F U N D A Ţ I A „ S F I N Ţ I I M A R T I R I B R Â N C O V E N I ”
Str. Vasile Lupu nr. 43, Constanţa, tel. 0341-417 479, fax 0241-66 53 54
e-mail : fundatia_smb@yahoo.com
Iata mesajul dlui Marcel Bouros catre noi, romanii carora ne pasa de cel de langa noi:
Foarte multi romani se afla la limita saraciei si a deznadejdii.
Saracia este generata de criza intentionat provocata iar deznadejdea de povara creditelor bancare !
Solutia salvatoare, aflata la indemana noastra, este stoparea platilor catre banci . In acest sens avem nevoie de 100 000 de semnaturi pentru a promova legea pentru combaterea saraciei extreme si prevenirea unei catastrofe sociale.
Adoptarea urgenta a acestei legi va evita deznadajduirea - cu toate consecintele ei tragice – a sute de mii de oameni si de asemenea va evita falimentarea institutiilor bancare care in cazul neadoptarii legii nu vor putea face fata blocajului creat.
Legea va opera retroactiv si astfel cei care nu au mai putut plati vor beneficia de prevederile ei.
Solidaritatea bancilor cu debitorii este absolut fireasca, ele fiind interesate de adoptarea prezentei legi din cel putin doua motive :
- pozitia de parteneri
- evitarea falimentului, deoarece in cazul unui numar mare de executari silite bancile se vor bloca, ele neputand functiona ca societati imobiliare
Va rugam pe fiecare in parte sa va implicati in strangerea de semnaturi si sa le transmiteti prin curier recomandat pe adresa : Fundatia Sfintii Martiri Brancoveni , Str Vasile Lupu nr 43-45 Constanta.
Pentru a evita sabotarea strangerii de semnaturi va rugam sa pastrati o copie dupa originalul tabelelor trimise sau sa le aduceti personal.
In cazul in care legiuitorul nu va intelege urgenta adoptarii acestei legi, aruncandu-ne din raportul de drept in cel de necesitate, vom fi nevoiti sa incetam platile.
Doamne ajuta !
Marcel Bouros
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ
EXPUNERE DE MOTIVE
PREAMBUL
1. Având în vedere că prăbuşirea nivelului de trai al populaţiei pe fondul crizei economice şi financiare, pierderea locurilor de muncă, creşterea somajului şi creşterea alarmantă a numărului de persoane aflate în stare de sărăcie extremă pot fi vectorii unei catastrofe sociale;
2. Cunoscând că tinerii şi copiii sunt cei mai afectaţi psihic şi fizic de flagelul sărăciei extreme şi că statul îşi asumă responsabilitatea justiţiei şi securităţii sociale, acordându-le o atenţie specială;
3. Reafirmând că statul român are ca fundament unitatea poporului, solidaritatea şi identitatea spirituală a cetătenilor săi, că nimeni nu poate fi supus nici unui fel de tratament inuman ori degradant;
4. Amintind că în nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai, că nimeni nu poate fi lipsit în mod forţat de mijloacele minime de supravieţuire, şi că dreptul la viaţă şi la demnitate sunt garantate de pactele şi tratatele internaţionale;
7. Recunoscând că respectarea obligaţiilor asumate de cetăţenii români în contractele de credit este absolut necesară pentru preîntâmpinarea falimentului instituţiilor de credit şi pentru menţinerea încrederii în climatul socio-economic românesc;
8. Apreciind că adoptarea prezentei legi poate evita măsura suprataxarii instituţiilor financiar-bancare ce desfăşoară operaţiuni pe teritoriul României;
9. Considerând necesitatea respectării acordurilor-cadru ale României cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană, drept prioritate naţională pentru redresarea economică;
10. Luând act de expresia voinţei colective susţinută de semnăturile a peste o sută de mii de cetăţeni români şi ţinând seama de faptul că se impune instituirea de măsuri urgente în vederea prevenirii unei catastrofe sociale iminente, în temeiul art. 74 alin. (1), din Constituţia României, republicată, solicităm Parlamentului României adoptarea prezentei legi:
LEGE PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI EXTREME
ŞI PREVENIREA UNEI CATASTROFE SOCIALE
Termeni şi expresii utilizate
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
1. forţa majoră: împrejurare de fapt de origine externă, cu caracter extraordinar, absolut imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod obiectiv şi fără nici o culpă din partea debitorului executarea obligaţiei contractuale a acestuia;
2. justiţie socială, securitate socială: dreptul la securitatea alimentară a persoanei şi la obţinerea protecţiei statului împotriva ameniţărilor vieţii, sanătăţii sau tratamentelor nedemne din partea oricarui individ, grup sau instituţie;
3. grupuri vulnerabile: grupuri de persoane care se confruntã cu grave probleme economice şi sociale pe care nu le pot depăşi fără intervenţia statului şi sprijinul comunităţii;
4. instituţii de credit: băncile, băncile de economisire-creditare, băncile de credit ipotecar, organizaţiile cooperatiste de credit şi instituţiile emitente de monedă elecronică.
5. sărăcie: stare manifestată prin lipsa (insuficienţa) accesului la resurse care limitează activitatea şi satisfacerea nevoilor considerate a fi absolut necesare pentru existenţă în colectivitatea de convieţuire.
6. sărăcie extremă: orice persoană care nu are asigurate alimente în valoare de minimum 4 lei/zi.
7. necesar minim de hrană zilnic: *2787,00 Kcal., dar nu mai puţin de:
alimente în valoare de 10 lei/persoană/24h; *Anexa 1- norma minimă de hrană.
8. consumator: orice persoană fizică, cetăţean român, sau persoană juridică cu sediul social în România, care a încheiat unul sau mai multe contracte de credit, de orice fel, cu instituţii de credit ce desfasoară operaţiuni pe teritoriul României.
9. catastrofă socială : stare de anomie care determină condiţii de existentă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică sau psihică în sanul colectivităţii sau grupului, la înhibarea naşterilor şi distrugerea familiei, la sinucideri sau tentative de suicid în rândul copiilor, tinerilor şi adulţilor; vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor colectivităţii sau grupului, strămutări masive de populaţie prin migraţie, declin demografic şi pierderea identităţii culturale şi spirituale pană la disoluţia statului.
Dispoziţii generale
Art.1. - Mãsuri urgente
Prezenta lege instituie măsuri urgente pentru combaterea sărăciei extreme şi pentru prevenirea unei catastrofe sociale, avand drept scop protejarea vieţii şi demnităţii umane.
Art.2. - Domeniu de aplicare a legii
Beneficiază de dispoziţiile prezentei legi persoanele singure şi familiile ale căror venituri nu asigură acoperirea nevoilor zilnice minime de trai, sunt excluse social la o viaţă demnă şi, care, au în derulare unul sau mai multe contracte de credit.
Art.3. - Reglementãri speciale
Persoanele aflate în situaţia prevăzută la art.2., din prezenta lege au obligaţia de a păstra pentru sine şi/sau pentru membrii familiei, din veniturile obţinute legal, o sumă proporţională cu necesarul minim de hrană zilnică pentru supravietuire.
Dispoziţii privind fondul reglementării
Art.4. - Perioada de suspendare
În executarea prezentei legi se suspendă pe o perioada de 18 luni obligaţiile ce decurg din contractele de credit pentru consumatori, încheiate de cetătenii români cu insţituţiile de credit pe teritoriul României, aflaţi în situaţia de sărăcie extremă.
Art.5. - Recunoaşterea dreptului
Prezenta lege recunoaşte dreptul de suspendare a obligaţiilor ce decurg din contractele de credit pentru consumatori numai persoanelor şi familiilor afectate de flagelul sărăciei care solicită în mod expres suspendarea legală pentru cauzã de forţă majoră.
Art.6. - Comunicãri şi proceduri
Notificarea instituţiei de credit de către persoanele aflate în situaţie de forţă majoră, în condiţiile prezentei legi, se comunică prin intermediul cabinetelor de avocaţi, numai după certificarea cuprinsului, datei şi semnăturii înscrisului.
Art.7. - Declaraţii
(1) Notificarea trebuie să cuprindă obligatoriu, pe lângă datele de identificare ale instituţiei de credit şi numărul contracului de credit, declaraţia pe proprie răspundere a consumatorului cu privire la situaţia de forţa majoră.
(2) Orice notificare ce nu conţine elementele enumerate va fi considerată nulă de drept. Art.8. - Informarea consumatorului
Avocatul angajat să certifice cuprinsul notificării are obligaţia să facă menţiuni în textul acesteia despre informarea solicitantului privind consecinţele declaraţiilor neadevărate cu privire la situaţia de forţă majoră.
Art.9. - Certificatul declaraţiei de forţã majorã
(1) Notificarea va fi încheiată în atâtea exemplare originale câte părţi sunt în contract, plus un exemplar care va rămâne la mapa avocatului.
(2) Exemplarul original eliberat solicitantului reprezintă certificatul declaraţiei de forţă majoră care suspendă de drept obligaţiile ce decurg din contractele de credit în condiţiile prezentei legi.
Art.10. - Verificãri
Instituţia de credit notificată potrivit legii de către persoana care se declară în situaţie de forţă majoră, poate solicită autoritaţilor competente verificarea veniturilor solicitantului.
Art.11. - Obligaţii de platã
Pentru asigurarea activităţii instituţiilor de credit persoanele care beneficiază de suspendarea obligaţiilor contractuale pentru debite mai mari de 10.000 (zece mii) de euro, sunt obligate să plătească pe perioada suspendării o sumă în echivalent a zece euro lunar din valoarea totală a sumelor contractate cu instituţia de credit, indiferent de monedă în care este contractat împrumutul.
