, iar greceste to pascha. Acest cuvant s-a impus in crestinism pe considerentul ca insusi Mantuitorul l-a folosit, cand a spus ucenicilor Sai : "Stiti ca peste doua zile va fi Pastile si Fiul Omului va fi dat sa fie rastignit" (Matei XXVI, 2). Iar ucenicii au intrebat, intrebuintand acelasi cuvant : "Unde voiesti sa-ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei XXVI, 17).
"Pastile" la care se refera aici atat Mantuitorul cat si ucenicii Lui, sunt Pastile iudaice, instituite de Moise, dar cu aceste "Pasti" pe care se pregateau Apostolii sa le gateasca lui Iisus Hristos, se impletesc patimile, moartea si, dupa trei zile, invierea Domnului. Astfel ca, inca de la inceput, cuvantul Pasti pentru crestini nu avea deloc sensul pe care il avea la iudei, ci el avea un continut pur crestin.
Cu acest nou sens, vechiul termen evreu de "Pascha" trece in limba greaca, folosita de primii crestini si de cartile Noului Testament, prin transcriere. Se pare ca pana in secolul al V-lea acest termen indica mai ales patimile si moartea Domnului si nu atat serbarea invierii Lui ; din secolul al V-lea inainte termenul de Pasti indica serbarea invierii Domnului, care in latina echivala cu expresia Dominica Resurrectionis.
Dintre limbile moderne, am amintit limba romana, care prin intermediul grec-bizantin foloseste pentru serbarea invierii Domnului cuvantul de "Pasti", transcriere a termenului grecesc. Din acelasi termen provine si termenul francez "Paques". Trebuie sa amintim aici termenul german "Oster" si pe cel englez de "Easter", care au dat nastere unor interesante interpretari. Beda Venerabilul (673-735) leaga acesti termeni de numele unei zeite de primavara, numita "Eastre", zeita din panteonul, anglo-saxon. Dar studiile mai noi facute de Knablock arata ca termenul englez de "Easter" este de provenienta latina. El spune ca latinii numeau saptamana Pastilor "hebdomata alba", pe motivul ca cei nou-botezati purtau imbracaminte alba in acest, rastimp. Forma pluralului a termenului "alba" a fost folosita in anumite expresii ca : "Dominica in albis", sau "poist albas", desemnand aceeasi sarbatoare a Pastilor. Mai tarziu, acest termen a fost inteles gresit si s-a tradus in germana veche cu "eostarum"-pentru pluralul cuvantului "alba", devenind in germana moderna "Osteni", iar in engleza "Easter". In limba rusa se foloseste termenul de "Bockpecenue", adica inviere, pentru a desemna sarbatoarea Pastilor.
In limba malayalam sarbatoarea Pastilor este denumita prin termenul "Uirpa",-care este o traducere a cuvantului "Kiomto" din limba siriaca si care inseamna, inviere. Putem observa de aici ca diferitii termeni prin care este numita sarbatoarea invierii Domnului sunt de provenienta pur crestina si filologic desemneaza un aspect sau altul legat de aceasta sarbatoare atat de insemnata pentru crestini.
Parintele Aruppala Gheevarghis
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu