CE SE INTAMPLA CU ELVETIENII?? DUPA MAXIME EGGER, ZIARISTUL CARE S-A BOTEZAT ORTODOX, E RANDUL UNUI ARHEOLOG. NU POT DECAT SA MA BUCUR SI LA MAI MULTI

Un fiu de diplomat elveţian, stabilit la Sarmizegetusa, scoate în lume istoria românilor

A dat Elveţia pe România, plictisit de răceala oamenilor din ţara lui. A învăţat româneşte la Cluj şi s-a botezat ortodox după ce a pus piciorul în biserica de la Densuş. Şi-a cumpărat o căsuţă în fosta capitală a Daciei romane şi şi-a decorat-o ţărăneşte – cu război de ţesut şi ladă de zestre. S-a însurat cu o deveancă şi e convins că nu contează unde trăieşti, ci unde călătoreştiMonna Voinescu Galerie fotoS-a născut în capitala Columbiei şi a trăit ani buni în cel puţin 10 ţări din lume. Şi-a schimbat casa din patru în patru ani. La fel şi viaţa, şi prietenii.

„Tata a fost diplomat, aşa că n-am avut de ales. Acum este pensionar şi trăieşte în Elveţia. Mama e italiancă, deci am şi sânge latin. De-asta mi-a uşor să mă împrietenesc cu românii”, spune Laurent Chrzanovski, un arheolog elveţian care trăieşte de patru ani în judeţul Hunedoara.

Facultatea a absolvit-o la Universitatea din Geneva. A făcut Arheologia, chiar dacă familia n-a fost tocmai încântată de alegerea lui. „Mama e mai pragmatică. A fost de părere că Arheologia nu-i o meserie din care să câştigi vreun ban. Dar mie asta mi-a plăcut. Am făcut-o din pasiune”, explică elveţianul, care şi-a luat Doctoratul în Arheologie romană, la Universitatea din Lausanne.

„M-am stabilit la Sarmizegetusa după două revelioane”

Laurent Chrzanovski a ajuns în România cu prilejul unui Congres internaţional de istorie romană. Evenimentul a avut loc în mai multe oraşe din Europa. A ajuns şi la Cluj, şi la Zalău. Elveţianul s-a întâlnit cu peste 150 de istorici, printre care şi români. Ai noştri i-au plăcut.

„Nu sunt la fel de reci ca elveţienii. Acolo, în ţara mea, de exemplu, am fost coleg cu o persoană timp de 10 ani şi nu m-a invitat niciodată acasă. În Elveţia, viaţa personală este separată de viaţa profesională”, explică arheologul, completând că „Am învăţat româneasca la Cluj”.

Iar din Cluj până la Hunedoara, n-a mai fost decât un pas, iar străinul l-a făcut la îndemnul unui istoric ardelean. Dorin Alicu l-a adus pe Chrzanovski pentru prima dată în Ţara Haţegului. L-a surprins zona şi vorbeşte despre ea ca despre „o mică Românie”.

„Oamenii de aici încă mai păstrează tradiţiile. În Elveţia nu vezi aşa ceva decât, eventual, în restaurantele cu specific”, povesteşte Laurent, căruia nu i-a lipsit mult să-şi cumpere o căsuţă la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. După două revelioane făcute în zonă, s-a decis. Astăzi, căsuţa e transformată într-un soi de muzeu. Este decorată cu mobilă veche, cu război de ţesut şi ladă de zestre, cu cergi, cu ştergare şi cu blide din ceramică pictate manual. Toate, mai vechi de 100 de ani.

„Doar un pat şi un aragaz sunt noi. Restul obiectelor le-am cumpărat, în mare, de pe la târgurile cu vechituri. În România se aruncă absolut tot”, a băgat de seamă străinul.

România Medievală intră în Europa peste trei ani

O casă cumpărată pe pământurile hunedorenilor şi o deveancă pe care a luat-o de nevastă au fost motive suficiente să rămână în România.

Chrzanovski n-a rupt însă toate legăturile cu străinătatea. Concediile şi le petrece tot în Europa. Apoi, predă cursuri de Doctorat la Universităţile din Lyon şi Geneva. Şi, în plus, vrea să scoată în lume istoria românilor. A făcut-o prima dată în 2008. Peste 1.000 de piese neolitice din 42 de muzee româneşti au fost expuse, timp de mai multe luni, în Elveţia. Evenimentul l-a atras şi pe preşedintele de atunci al Ţării Cantoanelor, Pascal Couchepin, care i-a adus la expoziţie şi pe reprezentanţii guvernului.

De data aceasta, Chrzanovski are un proiect cu mult mai îndrăzneţ, programat pentru anul 2013 - „România Medievală”. 1.300 dintre cele mai importante opere de artă din patrimoniul României vor fi expuse în marile muzee ale lumii, de la Paris până la Berlin, în Anglia, Spania, Italia, Ungaria sau Austria. „Va fi cea mai mare expoziţie a României în străinătate”, spune arheologul elveţian, care este şi directorul proiectului finanţat, în mare parte, de Institutul Cultural Român.



Mentalitatea românului, un lucru greu de priceput

Chiar dacă a renunţat să trăiască lângă familia lui, în oraşul european cu cea mai bună calitate a vieţii, şi oricât de apropiaţi i-ar fi românii, Laurent Chrzanovski tot mai are câte ceva să le reproşeze. Fireşte, în primul rând mentalitatea, cu care crede că nu se va obişnui niciodată, deşi e pe jumătate italian. Şi oamenii de afaceri îl cam intrigă pe străin. Nu înţelege de ce nu se implică în viaţa culturală şi socială a comunităţii în care trăiesc, aşa cum se întâmplă în alte ţări. Nici intervenţia politicului în toate domeniile nu-i pe placul lui.

„În meseria mea, e foarte greu să vorbesc astăzi, de pildă, cu un director de muzeu despre un anume proiect care se derulează pe mai mulţi ani, iar după un timp, să mă întorc la acelaşi muzeu şi să găsesc un alt director, doar pentru că la Putere a ajuns alt partid”, comentează arheologul, admiţând însă că, în afara statelor anglo-saxone, situaţia e asemănătoare în toată Europa.

Elveţianul Chrzanovski n-are idee cum va arăta viaţa lui după 2013, anul în care va fi gata proiectul „România Medievală”. De-aici înainte, n-a plănuit încă încotro îl va duce soarta. Nici măcar nu s-a gândit cât va rămâne într-un loc sau într-o zonă. Căci, dacă ar fi după el, ar alege să trăiască la Sibiu.

„Acolo este un nivel cultural pe care nu l-am întâlnit nici la Bucureşti şi nici la Cluj”, e de părere arheologul.

Până una-alta însă, Laurent Chrzanovski este angajat al Institutului Cultural Român şi câştigă un salariu lunar de 1.800 de lei.



Declaraţie:

„Printr-o expoziţie de artă e mai uşor să promovezi România. Din păcate, o prostie pe care o face un rrom în străinătate ţine o săptămână prima pagină a ziarelor. O expoziţie poate avea un impact mai mare pentru că străinii au un alt gust pentru cultură faţă de români”

Laurent Chrzanovski, arheolog elveţian