Art.12. - Sancţiuni
Nerespectarea obligaţiei prevăzută în articolul precedent pe o perioadă mai mare de 30 de zile de la împlinirea termenului de plată atrage după sine anularea dreptului de suspendare a obligaţiilor contractuale.
Art.13. - Reluarea plãţilor
Orice persoana beneficiară a drepturilor prezentei legi poate să solicite instituţiei de credit notificate, în interiorul termenului de suspendare, reluarea plăţilor în cuatumurile convenite iniţial potrivit cu obligaţiile contractuale asumate.
Art.14. - Dispoziţii privind persoanele juridice
La cerere, pot beneficia de suspendarea obligaţiilor contractuale, în condiţiile prezentei legi, persoanele juridice de drept privat cu rol activ în societate care încheie contracte de muncă cu două sau mai multe persoane aflate în stare de sărăcie extremă, titulare ale certificatului declaraţiei de forţă majoră.
Art.15. - Condiţii de formã
(1) Cererea de suspendare a obligaţiilor se adresează instituţiei de credit cu care are raporturi contractuale persoana juridică şi va fi însoţită obligatoriu de copii legalizate ale contractelor de muncă nou încheiate, certificatele declaraţiei de forţă majoră, statele de plată întocmite pe ultima lună întreagă semnate de toţi salariaţii solicitantului, şi de adeverinţa de plată a contribuţiilor angajatorului pentru veniturile angajaţilor.
(2) Condiţiile de formă ale cererii de suspendare cât şi a celorlalte înscrisuri anexate vor fi aceleaşi ca şi cele pentru persoane fizice.
Art.16. - Interdicţii
(1) Pe perioada suspendării obligaţiilor contractuale cu instituţia de credit persoana juridică nu poate face concedieri individuale sau colective din motive ce nu ţin de persoana angajatului.
(2) Orice concediere efectuată cu încălcarea alin.(1), atrage anularea dreptului de suspendare a obligaţiilor contractuale.
Dispoziţii speciale şi tranzitorii
Art.17. - Dispoziţii derogatorii
Prin derogare de la dipoziţiile codului de procedură civilă în materia executării silite, persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute de prezenta lege sunt exceptate de la aplicarea acestor proceduri.
Art.18. - Suspendare de drept
La data intrării în vigoare a prezentei legi se suspendă de drept actele de executare silită şi de evacuare aflate în derulare pentru persoanele care nu deţin altă locuinţă decât cea dobândită prin contract de credit de orice tip sau care se află în situaţia articolului 2, din prezenta lege.
Art.19. - Nulitãţi
Actele de executare şi cele subsecvente acestora întocmite cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi împotriva persoanelor care beneficiază de drepturile conferite de aceasta, după declararea situaţiei de forţă majoră, sunt nule de drept.
Dispoziţii finale
Art.20. Pentru refacerea şi întărirea coeziunii sociale orice cetăţean ce realizeaza venituri peste media salarială pe economie, este obligat în virtutea art.4. din Constituţia României să acorde sprijin persoanelor aflate în situaţia de sărăcie extremă.
Art.21.
Pentru stimularea solidarităţii şi participării la lupta împotriva sărăciei şi pentru împiedicarea tragediilor în familiile rămase fără adăpost în urma executărilor silite, persoanele din mediul privat vor putea pune la dispoziţia acestora terenuri pentru construcţia de locuinţe sociale.
Art.22.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile de drept public şi privat, structurile asociative, precum şi instituţiile de cult recunoscute de lege vor acorda sprijin persoanelor aflate în dificultate în vederea combaterii fenomenului sărăciei extreme;
I. ACTIVITĂŢI DE INFORMARE PUBLICĂ SI CONSULTARE
1. În vederea elaborării formei finale a proiectului de act normativ este necesarã o consultare prealabilã cu societatea civilã, sens în care proiectul poate fi dezbãtut, completat, modificat şi reprodus liber.
2. Proiectul va fi trimis spre informare autoritãţilor a cãror activitate este legatã de proiectul de act normativ:
a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei;
II. INFORMARE PUBLICA PRIVIND IMPLEMENTAREA
ACTULUI NORMATIV
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării şi adoptãrii proiectului de act normativ.
2. Informarea societăţii civile cu privire la impactul social în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra vietii, sănătăţii şi securităţii cetăţenilor.
Iata ce ne invata parintele nostru, sf Vasile cel Mare despre camata ( uraciune in fata Domnului):
Omilia a II-a la o parte din Psalmul XIV
Vorbindu-va ieri despre Psalmul XIV, timpul nu mi-a ingaduit sa ajung pana la sfarşitul lui. Am venit insa acum, ca un bun datornic, sa platesc datoria pe care n-am platit-o ieri.
Textul care a ramas necomentat din psalm este scurt la auz. De aceea poate ca multi dintre voi nici n-au observat ca a fost lasat la o parte, socotind ca n-a mai ramas nimic de explicat. Stiind insa ca acest scurt text are o mare putere pentru lucrurile din viata, m-am gandit ca nu trebuie sa trec cu vederea folosul pe care-l avem de pe urma talcuirii lui. Profetul, infatisand in acest psalm pe barbatul desavarşit care are sa se urce la viata cea netulburata, a enumerat printre faptele lui mari şi pe aceea ca n-a dat cu camata argintul sau. In multe locuri din Scriptura este hulit pacatul acesta. Iezechiel pune intre cele mai mari pacate “camata şi adaosul” 1, iar Legea le interzice in termeni precişi: “Sa nu iei camata de la fratele tau şi de la aproapele tau” 2; şi iaraşi zice: “Viclenie peste viclenie şi camata peste camata” 3. Iar despre cetatea cea plina de pacate, ce spune psalmistul? “N-a lipsit din pietele ei camata şi viclesug.” 4 Si acum, in psalmul acesta, profetul a adaugat acelaşi lucru pentru a-l caracteriza pe omul desavarşit, zicand:
“Argintul sau nu l-a dat cu camata.” 5
Intr-adevar, este culmea neomeniei ca de la cel lipsit de cele necesare vietii, care-ti cere imprumut ca sa se ajute in viata, tu sa nu te multumesti cu capitalul, ci sa nascocesti venituri şi sa aduni bogatii de pe urma nenorocirilor saracului. Domnul ne-a poruncit lamurit, zicand: “De la cel ce voieste sa se imprumute de la tine nu intoarce fata” 6.
Iubitorul de argint insa, vazand pe omul silit de nevoi ca ii cade la picioare, rugandu-l - ca ce umilinte nu face, ce nu graieste ? -, n-are mila de cel care se injoseste atata, nu se gandeste ca şi el e om; nu-i induplecat de rugamintile lui, ci ramane nemiscat şi aspru; nu se uita la rugaciunile lui, nu-l misca lacrimile lui; staruie in refuzul sau, se jura şi se blesteama ca şi el n-are deloc bani; ca şi el cauta, de-ar gasi, pe cineva care sa-l imprumute; îşi intareste cu juraminte minciuna şi adauga neomeniei sale un nou pacat: juramantul fals. Dar cand cel care cere imprumut ii aminteste de camata şi-i numeste vreo ipoteca, atunci iubitorul de argint, coborandu-şi sprancenele, incepe sa zambeasca şi-şi aduce aminte de prietenia de parinte; il numeste cunoscut şi prieten şi-i spune: “Am sa caut sa vad daca n-am ceva bani puşi deoparte. Da, am o suma de bani data mie de un prieten spre pastrare pentru a-i aduce venit; acela insa a hotarat dobanzi mari; eu voi micsora negreşit ceva din dobanzi şi-ti voi imprumta banii cu dobanda mai mica”. Camatarul ia o infatisare ca aceasta; il mangaie pe nenorocit cu astfel de cuvinte şi-l ademeneste; il leaga cu polite, şi nenorocitul pleaca; şi, pe langa saracia care-l doboara, ii mai ia şi libertatea. Ca cel care-şi ia sarcina sa plateasca dobanzi, pe care nu le poate plati, se supune de buna voie unei robii pe viata.
Spune-mi! Ceri bani şi castig la acesti bani de la cel sarac? Daca ti-ar fi putut spune ca e mai bogat, ce-ar mai fi cautat la usa ta? A venit sa-l ajuti, şi a dat de un dusman! A cautat leacuri, şi a gasit otrava! Ar fi trebuit sa usurezi saracia omului, dar tu i-ai marit lipsa. Cauti ca pustia sa rodeasca! Intocmai ca un doctor care se duce la bolnavi, dar in loc sa-i vindece le mai ia şi bruma de sanatate ce le-a mai ramas, tot asa şi tu faci din suferintele nenorocitilor prilej de imbogatire. Si dupa cum plugarii se roaga sa ploua ca sa li se inmulteasca semintele, tot asa şi tu ceri ca oamenii sa fie saraci si lipsiti, ca banii sa-ti produca bani. Nu-ti dai seama ca, nascocind din camata cresterea bogatiei tale, ii faci mai mare adaosul de pacate? Cel care-ti cere bani cu imprumut simtindu-se amenintat nu stie ce sa faca; cand se uita la saracia lui, este deznadajduit, ca nu stie de va putea achita imprumutul si dobanzile; dar cand se uita la nevoia ce o are, indrazneste sa se imprumute. In urma, unul, silit de nevoie, este invins; celalalt e vesel, ca l-a inlantuit cu polite şi ipoteci.
