DIN CICLUL: CE VRAJI AU MAI FACUT PARLAMENTARII ROMANI, ASTAZI:

Vrăjitoria ar putea fi inclusă în nomenclatorul de meserii
Ghicitul în cărţi, cafea sau tarot ar putea devenei o nouă meserie, introdusă chiar în nomenclator, potrivit unei propuneri legislative privind practicile oculte, iniţiate de 25 de deputaţi.

Sursa: Octavian CocoloşParlamentarii vor ca propunerea legislativă, depusă pe 9 aprilie la Senat, să reglementeze activităţile şi practicilor oculte, dar mai ales să-i protejeze pe naivi.

"Pragul palatelor aurite, în care sălăşluiesc aşa-zisele vrăjitoare, este trecut zi de zi de oameni naivi, dispuşi să lase sute şi chiar mii de euro, în speranţa că persoana iubită va reveni în viaţa lor, copilul se va însănătoşi, în ciuda faptului că suferă de o boală incurabilă, sau că nu îşi vor pierde slujba", se arată în expunerea de motive a iniţiatorilor proiectului.

Deputaţii vor ca activităţile de ghicit să fie încadrate în nomenclatorul profesiilor liberale. Astfel, persoanele care exercită aceste activităţi ar putea fi obligate să posede autorizaţie de liberă practică, să adere la o organizaţie profesională, care, la rândul ei, să fie înfiinţată în baza unor criterii clar stabilite.

Proiectul prevede "interzicerea amplasării cabinetelor de ghicit şi vrăjitorie, sau desfăşurarea activităţilor oculte, dar şi publicitatea de orice fel în proximitatea lăcaşurilor de cult, a instituţiilor publice, a instituţiilor de învăţământ sau a unor instituţii de interes public".

Închisoare pentru şarlatani

Dacă propunerea va trece de Parlament, atunci înşelătoriile ar putea fi pedepsite. "Inducerea şi menţinerea în eroare sau amăgire a unei persoane în scopul de a obţine un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani, conform Codului Penal".

"De asemenea, în funcţie de forma de vinovăţie cu care este săvârşită fapta, se sancţionează cu amendă penală", se mai arată în actul normativ. Pe de altă parte, iniţiatorii subliniază, în expunerea de motive, că în Codul Penal "nu se precizează destul de clar inducerea în eroare a unei persoane, şi mai exact înşelăciunea prin mijloace oculte".

Proiectul a fost iniţiat de 25 deputaţi, dintre care 21 reprezentând PDL, doi de la PSD, unul de la PNL şi un deputat aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară. Senatul este prima Cameră sesizată.