Cand cel ce se imprumuta ia banii, este mai intai stralucitor şi vesel; se bucura de o floare straina, care vrea sa arate ca i s-a schimbat viata: masa intinsa, haine luxoase; slugile, şi ele, au alta infatisare, sunt mai vesele; vin apoi linguşitorii, oaspetii, nenumaratii paraziti ai caselor. Dar indata ce banii incep sa se scurga, iar timpul, cu trecerea lui, adauga dobanzile, noptile nu-i mai aduc aceluia odihna, ziua nu-i mai este vesela, soarele nu-l mai incanta, ci-i amaraste viata; uraste zilele care-i grabesc scadenta, se teme de luni, care-i maresc dobanzile. Daca doarme, vede in vis pe creditor. Urat vis! Creditorul sta la capataiul lui. Daca e treaz, dobanda ii stapaneste gandul, dobanda ii este grija lui. Scriptura spune: “Creditorul şi datornicul se intalnesc unul cu altul; dar Dumnezeu pe amandoi ii cerceteaza” 7. Unul, ca un caine, urmareste prada; celalalt, ca un vanat gata prins, se teme de intalnire. Saracia i-a rapit indrazneala. Amandoi numara pe degete scadenta: unul se bucura de cresterea dobanzilor, celalalt suspina de adaosul nenorocirilor. “Bea apa din vasele tale!” 8, spune Scriptura; adica: cerceteaza puterile tale, nu merge la izvoare straine, ci culege din livezile tale cele ce-ti pot usura viata! Ai lucruri de arama, haine, vite, vase fel de fel! Vinde-le! Cauta sa dai totul, afara de libertate.
Poate insa ca-mi vei spune:
· Mi-e ruşine sa le vand.
· Ce va fi daca, putin mai tarziu, un altul le va cara, va striga la licitatie bunurile tale şi le va vinde pe un pret de nimica, chiar in ochii tai?
Nu te du la uşi straine! “Fantana straina este cu adevarat stramta.” 9 Mai bine este sa-ti usurezi nevoile incetul cu incetul, cu ganduri chibzuite, decat sa scapi de ele dintr-o data cu bani straini, iar mai pe urma sa-ti pierzi toata averea. Daca ai cu ce plati, de ce nu cauti sa scapi de greutatile de-acum cu banii acestia? Iar daca nu poti plati, atunci vindeci un rau cu alt rau. Nu primi sa fii asaltat de creditor! Nu suferi sa fii cautat şi urmarit ca un vanat! Inceput al minciunii este imprumutul, pricina de nemultumire, de nerecunostinta şi de juramant fals. Altele sunt cuvintele celui care cere imprumut, şi altele sunt cand i se cere imprumutul inapoi. “Daca nu l-as fi intalnit atunci, îşi spune datornicul, poate ca as fi gaşit alte mijloace sa scap de stramtorare. Nu mi-ai pus tu banii in mana fara voia mea? Arama avea aurul tau, iar monedele erau false !”
Daca cel ce te imprumuta iti este prieten, cauta sa nu-i pierzi prietenia! Daca ti-e dusman, cauta sa nu cazi in mainile dusmanului! Te impodobesti pentru putina vreme cu lucruri straine, dar mai tarziu vei pierde şi averea pe care o ai de la parinti. Esti sarac acum, dar esti liber! Dupa ce te-ai imprumutat, nu numai ca nu vei fi bogat, dar iti vei pierde şi libertatea. Cel ce s-a imprumutat este rob celui ce l-a imprumutat; este rob mercenar, care face o slujba ce i se impune. Cainii se imblanzesc cand primesc hrana; cel ce da cu imprumut se infurie şi mat mult cand primeste; nu inceteaza a latra, ci cere tot mai mult. Daca te juri, nu te crede; iti scotoceste toata casa şi-ti negutatoreste politele. Daca ieşi din casa, te trage la el şi te taraste; daca te ascunzi inauntru, sta in fata casei tale şi-ti bate la usa. Te face de ruşine in fata sotiei, te insulta in fata prietenilor, te ia de gat in piata; rea intalnire in timp de sarbatoare; iti face traiul netrai.
Dar poate ca imi spui:
· Eram la mare stramtorare şi nu aveam de unde face rost de bani.
· Care ti-e folosul ca ai amanat cu o zi stramtorarea ta? Ca va veni peste tine iaraşi “saracia ca un bun alergator” 10, şi stramtorarea va fi aceeaşi, ba şi cu adaos. Ca imprumutul nu-i scapare deplina de saracie, ci o mica amanare a greutatilor pe care le ai. Sa suferim astazi greutatile lipsei! Sa nu le amanam pe maine, imprumutandu-ne! Daca nu te-ai imprumutat, esti la fel de sarac şi astazi, şi-n zilele urmatoare; dar daca te-ai imprumutat, vei suferi şi mai cumplit, pentru ca dobanzile iti maresc saracia. Acum nimeni nu te invinuieste ca esti sarac, ca raul acesta este fara voia ta; dar daca ajungi sa platesti dobanzi, toti te vor mustra pentru nesocotinta ta.
Sa nu adaugam, dar, din nesocotinta noastra, un rau facut cu voia noastra, pe langa relele care vin peste noi fara voia noastra. Nebunie copilareasca este sa nu ne marginim la cele ce avem, ci, intemeiati pe nadejdi nesigure, sa ne expunem la o paguba reala şi de neinlaturat. Da, de pe acum te gandesti cu ce vei plati datoria. Din banii pe care-i imprumuti? Dar nu-ti ajung sa-ti acoperi nevoile şi sa platesti şi datoria. Daca pui insa la socoteala şi dobanzile, de unde se vor inmulti atat de mult banii, incat sa-ti usureze şi nevoile, şi sa-ti acopere şi capitalul, iar, in afara de asta, sa mai nasca şi dobanzi? Imi spui, poate, ca nu vei da imprumutul din banii pe care i-ai luat. Dar, atunci, de unde? Sa asteptam deci nadejdile acelea şi sa nu ne repezim ca pestii la momeala. Dupa cum aceia o data cu hrana inghit şi undita, tot asa şi noi, o data cu banii imprumutati, suntem strapunşi şi de dobanzi. Saracia nu aduce ruşine. Pentru ce sa ne adaugam şi ocara adusa de datorii? Nimeni nu vindeca o rana cu alta rana, nici nu se vindeca raul cu rau, nici nu se alunga saracia cu dobanzi. Esti bogat? Nu te imprumuta! Esti sarac ? Nu te imprumuta! Daca esti bogat, n-ai nevoie sa te imprumuti, iar, daca n-ai nimic, nu vei avea cu ce sa-ti platesti imprumutui. Nu-ti da viata ta pe mana gandurilor ce ti le vei face mai tarziu, ca sa nu fericesti zilele cand nu plateai dobanzi. Intr-o singura privinta ne deosebim noi, cei saraci, de cei bogati: ca suntem fara griji. Dormim si radem de bogati ca nu pot dormi; suntem fara de griji si veseli, iar bogatii sunt totdeauna incruntati si plini de griji. Datornicul, la randul lui, este si sarac, si plin de griji; noaptea ii e fara somn; si tot fara somn ii este si ziua; e plin de ganduri toata vremea. Socoteste cat pretuieste averea lui, cat casele cele luxoase ale altora, mosiile celor bogati, imbracamintea celor pe care-i intalneste, tacamurile si vesela celor ce dau ospete. “De-ar fi acestea ale mele, îşi zice el, as da atata si atata, si as scapa de camata !” Aceste ganduri se inscauneaza in inima lui si noaptea, iar ziua e cuprins tot de astfel de ganduri. Daca bate cineva la usa, datornicul se ascunde sub pat. A intrat cineva in casa cu forta, ii bate cu putere inima. Latra cainele? Il trec sudorile, il cuprinde neliniste mare si se uita de jur-imprejur unde sa fuga. Cand se apropie scadenta, se ingrijeste ce minciuna sa gaseasca, ce scuza sa plasmuiasca pentru a amana pe camatar.
Nu te gandi numai cum te simti cand iei bani cu imprumut, ci si ce vei simti cand ti se va cere imprumutul inapoi! Pentru ce te injugi cu o fiara care naste dobanzi dupa dobanzi? Se spune ca iepuroaicele in acelasi timp si nasc, si hranesc, si zamislesc. La fel si banii camatarilor: in acelasi timp si sunt imprumutati, si nasc, si sporesc. Inca n-ai primit imprumutul in maini, si camatarii iti si cer dobanda pentru luna aceea. Si iarasi banii acestia imprumutati dau nastere la randul lor unui alt rau, acela la altul, si raul creste la nesfarsit. De aceea, acest fel de lacomie îşi merita numele ce-l are. Socot ca se numeste camata din pricina relelor multe la care da nastere. Altminteri, cum si-ar fi putut lua o numire ca aceasta? 11 Sau poate se numeste asa din pricina durerilor si tristetilor pe care le produce de obicei in sufletele celor ce se imprumuta. Precum sunt durerile aceleia ce naste, asa este si scadenta pentru cel datornic. Camata, la camata! Rea odrasla din niste parinti rai. Cametele sa se numeasca “pui de vipere” 12, pentru ca ele sunt odraslele cametelor. Se spune ca viperele cand se nasc, mananca pantecele mamelor lor; si cametele se nasc mancand casele datornicilor. Semintele cresc cu timpul, iar animalele tot cu timpul ajung la maturitate; dar camata astazi naste, si tot astazi incepe sa nasca. Animalele care nasc de timpuriu, de timpuriu inceteaza de a naste; banii insa, care incep sa se inmulteasca de timpuriu, adauga la nesfarsit ban langa ban. Fiecare dintre cele ce cresc, cand ajunge la marimea ei proprie, se opreste din crestere; dar argintul lacomilor, cu cat trece timpul, cu atat se inmulteste. Animalele, dupa ce transmit urmasilor puterea de a naste, inceteaza de a naste; dar banii camatarilor nasc si dupa ce au nascut alti bani; fac de intineresc si banii cei vechi. Sa n-ajungi sa ai de-a face cu aceasta fiara nemaiauzita!
Uita-te la soare! E liber! Pentru ce-ti expui libertatea vietii tale? Nici un luptator cu pumnii nu se fereste atata de loviturile rivalului sau, cat se fereste datornicul de intalnirile cu creditorul, ascunzandu-si capul dupa ziduri si coloane.
Poate ca cineva imi va spune:
Cu ce-am sa ma hranesc ?
Ai maini, ai o meserie, munceste cu ziua, intra sluga! Multe sunt mijioacele de trai, multe sunt prilejurile! Nu poti munci ca esti neputincios? Cere de la cei ce au! E rusinos cersitul? Dar mai rusinos este sa fugi de cel care te-a imprumutat! Negresit, nu spun asta ca sa-ti dau porunci, ci ca sa-ti arat ca toate sunt mai usor de suportat decat imprumutul. Furnica poate sa se hraneasca fara sa ceara si fara sa se imprumute, iar albina daruieste ramasitele hranei ei reginei, careia natura nu i-a dat nici maini, nici meserie. Tu insa, om, vietuitoare care poate deprinde usor orice meserie, tu nu gasesti, oare, dintre toate meseriile, una care sa-ti intretina viata?
Totusi nu vedem venind sa se imprumute pe cei lipsiti de cele de neaparata trebuinta vietii - ca unii ca acestia nici nu gasesc creditori -, ci se imprumuta cei care fac cheltuieli mari, care fac lux inutil, care sunt robi placerilor femeiesti. Femeia spune: “Imi trebuie rochie luxoasa si bijuterii; copiilor mei le trebuie podoaba stralucita a hainelor; dar si slugilor mele le trebuie imbracaminte inflorata si felurita; iar la masa, belsug!” Un barbat care slujeste femeii sale in unele ca acestea se duce la zaraf si, inainte de a se folosi de banii imprumutati, schimba un stapan cu altul; si schimband mereu pe cei care-l imprumuta, prin continuarea raului, nu-si mai da seama in ce incurcatura se gaseste. Si dupa cum hidropicii nu-si inchipuie ca sunt bolnavi, din pricina ingrasarii lor, tot asa si cel care se tot imprumuta îşi inchipuie ca e bogat, pentru ca mereu ia si mereu da, achitand imprumutul ajuns la scadenta cu alt imprumut nou; si astfel, prin continuarea imprumuturilor, castiga increderea creditorilor. Dar, dupa cum cei care se imbolnavesc de holera varsa ce au mancat mai inainte si, daca introduc o noua mancare inainte de a li se curati bine stomacul, o varsa iarasi si pe aceasta cu durere si cu zguduituri, tot asa si acestia, platind camata peste camata, fac un al doilea imprumut inainte de a scapa de imprumutul de mai inainte; pentru moment, se lauda cu banii altora, dar mai tarziu îşi plang propriii lor bani. O, pe cati nu i-au pierdut banii strain!! Cati imbogatiti, ca in vis, n-au cazut in pagube nespus de mari!
Mi se poate insa spune:
Multi s-au imbogatit din imprumuturi!
Dupa parerea mea, mai multi s-au spanzurat. Tu ii vezi pe cei care s-au imbogatit, dar nu-i numeri pe cei care s-au spanzurat, care, nemaiputand indura rusinea fata de creditori, au preferat moartea prin spanzuratoare decat o viata plina de ocara. Am vazut o priveliste jalnica: copii din oameni liberi dusi la vanzare in piata din pricina datoriilor parintilor. N-ai bani ca sa-i lasi copiilor ? Nu le lua si libertatea! Un singur lucru pastreaza-le: bunul libertatii, averea pe care ai mostenit-o tu de la parinti! Nimeni niciodata n-a fost dat in judecata pentru ca tatal lui a fost sarac; datoria parinteasca insa duce la inchisoare. Nu lasa un zapis care sa fie un blestem parintesc pentru copiii si nepotii tai
Ascultati, bogatilor, ce sfaturi dau saracilor din pricina neomeniei voastre! Sa rabde mai bine saracul greutatile vietii decat sa primeasca nenorocirile care vin de pe urma dobanzilor. Dar ce nevoie ar mai fi de cuvintele acestea, daca ati asculta de Domnul?
Care este sfatul pe care il da Domnul?
Sa dati cu imprumut acelora de la care nu nadajduiti sa luati inapoi 13!
Poate insa ma va intreba cineva:
Dar ce fel de imprumut este acela care nu-i legat cu nadejdea restituirii imprumutului?
Intelege puterea spuselor Domnului si vei admira iubirea de oameni a legiuitorului! Cand vrei sa dai saracului pentru Domnul, datul este si dar, si imprumut; este dar, din pricina ca nu mai nadajduiesti sa ti se dea inapoi; este imprumut, din pricina marii darnicii a Stapanului, Care iti va plati datoria in locul saracului; Dumnezeu, primind prin sarac putin, iti va da mult. “Cel care miluieste pe sarac imprumuta pe Dumnezeu.” 14. Nu vrei, oare, sa ai pe Stapanul universului girant ca-ti vei primi inapoi banii imprumutati? Daca vreunul dintre bogatii orasului ti-ar marturisi ca va plati pentru altii imprumutul, nu-i vei primi, oare, girul? Iar pe Dumnezeu nu-L vei primi girant al saracilor? Da argintii care-ti stau degeaba; nu-i ingreuna cu adaosuri si vei avea bine si de la Dumnezeu, si de la sarac! Tu vei avea siguranta ca nu-ti pierzi banii, pentru ca ii pazeste Dumnezeu, iar saracul va avea castig din folosirea lor. Iar daca doresti si adaos, atunci multumeste-te cu cele de la Domnul. El iti va da, in locul saracilor, si imprumutul, si dobanda. Asteapta cele ale iubirii de oameni de la Cel care este cu adevarat iubitor de oameni. Da, dobanzile pe care le iei de la saraci sunt culmea neomeniei. Iti faci castig din nenorociri, scoti bani din lacrimi, spanzuri pe cel gol, lovesti pe cel infometat; mila, deloc; nici un gand ca este om ca si tine acela ce sufera. Si mai numesti si fapte de omenie castigurile ce le ai din unele ca acestea! Vai de cei ce spun ca “amarul este dulce, si dulcele amar” si de cei ce spun ca ura de oameni este iubire de oameni. Nu erau ca acestea nici ghicitorile pe care Samson le punea oaspetilor sai: “Din cel ce mananca a iesit mancarea, iar din cel tare a iesit dulceata” 15; iar din cel ce uraste pe oameni a iesit iubirea de oameni! “Nu culeg din spini struguri, nici din ciulini, smochine” 16, nici din camata, iubire de oameni. “Tot pomul rau face roade rele.” 17 Cei care iau camata suta la suta, cei care iau zece la suta sunt infricosatori chiar atunci cand li se aude numele; iar cei care cer lunar dobanda sunt ca demonii care-i mana pe somnambuli; se napustesc asupra saracilor la soroacele lunii. Datul cu camata este rau si pentru cel care da, si pentru cel ce ia; unuia ii aduce paguba in bani, altuia, paguba in suflet. Plugarul, cand culege spicul, nu mai cauta iarasi samanta la radacina spicului; tu insa culegi si roadele, si nu renunti nici la capital. Semeni, fara sa ai pamant; seceri, fara sa fi semanat. Nu stii pentru cine aduni, dar iti sta in fata cel ce plange din pricina cametei. Este necunoscut cel care are sa se bucure de averea ta adunata din camata. Este nelamurit daca nu vei lasa cumva altora bucuria bogatiei tale, iar tie iti aduni numai raul nedreptatii tale.
Asadar, “sa nu-ti intorci fata de la cel care voieste sa se imprumute de la tine “ 19 si sa nu dai argintul tau cu camata, pentru ca, fiind invatat din Vechiul si Noul Testament cele ce-ti sunt de folos, sa pleci cu buna nadejde la Domnul, ca acolo sa primesti dobanzile faptelor tale bune, in Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia slava si puterea, in vecii vecilor. Amin.
Cuvant al Sfantului Antioh, despre camata.
Oamenii lumii acesteia niciodata nu se lasa de sfada, daca nu-si iau lucrurile cu un castig. Ca iau camata ca pret al adevarului, ca si cand incepatura de rautate si de asupreala este dreptul lor. Deci, pentru aceasta, cei ce iau camata, necurati si aspri se numesc si sunt urati inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor. Drept aceea, la crestini, gandul si chiverniseala din camata este lucru cu totul de lepadat si de defaimare, precum a zis Proorocul despre cetatea cea nedreapta, din mijlocul careia nu lipseste camata si viclesugul. Iar despre cel drept a zis: "Argintul sau in camata nu l-a dat." Si iarasi: "De camata si de strambatate va izbavi sufletele lor." Iar la Proverbe zice: "Sa nu-ti inmultesti bogatia ta din camata si din dobanda, ci sa miluiesti pe cel sarac ca sa te mantuiesti." Stiu si eu pe unii ca si-au pagubit capetele si sufletele dupa dobanda cea din camata. Iar Legea porunceste, zicand: "Celui de o credinta cu tine, sa nu-i dai din camata argintului si a bucatelor, nici din cea a toate roadele." Si iarasi: "Lucrurile tale sa nu le dai in camata." Iar Eclesiastul, pentru cei ce se imbogatesc din camata si din strambatate, a zis asa: "Este o nedreptate pe care am vazut-o sub soare, bogatie adunata din camatarii, care piere rau in galcevi, si nu se va curati sufletul acela de pacat si toate zilele lui sunt in intuneric si in manie multa." Iar Apostolul a zis, catre Timotei, scriind: "Pe cei bogati sa-i inveti sa nu nadajduiasca in bogatia lor, ci in Dumnezeu, Cel ce ne da noua toate din destul, ca sa ne bucuram de ele, indeamna-i a se imbogati prin fapte bune, sa fie milostivi si prin aceasta a se strange noua comoara in ceruri."
Deci, supunandu-va fratilor, dumnezeiestii Scripturi, departati-va de cumplita luare de camata si de pofta aceea urata de Dumnezeu, ca injugata este camata cu viclesugul. Sa ravnim mai bine ravnei celei bune a fericitului Zaheu, zicand impreuna cu dansul: "Iata, jumatate din avutia mea, Doamne, o dau saracilor si, de am napastuit pe cineva, intorc impatrit", ca si noi sa auzim de la Stapanul, Mantuitorul, Cel ce stie cele ascunse ale noastre: "Astazi s-a facut mantuire casei acesteia." Caruia se cuvine slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
EXPUNERE DE MOTIVE
PREAMBUL
1. Având în vedere că prăbuşirea nivelului de trai al populaţiei pe fondul crizei economice şi financiare, pierderea locurilor de muncă, creşterea somajului şi creşterea alarmantă a numărului de persoane aflate în stare de sărăcie extremă pot fi vectorii unei catastrofe sociale;
2. Cunoscând că tinerii şi copiii sunt cei mai afectaţi psihic şi fizic de flagelul sărăciei extreme şi că statul îşi asumă responsabilitatea justiţiei şi securităţii sociale, acordându-le o atenţie specială;
3. Reafirmând că statul român are ca fundament unitatea poporului, solidaritatea şi identitatea spirituală a cetătenilor săi, că nimeni nu poate fi supus nici unui fel de tratament inuman ori degradant;
4. Amintind că în nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai, că nimeni nu poate fi lipsit în mod forţat de mijloacele minime de supravieţuire, şi că dreptul la viaţă şi la demnitate sunt garantate de pactele şi tratatele internaţionale;
7. Recunoscând că respectarea obligaţiilor asumate de cetăţenii români în contractele de credit este absolut necesară pentru preîntâmpinarea falimentului instituţiilor de credit şi pentru menţinerea încrederii în climatul socio-economic românesc;
8. Apreciind că adoptarea prezentei legi poate evita măsura suprataxarii instituţiilor financiar-bancare ce desfăşoară operaţiuni pe teritoriul României;
9. Considerând necesitatea respectării acordurilor-cadru ale României cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană, drept prioritate naţională pentru redresarea economică;
10. Luând act de expresia voinţei colective susţinută de semnăturile a peste o sută de mii de cetăţeni români şi ţinând seama de faptul că se impune instituirea de măsuri urgente în vederea prevenirii unei catastrofe sociale iminente, în temeiul art. 74 alin. (1), din Constituţia României, republicată, solicităm Parlamentului României adoptarea prezentei legi:
LEGE PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI EXTREME
ŞI PREVENIREA UNEI CATASTROFE SOCIALE
Termeni şi expresii utilizate
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
1. forţa majoră: împrejurare de fapt de origine externă, cu caracter extraordinar, absolut imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod obiectiv şi fără nici o culpă din partea debitorului executarea obligaţiei contractuale a acestuia;
2. justiţie socială, securitate socială: dreptul la securitatea alimentară a persoanei şi la obţinerea protecţiei statului împotriva ameniţărilor vieţii, sanătăţii sau tratamentelor nedemne din partea oricarui individ, grup sau instituţie;
3. grupuri vulnerabile: grupuri de persoane care se confruntã cu grave probleme economice şi sociale pe care nu le pot depăşi fără intervenţia statului şi sprijinul comunităţii;
4. instituţii de credit: băncile, băncile de economisire-creditare, băncile de credit ipotecar, organizaţiile cooperatiste de credit şi instituţiile emitente de monedă elecronică.
5. sărăcie: stare manifestată prin lipsa (insuficienţa) accesului la resurse care limitează activitatea şi satisfacerea nevoilor considerate a fi absolut necesare pentru existenţă în colectivitatea de convieţuire.
6. sărăcie extremă: orice persoană care nu are asigurate alimente în valoare de minimum 4 lei/zi.
7. necesar minim de hrană zilnic: *2787,00 Kcal., dar nu mai puţin de:
alimente în valoare de 10 lei/persoană/24h; *Anexa 1- norma minimă de hrană.
8. consumator: orice persoană fizică, cetăţean român, sau persoană juridică cu sediul social în România, care a încheiat unul sau mai multe contracte de credit, de orice fel, cu instituţii de credit ce desfasoară operaţiuni pe teritoriul României.
9. catastrofă socială : stare de anomie care determină condiţii de existentă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică sau psihică în sanul colectivităţii sau grupului, la înhibarea naşterilor şi distrugerea familiei, la sinucideri sau tentative de suicid în rândul copiilor, tinerilor şi adulţilor; vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor colectivităţii sau grupului, strămutări masive de populaţie prin migraţie, declin demografic şi pierderea identităţii culturale şi spirituale pană la disoluţia statului.
Dispoziţii generale
Art.1. - Mãsuri urgente
Prezenta lege instituie măsuri urgente pentru combaterea sărăciei extreme şi pentru prevenirea unei catastrofe sociale, avand drept scop protejarea vieţii şi demnităţii umane.
Art.2. - Domeniu de aplicare a legii
Beneficiază de dispoziţiile prezentei legi persoanele singure şi familiile ale căror venituri nu asigură acoperirea nevoilor zilnice minime de trai, sunt excluse social la o viaţă demnă şi, care, au în derulare unul sau mai multe contracte de credit.
Art.3. - Reglementãri speciale
Persoanele aflate în situaţia prevăzută la art.2., din prezenta lege au obligaţia de a păstra pentru sine şi/sau pentru membrii familiei, din veniturile obţinute legal, o sumă proporţională cu necesarul minim de hrană zilnică pentru supravietuire.
Dispoziţii privind fondul reglementării
Art.4. - Perioada de suspendare
În executarea prezentei legi se suspendă pe o perioada de 18 luni obligaţiile ce decurg din contractele de credit pentru consumatori, încheiate de cetătenii români cu insţituţiile de credit pe teritoriul României, aflaţi în situaţia de sărăcie extremă.
Art.5. - Recunoaşterea dreptului
Prezenta lege recunoaşte dreptul de suspendare a obligaţiilor ce decurg din contractele de credit pentru consumatori numai persoanelor şi familiilor afectate de flagelul sărăciei care solicită în mod expres suspendarea legală pentru cauzã de forţă majoră.
Art.6. - Comunicãri şi proceduri
Notificarea instituţiei de credit de către persoanele aflate în situaţie de forţă majoră, în condiţiile prezentei legi, se comunică prin intermediul cabinetelor de avocaţi, numai după certificarea cuprinsului, datei şi semnăturii înscrisului.
Art.7. - Declaraţii
(1) Notificarea trebuie să cuprindă obligatoriu, pe lângă datele de identificare ale instituţiei de credit şi numărul contracului de credit, declaraţia pe proprie răspundere a consumatorului cu privire la situaţia de forţa majoră.
(2) Orice notificare ce nu conţine elementele enumerate va fi considerată nulă de drept. Art.8. - Informarea consumatorului
Avocatul angajat să certifice cuprinsul notificării are obligaţia să facă menţiuni în textul acesteia despre informarea solicitantului privind consecinţele declaraţiilor neadevărate cu privire la situaţia de forţă majoră.
Art.9. - Certificatul declaraţiei de forţã majorã
(1) Notificarea va fi încheiată în atâtea exemplare originale câte părţi sunt în contract, plus un exemplar care va rămâne la mapa avocatului.
(2) Exemplarul original eliberat solicitantului reprezintă certificatul declaraţiei de forţă majoră care suspendă de drept obligaţiile ce decurg din contractele de credit în condiţiile prezentei legi.
Art.10. - Verificãri
Instituţia de credit notificată potrivit legii de către persoana care se declară în situaţie de forţă majoră, poate solicită autoritaţilor competente verificarea veniturilor solicitantului.
Art.11. - Obligaţii de platã
Pentru asigurarea activităţii instituţiilor de credit persoanele care beneficiază de suspendarea obligaţiilor contractuale pentru debite mai mari de 10.000 (zece mii) de euro, sunt obligate să plătească pe perioada suspendării o sumă în echivalent a zece euro lunar din valoarea totală a sumelor contractate cu instituţia de credit, indiferent de monedă în care este contractat împrumutul.
Art.12. - Sancţiuni
Nerespectarea obligaţiei prevăzută în articolul precedent pe o perioadă mai mare de 30 de zile de la împlinirea termenului de plată atrage după sine anularea dreptului de suspendare a obligaţiilor contractuale.
Art.13. - Reluarea plãţilor
Orice persoana beneficiară a drepturilor prezentei legi poate să solicite instituţiei de credit notificate, în interiorul termenului de suspendare, reluarea plăţilor în cuatumurile convenite iniţial potrivit cu obligaţiile contractuale asumate.
Art.14. - Dispoziţii privind persoanele juridice
La cerere, pot beneficia de suspendarea obligaţiilor contractuale, în condiţiile prezentei legi, persoanele juridice de drept privat cu rol activ în societate care încheie contracte de muncă cu două sau mai multe persoane aflate în stare de sărăcie extremă, titulare ale certificatului declaraţiei de forţă majoră.
Art.15. - Condiţii de formã
(1) Cererea de suspendare a obligaţiilor se adresează instituţiei de credit cu care are raporturi contractuale persoana juridică şi va fi însoţită obligatoriu de copii legalizate ale contractelor de muncă nou încheiate, certificatele declaraţiei de forţă majoră, statele de plată întocmite pe ultima lună întreagă semnate de toţi salariaţii solicitantului, şi de adeverinţa de plată a contribuţiilor angajatorului pentru veniturile angajaţilor.
(2) Condiţiile de formă ale cererii de suspendare cât şi a celorlalte înscrisuri anexate vor fi aceleaşi ca şi cele pentru persoane fizice.
Art.16. - Interdicţii
(1) Pe perioada suspendării obligaţiilor contractuale cu instituţia de credit persoana juridică nu poate face concedieri individuale sau colective din motive ce nu ţin de persoana angajatului.
(2) Orice concediere efectuată cu încălcarea alin.(1), atrage anularea dreptului de suspendare a obligaţiilor contractuale.
Dispoziţii speciale şi tranzitorii
Art.17. - Dispoziţii derogatorii
Prin derogare de la dipoziţiile codului de procedură civilă în materia executării silite, persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute de prezenta lege sunt exceptate de la aplicarea acestor proceduri.
Art.18. - Suspendare de drept
La data intrării în vigoare a prezentei legi se suspendă de drept actele de executare silită şi de evacuare aflate în derulare pentru persoanele care nu deţin altă locuinţă decât cea dobândită prin contract de credit de orice tip sau care se află în situaţia articolului 2, din prezenta lege.
Art.19. - Nulitãţi
Actele de executare şi cele subsecvente acestora întocmite cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi împotriva persoanelor care beneficiază de drepturile conferite de aceasta, după declararea situaţiei de forţă majoră, sunt nule de drept.
Dispoziţii finale
Art.20. Pentru refacerea şi întărirea coeziunii sociale orice cetăţean ce realizeaza venituri peste media salarială pe economie, este obligat în virtutea art.4. din Constituţia României să acorde sprijin persoanelor aflate în situaţia de sărăcie extremă.
Art.21.
Pentru stimularea solidarităţii şi participării la lupta împotriva sărăciei şi pentru împiedicarea tragediilor în familiile rămase fără adăpost în urma executărilor silite, persoanele din mediul privat vor putea pune la dispoziţia acestora terenuri pentru construcţia de locuinţe sociale.
Art.22.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile de drept public şi privat, structurile asociative, precum şi instituţiile de cult recunoscute de lege vor acorda sprijin persoanelor aflate în dificultate în vederea combaterii fenomenului sărăciei extreme;
I. ACTIVITĂŢI DE INFORMARE PUBLICĂ SI CONSULTARE
1. În vederea elaborării formei finale a proiectului de act normativ este necesarã o consultare prealabilã cu societatea civilã, sens în care proiectul poate fi dezbãtut, completat, modificat şi reprodus liber.
2. Proiectul va fi trimis spre informare autoritãţilor a cãror activitate este legatã de proiectul de act normativ:
a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei;
II. INFORMARE PUBLICA PRIVIND IMPLEMENTAREA
ACTULUI NORMATIV
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării şi adoptãrii proiectului de act normativ.
2. Informarea societăţii civile cu privire la impactul social în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra vietii, sănătăţii şi securităţii cetăţenilor.
Iata ce ne invata parintele nostru, sf Vasile cel Mare despre camata ( uraciune in fata Domnului):
Omilia a II-a la o parte din Psalmul XIV
Vorbindu-va ieri despre Psalmul XIV, timpul nu mi-a ingaduit sa ajung pana la sfarşitul lui. Am venit insa acum, ca un bun datornic, sa platesc datoria pe care n-am platit-o ieri.
Textul care a ramas necomentat din psalm este scurt la auz. De aceea poate ca multi dintre voi nici n-au observat ca a fost lasat la o parte, socotind ca n-a mai ramas nimic de explicat. Stiind insa ca acest scurt text are o mare putere pentru lucrurile din viata, m-am gandit ca nu trebuie sa trec cu vederea folosul pe care-l avem de pe urma talcuirii lui. Profetul, infatisand in acest psalm pe barbatul desavarşit care are sa se urce la viata cea netulburata, a enumerat printre faptele lui mari şi pe aceea ca n-a dat cu camata argintul sau. In multe locuri din Scriptura este hulit pacatul acesta. Iezechiel pune intre cele mai mari pacate “camata şi adaosul” 1, iar Legea le interzice in termeni precişi: “Sa nu iei camata de la fratele tau şi de la aproapele tau” 2; şi iaraşi zice: “Viclenie peste viclenie şi camata peste camata” 3. Iar despre cetatea cea plina de pacate, ce spune psalmistul? “N-a lipsit din pietele ei camata şi viclesug.” 4 Si acum, in psalmul acesta, profetul a adaugat acelaşi lucru pentru a-l caracteriza pe omul desavarşit, zicand:
“Argintul sau nu l-a dat cu camata.” 5
Intr-adevar, este culmea neomeniei ca de la cel lipsit de cele necesare vietii, care-ti cere imprumut ca sa se ajute in viata, tu sa nu te multumesti cu capitalul, ci sa nascocesti venituri şi sa aduni bogatii de pe urma nenorocirilor saracului. Domnul ne-a poruncit lamurit, zicand: “De la cel ce voieste sa se imprumute de la tine nu intoarce fata” 6.
Iubitorul de argint insa, vazand pe omul silit de nevoi ca ii cade la picioare, rugandu-l - ca ce umilinte nu face, ce nu graieste ? -, n-are mila de cel care se injoseste atata, nu se gandeste ca şi el e om; nu-i induplecat de rugamintile lui, ci ramane nemiscat şi aspru; nu se uita la rugaciunile lui, nu-l misca lacrimile lui; staruie in refuzul sau, se jura şi se blesteama ca şi el n-are deloc bani; ca şi el cauta, de-ar gasi, pe cineva care sa-l imprumute; îşi intareste cu juraminte minciuna şi adauga neomeniei sale un nou pacat: juramantul fals. Dar cand cel care cere imprumut ii aminteste de camata şi-i numeste vreo ipoteca, atunci iubitorul de argint, coborandu-şi sprancenele, incepe sa zambeasca şi-şi aduce aminte de prietenia de parinte; il numeste cunoscut şi prieten şi-i spune: “Am sa caut sa vad daca n-am ceva bani puşi deoparte. Da, am o suma de bani data mie de un prieten spre pastrare pentru a-i aduce venit; acela insa a hotarat dobanzi mari; eu voi micsora negreşit ceva din dobanzi şi-ti voi imprumta banii cu dobanda mai mica”. Camatarul ia o infatisare ca aceasta; il mangaie pe nenorocit cu astfel de cuvinte şi-l ademeneste; il leaga cu polite, şi nenorocitul pleaca; şi, pe langa saracia care-l doboara, ii mai ia şi libertatea. Ca cel care-şi ia sarcina sa plateasca dobanzi, pe care nu le poate plati, se supune de buna voie unei robii pe viata.
Spune-mi! Ceri bani şi castig la acesti bani de la cel sarac? Daca ti-ar fi putut spune ca e mai bogat, ce-ar mai fi cautat la usa ta? A venit sa-l ajuti, şi a dat de un dusman! A cautat leacuri, şi a gasit otrava! Ar fi trebuit sa usurezi saracia omului, dar tu i-ai marit lipsa. Cauti ca pustia sa rodeasca! Intocmai ca un doctor care se duce la bolnavi, dar in loc sa-i vindece le mai ia şi bruma de sanatate ce le-a mai ramas, tot asa şi tu faci din suferintele nenorocitilor prilej de imbogatire. Si dupa cum plugarii se roaga sa ploua ca sa li se inmulteasca semintele, tot asa şi tu ceri ca oamenii sa fie saraci si lipsiti, ca banii sa-ti produca bani. Nu-ti dai seama ca, nascocind din camata cresterea bogatiei tale, ii faci mai mare adaosul de pacate? Cel care-ti cere bani cu imprumut simtindu-se amenintat nu stie ce sa faca; cand se uita la saracia lui, este deznadajduit, ca nu stie de va putea achita imprumutul si dobanzile; dar cand se uita la nevoia ce o are, indrazneste sa se imprumute. In urma, unul, silit de nevoie, este invins; celalalt e vesel, ca l-a inlantuit cu polite şi ipoteci.
Cand cel ce se imprumuta ia banii, este mai intai stralucitor şi vesel; se bucura de o floare straina, care vrea sa arate ca i s-a schimbat viata: masa intinsa, haine luxoase; slugile, şi ele, au alta infatisare, sunt mai vesele; vin apoi linguşitorii, oaspetii, nenumaratii paraziti ai caselor. Dar indata ce banii incep sa se scurga, iar timpul, cu trecerea lui, adauga dobanzile, noptile nu-i mai aduc aceluia odihna, ziua nu-i mai este vesela, soarele nu-l mai incanta, ci-i amaraste viata; uraste zilele care-i grabesc scadenta, se teme de luni, care-i maresc dobanzile. Daca doarme, vede in vis pe creditor. Urat vis! Creditorul sta la capataiul lui. Daca e treaz, dobanda ii stapaneste gandul, dobanda ii este grija lui. Scriptura spune: “Creditorul şi datornicul se intalnesc unul cu altul; dar Dumnezeu pe amandoi ii cerceteaza” 7. Unul, ca un caine, urmareste prada; celalalt, ca un vanat gata prins, se teme de intalnire. Saracia i-a rapit indrazneala. Amandoi numara pe degete scadenta: unul se bucura de cresterea dobanzilor, celalalt suspina de adaosul nenorocirilor. “Bea apa din vasele tale!” 8, spune Scriptura; adica: cerceteaza puterile tale, nu merge la izvoare straine, ci culege din livezile tale cele ce-ti pot usura viata! Ai lucruri de arama, haine, vite, vase fel de fel! Vinde-le! Cauta sa dai totul, afara de libertate.
Poate insa ca-mi vei spune:
· Mi-e ruşine sa le vand.
· Ce va fi daca, putin mai tarziu, un altul le va cara, va striga la licitatie bunurile tale şi le va vinde pe un pret de nimica, chiar in ochii tai?
Nu te du la uşi straine! “Fantana straina este cu adevarat stramta.” 9 Mai bine este sa-ti usurezi nevoile incetul cu incetul, cu ganduri chibzuite, decat sa scapi de ele dintr-o data cu bani straini, iar mai pe urma sa-ti pierzi toata averea. Daca ai cu ce plati, de ce nu cauti sa scapi de greutatile de-acum cu banii acestia? Iar daca nu poti plati, atunci vindeci un rau cu alt rau. Nu primi sa fii asaltat de creditor! Nu suferi sa fii cautat şi urmarit ca un vanat! Inceput al minciunii este imprumutul, pricina de nemultumire, de nerecunostinta şi de juramant fals. Altele sunt cuvintele celui care cere imprumut, şi altele sunt cand i se cere imprumutul inapoi. “Daca nu l-as fi intalnit atunci, îşi spune datornicul, poate ca as fi gaşit alte mijloace sa scap de stramtorare. Nu mi-ai pus tu banii in mana fara voia mea? Arama avea aurul tau, iar monedele erau false !”
Daca cel ce te imprumuta iti este prieten, cauta sa nu-i pierzi prietenia! Daca ti-e dusman, cauta sa nu cazi in mainile dusmanului! Te impodobesti pentru putina vreme cu lucruri straine, dar mai tarziu vei pierde şi averea pe care o ai de la parinti. Esti sarac acum, dar esti liber! Dupa ce te-ai imprumutat, nu numai ca nu vei fi bogat, dar iti vei pierde şi libertatea. Cel ce s-a imprumutat este rob celui ce l-a imprumutat; este rob mercenar, care face o slujba ce i se impune. Cainii se imblanzesc cand primesc hrana; cel ce da cu imprumut se infurie şi mat mult cand primeste; nu inceteaza a latra, ci cere tot mai mult. Daca te juri, nu te crede; iti scotoceste toata casa şi-ti negutatoreste politele. Daca ieşi din casa, te trage la el şi te taraste; daca te ascunzi inauntru, sta in fata casei tale şi-ti bate la usa. Te face de ruşine in fata sotiei, te insulta in fata prietenilor, te ia de gat in piata; rea intalnire in timp de sarbatoare; iti face traiul netrai.
Dar poate ca imi spui:
· Eram la mare stramtorare şi nu aveam de unde face rost de bani.
· Care ti-e folosul ca ai amanat cu o zi stramtorarea ta? Ca va veni peste tine iaraşi “saracia ca un bun alergator” 10, şi stramtorarea va fi aceeaşi, ba şi cu adaos. Ca imprumutul nu-i scapare deplina de saracie, ci o mica amanare a greutatilor pe care le ai. Sa suferim astazi greutatile lipsei! Sa nu le amanam pe maine, imprumutandu-ne! Daca nu te-ai imprumutat, esti la fel de sarac şi astazi, şi-n zilele urmatoare; dar daca te-ai imprumutat, vei suferi şi mai cumplit, pentru ca dobanzile iti maresc saracia. Acum nimeni nu te invinuieste ca esti sarac, ca raul acesta este fara voia ta; dar daca ajungi sa platesti dobanzi, toti te vor mustra pentru nesocotinta ta.
Sa nu adaugam, dar, din nesocotinta noastra, un rau facut cu voia noastra, pe langa relele care vin peste noi fara voia noastra. Nebunie copilareasca este sa nu ne marginim la cele ce avem, ci, intemeiati pe nadejdi nesigure, sa ne expunem la o paguba reala şi de neinlaturat. Da, de pe acum te gandesti cu ce vei plati datoria. Din banii pe care-i imprumuti? Dar nu-ti ajung sa-ti acoperi nevoile şi sa platesti şi datoria. Daca pui insa la socoteala şi dobanzile, de unde se vor inmulti atat de mult banii, incat sa-ti usureze şi nevoile, şi sa-ti acopere şi capitalul, iar, in afara de asta, sa mai nasca şi dobanzi? Imi spui, poate, ca nu vei da imprumutul din banii pe care i-ai luat. Dar, atunci, de unde? Sa asteptam deci nadejdile acelea şi sa nu ne repezim ca pestii la momeala. Dupa cum aceia o data cu hrana inghit şi undita, tot asa şi noi, o data cu banii imprumutati, suntem strapunşi şi de dobanzi. Saracia nu aduce ruşine. Pentru ce sa ne adaugam şi ocara adusa de datorii? Nimeni nu vindeca o rana cu alta rana, nici nu se vindeca raul cu rau, nici nu se alunga saracia cu dobanzi. Esti bogat? Nu te imprumuta! Esti sarac ? Nu te imprumuta! Daca esti bogat, n-ai nevoie sa te imprumuti, iar, daca n-ai nimic, nu vei avea cu ce sa-ti platesti imprumutui. Nu-ti da viata ta pe mana gandurilor ce ti le vei face mai tarziu, ca sa nu fericesti zilele cand nu plateai dobanzi. Intr-o singura privinta ne deosebim noi, cei saraci, de cei bogati: ca suntem fara griji. Dormim si radem de bogati ca nu pot dormi; suntem fara de griji si veseli, iar bogatii sunt totdeauna incruntati si plini de griji. Datornicul, la randul lui, este si sarac, si plin de griji; noaptea ii e fara somn; si tot fara somn ii este si ziua; e plin de ganduri toata vremea. Socoteste cat pretuieste averea lui, cat casele cele luxoase ale altora, mosiile celor bogati, imbracamintea celor pe care-i intalneste, tacamurile si vesela celor ce dau ospete. “De-ar fi acestea ale mele, îşi zice el, as da atata si atata, si as scapa de camata !” Aceste ganduri se inscauneaza in inima lui si noaptea, iar ziua e cuprins tot de astfel de ganduri. Daca bate cineva la usa, datornicul se ascunde sub pat. A intrat cineva in casa cu forta, ii bate cu putere inima. Latra cainele? Il trec sudorile, il cuprinde neliniste mare si se uita de jur-imprejur unde sa fuga. Cand se apropie scadenta, se ingrijeste ce minciuna sa gaseasca, ce scuza sa plasmuiasca pentru a amana pe camatar.
Nu te gandi numai cum te simti cand iei bani cu imprumut, ci si ce vei simti cand ti se va cere imprumutul inapoi! Pentru ce te injugi cu o fiara care naste dobanzi dupa dobanzi? Se spune ca iepuroaicele in acelasi timp si nasc, si hranesc, si zamislesc. La fel si banii camatarilor: in acelasi timp si sunt imprumutati, si nasc, si sporesc. Inca n-ai primit imprumutul in maini, si camatarii iti si cer dobanda pentru luna aceea. Si iarasi banii acestia imprumutati dau nastere la randul lor unui alt rau, acela la altul, si raul creste la nesfarsit. De aceea, acest fel de lacomie îşi merita numele ce-l are. Socot ca se numeste camata din pricina relelor multe la care da nastere. Altminteri, cum si-ar fi putut lua o numire ca aceasta? 11 Sau poate se numeste asa din pricina durerilor si tristetilor pe care le produce de obicei in sufletele celor ce se imprumuta. Precum sunt durerile aceleia ce naste, asa este si scadenta pentru cel datornic. Camata, la camata! Rea odrasla din niste parinti rai. Cametele sa se numeasca “pui de vipere” 12, pentru ca ele sunt odraslele cametelor. Se spune ca viperele cand se nasc, mananca pantecele mamelor lor; si cametele se nasc mancand casele datornicilor. Semintele cresc cu timpul, iar animalele tot cu timpul ajung la maturitate; dar camata astazi naste, si tot astazi incepe sa nasca. Animalele care nasc de timpuriu, de timpuriu inceteaza de a naste; banii insa, care incep sa se inmulteasca de timpuriu, adauga la nesfarsit ban langa ban. Fiecare dintre cele ce cresc, cand ajunge la marimea ei proprie, se opreste din crestere; dar argintul lacomilor, cu cat trece timpul, cu atat se inmulteste. Animalele, dupa ce transmit urmasilor puterea de a naste, inceteaza de a naste; dar banii camatarilor nasc si dupa ce au nascut alti bani; fac de intineresc si banii cei vechi. Sa n-ajungi sa ai de-a face cu aceasta fiara nemaiauzita!
Uita-te la soare! E liber! Pentru ce-ti expui libertatea vietii tale? Nici un luptator cu pumnii nu se fereste atata de loviturile rivalului sau, cat se fereste datornicul de intalnirile cu creditorul, ascunzandu-si capul dupa ziduri si coloane.
Poate ca cineva imi va spune:
Cu ce-am sa ma hranesc ?
Ai maini, ai o meserie, munceste cu ziua, intra sluga! Multe sunt mijioacele de trai, multe sunt prilejurile! Nu poti munci ca esti neputincios? Cere de la cei ce au! E rusinos cersitul? Dar mai rusinos este sa fugi de cel care te-a imprumutat! Negresit, nu spun asta ca sa-ti dau porunci, ci ca sa-ti arat ca toate sunt mai usor de suportat decat imprumutul. Furnica poate sa se hraneasca fara sa ceara si fara sa se imprumute, iar albina daruieste ramasitele hranei ei reginei, careia natura nu i-a dat nici maini, nici meserie. Tu insa, om, vietuitoare care poate deprinde usor orice meserie, tu nu gasesti, oare, dintre toate meseriile, una care sa-ti intretina viata?
Totusi nu vedem venind sa se imprumute pe cei lipsiti de cele de neaparata trebuinta vietii - ca unii ca acestia nici nu gasesc creditori -, ci se imprumuta cei care fac cheltuieli mari, care fac lux inutil, care sunt robi placerilor femeiesti. Femeia spune: “Imi trebuie rochie luxoasa si bijuterii; copiilor mei le trebuie podoaba stralucita a hainelor; dar si slugilor mele le trebuie imbracaminte inflorata si felurita; iar la masa, belsug!” Un barbat care slujeste femeii sale in unele ca acestea se duce la zaraf si, inainte de a se folosi de banii imprumutati, schimba un stapan cu altul; si schimband mereu pe cei care-l imprumuta, prin continuarea raului, nu-si mai da seama in ce incurcatura se gaseste. Si dupa cum hidropicii nu-si inchipuie ca sunt bolnavi, din pricina ingrasarii lor, tot asa si cel care se tot imprumuta îşi inchipuie ca e bogat, pentru ca mereu ia si mereu da, achitand imprumutul ajuns la scadenta cu alt imprumut nou; si astfel, prin continuarea imprumuturilor, castiga increderea creditorilor. Dar, dupa cum cei care se imbolnavesc de holera varsa ce au mancat mai inainte si, daca introduc o noua mancare inainte de a li se curati bine stomacul, o varsa iarasi si pe aceasta cu durere si cu zguduituri, tot asa si acestia, platind camata peste camata, fac un al doilea imprumut inainte de a scapa de imprumutul de mai inainte; pentru moment, se lauda cu banii altora, dar mai tarziu îşi plang propriii lor bani. O, pe cati nu i-au pierdut banii strain!! Cati imbogatiti, ca in vis, n-au cazut in pagube nespus de mari!
Mi se poate insa spune:
Multi s-au imbogatit din imprumuturi!
Dupa parerea mea, mai multi s-au spanzurat. Tu ii vezi pe cei care s-au imbogatit, dar nu-i numeri pe cei care s-au spanzurat, care, nemaiputand indura rusinea fata de creditori, au preferat moartea prin spanzuratoare decat o viata plina de ocara. Am vazut o priveliste jalnica: copii din oameni liberi dusi la vanzare in piata din pricina datoriilor parintilor. N-ai bani ca sa-i lasi copiilor ? Nu le lua si libertatea! Un singur lucru pastreaza-le: bunul libertatii, averea pe care ai mostenit-o tu de la parinti! Nimeni niciodata n-a fost dat in judecata pentru ca tatal lui a fost sarac; datoria parinteasca insa duce la inchisoare. Nu lasa un zapis care sa fie un blestem parintesc pentru copiii si nepotii tai
Ascultati, bogatilor, ce sfaturi dau saracilor din pricina neomeniei voastre! Sa rabde mai bine saracul greutatile vietii decat sa primeasca nenorocirile care vin de pe urma dobanzilor. Dar ce nevoie ar mai fi de cuvintele acestea, daca ati asculta de Domnul?
Care este sfatul pe care il da Domnul?
Sa dati cu imprumut acelora de la care nu nadajduiti sa luati inapoi 13!
Poate insa ma va intreba cineva:
Dar ce fel de imprumut este acela care nu-i legat cu nadejdea restituirii imprumutului?
Intelege puterea spuselor Domnului si vei admira iubirea de oameni a legiuitorului! Cand vrei sa dai saracului pentru Domnul, datul este si dar, si imprumut; este dar, din pricina ca nu mai nadajduiesti sa ti se dea inapoi; este imprumut, din pricina marii darnicii a Stapanului, Care iti va plati datoria in locul saracului; Dumnezeu, primind prin sarac putin, iti va da mult. “Cel care miluieste pe sarac imprumuta pe Dumnezeu.” 14. Nu vrei, oare, sa ai pe Stapanul universului girant ca-ti vei primi inapoi banii imprumutati? Daca vreunul dintre bogatii orasului ti-ar marturisi ca va plati pentru altii imprumutul, nu-i vei primi, oare, girul? Iar pe Dumnezeu nu-L vei primi girant al saracilor? Da argintii care-ti stau degeaba; nu-i ingreuna cu adaosuri si vei avea bine si de la Dumnezeu, si de la sarac! Tu vei avea siguranta ca nu-ti pierzi banii, pentru ca ii pazeste Dumnezeu, iar saracul va avea castig din folosirea lor. Iar daca doresti si adaos, atunci multumeste-te cu cele de la Domnul. El iti va da, in locul saracilor, si imprumutul, si dobanda. Asteapta cele ale iubirii de oameni de la Cel care este cu adevarat iubitor de oameni. Da, dobanzile pe care le iei de la saraci sunt culmea neomeniei. Iti faci castig din nenorociri, scoti bani din lacrimi, spanzuri pe cel gol, lovesti pe cel infometat; mila, deloc; nici un gand ca este om ca si tine acela ce sufera. Si mai numesti si fapte de omenie castigurile ce le ai din unele ca acestea! Vai de cei ce spun ca “amarul este dulce, si dulcele amar” si de cei ce spun ca ura de oameni este iubire de oameni. Nu erau ca acestea nici ghicitorile pe care Samson le punea oaspetilor sai: “Din cel ce mananca a iesit mancarea, iar din cel tare a iesit dulceata” 15; iar din cel ce uraste pe oameni a iesit iubirea de oameni! “Nu culeg din spini struguri, nici din ciulini, smochine” 16, nici din camata, iubire de oameni. “Tot pomul rau face roade rele.” 17 Cei care iau camata suta la suta, cei care iau zece la suta sunt infricosatori chiar atunci cand li se aude numele; iar cei care cer lunar dobanda sunt ca demonii care-i mana pe somnambuli; se napustesc asupra saracilor la soroacele lunii. Datul cu camata este rau si pentru cel care da, si pentru cel ce ia; unuia ii aduce paguba in bani, altuia, paguba in suflet. Plugarul, cand culege spicul, nu mai cauta iarasi samanta la radacina spicului; tu insa culegi si roadele, si nu renunti nici la capital. Semeni, fara sa ai pamant; seceri, fara sa fi semanat. Nu stii pentru cine aduni, dar iti sta in fata cel ce plange din pricina cametei. Este necunoscut cel care are sa se bucure de averea ta adunata din camata. Este nelamurit daca nu vei lasa cumva altora bucuria bogatiei tale, iar tie iti aduni numai raul nedreptatii tale.
Asadar, “sa nu-ti intorci fata de la cel care voieste sa se imprumute de la tine “ 19 si sa nu dai argintul tau cu camata, pentru ca, fiind invatat din Vechiul si Noul Testament cele ce-ti sunt de folos, sa pleci cu buna nadejde la Domnul, ca acolo sa primesti dobanzile faptelor tale bune, in Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia slava si puterea, in vecii vecilor. Amin.
Cuvant al Sfantului Antioh, despre camata.
Oamenii lumii acesteia niciodata nu se lasa de sfada, daca nu-si iau lucrurile cu un castig. Ca iau camata ca pret al adevarului, ca si cand incepatura de rautate si de asupreala este dreptul lor. Deci, pentru aceasta, cei ce iau camata, necurati si aspri se numesc si sunt urati inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor. Drept aceea, la crestini, gandul si chiverniseala din camata este lucru cu totul de lepadat si de defaimare, precum a zis Proorocul despre cetatea cea nedreapta, din mijlocul careia nu lipseste camata si viclesugul. Iar despre cel drept a zis: "Argintul sau in camata nu l-a dat." Si iarasi: "De camata si de strambatate va izbavi sufletele lor." Iar la Proverbe zice: "Sa nu-ti inmultesti bogatia ta din camata si din dobanda, ci sa miluiesti pe cel sarac ca sa te mantuiesti." Stiu si eu pe unii ca si-au pagubit capetele si sufletele dupa dobanda cea din camata. Iar Legea porunceste, zicand: "Celui de o credinta cu tine, sa nu-i dai din camata argintului si a bucatelor, nici din cea a toate roadele." Si iarasi: "Lucrurile tale sa nu le dai in camata." Iar Eclesiastul, pentru cei ce se imbogatesc din camata si din strambatate, a zis asa: "Este o nedreptate pe care am vazut-o sub soare, bogatie adunata din camatarii, care piere rau in galcevi, si nu se va curati sufletul acela de pacat si toate zilele lui sunt in intuneric si in manie multa." Iar Apostolul a zis, catre Timotei, scriind: "Pe cei bogati sa-i inveti sa nu nadajduiasca in bogatia lor, ci in Dumnezeu, Cel ce ne da noua toate din destul, ca sa ne bucuram de ele, indeamna-i a se imbogati prin fapte bune, sa fie milostivi si prin aceasta a se strange noua comoara in ceruri."
Deci, supunandu-va fratilor, dumnezeiestii Scripturi, departati-va de cumplita luare de camata si de pofta aceea urata de Dumnezeu, ca injugata este camata cu viclesugul. Sa ravnim mai bine ravnei celei bune a fericitului Zaheu, zicand impreuna cu dansul: "Iata, jumatate din avutia mea, Doamne, o dau saracilor si, de am napastuit pe cineva, intorc impatrit", ca si noi sa auzim de la Stapanul, Mantuitorul, Cel ce stie cele ascunse ale noastre: "Astazi s-a facut mantuire casei acesteia." Caruia se cuvine slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu