GUVERNUL MONDIAL

Presedintele UE, HERMAN VAN ROMPUY, este oficial marioneta grupului BILDERBERG si a declarat ca s-a mai facut un pas spre GUVERNUL MONDIAL.

Daca nici acum nu va treziti, aproape ca VA MERITATI SOARTA!!!

(articol preluat de pe sacciv blog VIDEO: Presedintele UE, HERMAN VAN ROMPUY, este oficial marioneta grupului BILDERBERG si a declarat ca s-a mai facut un pas spre GUVERNUL MONDIAL. Daca nici acum nu va treziti, aproape ca VA MERITATI SOARTA)

In urmatorul material, citatele din diferite articole vor fi scrise cu albastru, pentru a putea fi mai usor diferentiate de comentariile mele.
Citez din articolul Herman Van Rompuy the “Perfect” EU President – Say Hello to Turkey and Taxes (Herman Van Rompuy Presedintele “Perfect” al UE – Salutati Turcia si Taxele), aparut miercuri 18 noiembrie, cateva zile inaintea „alegerii” oficiale:
Ziarele si casele de pariuri afirma ca Prim Ministrul belgian, Herman Van Rompuy [nascut 1947], este unul din candidatii de frunte pentru slujba de primul “Presedinte UE”. Daca ne uitam in urma la cariera sa vedem ca intr-adevar este candidatul “perfect”. Cine s-ar potrivi mai bine la conducerea unei organizatii ce forteaza statele membre sa organizeze un al doilea referendum cand primul nu da rezultatul dorit?
Actualul Prim Ministru belgian Herman Van Rompuy se pare ca a devenit candidatul de frunte pentru presedintia UE (tehnic numai presedinte al Consiliului European) deoarece, pana acum, s-a abtinut sa isi exprime opinia proprie asupra oricarui lucru de la nivel european. Acesta este si motivul pentru care este atat de dificil ca cineva sa se opuna candidaturii sale, in afara de cazul cand cineva ii studiaza trecutul si cariera sa recenta de Purtator de Cuvant al Parlamentului Federal si Prim Ministru.
Dar este sau nu Mr. Van Rompuy un candidat? Oficial, el si partidul sau pretind ca nu este, deoarece se presupune ca este “indispensabil” in Belgia. Cu toate acestea, evenimentele de la cina secreta a Grupului Bilderberg de saptamana trecuta spun cu siguranta alt lucru. In timpul cinei, el a tinut un discurs in care a aratat cum Uniunea Europeana ar putea fi finantata direct, in opozitie cu mecanismele de finantare indirecta de astazi. El a respins taxele “verzi” si a propus in locul lor taxe UE asupra tranzactiilor oficiale, multe la fel ca infama taxa Tobin.
Ziarul flamand De Standaart, care a prezentat evenimentele de la cina Grupului Bilderberg a comentat ieri ca propunerea lui Herman Van Rompuy a ajuns la urechile presei deoarece unul din invitatii cinei secrete a dorit sa ii compromita candidatura. Cineva se poate intreba ce fel de om este acesta si ce fel de proces de nominalizare foloseste UE pentru presedentia sa daca dezvaluirea uneia dintre parerile unui candidat in legatura cu un subiect foarte relevant este suficienta sa ii compromita candidatura.
Oare la ce ne putem astepta de la Herman Van Rompuy daca va deveni primul presedinte al UE? El nu a fost niciodata prea comunicativ cu presa si s-a simtit mai confortabil in sedintele cu usile inchise. Se stie ca el a fost creierul acordului ce a pus bazele actualei conduceri belgiene, cand propriul sau partid, crestin-democrat si-a incalcat promisiunea de la campania electorala din 2007 de a diviza districtul electoral flamando-francez, Brussel-Halle-Vivoorde. Ca Purtator de Cuvant al Parlamentului federal, Mr. Van Rompuy a reusit, prin numeroase trucuri, sa amane votarea in sesiunea plenara cu mai multe saptamani pana cand a fost blocata de o motiune de conflict de interese. Recent el chiar a mituit unul dintre parlamentele regionale cu un stadion finantat federal pentru echipa de fotbal pentru a intarzia votarea in parlamentul federal cu cel putin inca patru luni, doar pentru a ramane mai mult la putere.
Un alt aspect ce merita a fi mentionat este ca Herman Van Rompuy este conducatorul unui guvern federal ce nu contine o majoritate a membrilor flamanzi in parlament.
Aceste lucruri arata ca Herman Van Rompuy este un om ce se aliniaza rapid noilor situatii si puteri. In timpul negocierilor guvernamentale sau ca Purtator de Cuvand al Parlamentului federal lui nu i-a pasat de ceea ce el, impreuna cu partidul sau au promis electoratului in timpul campaniei electorale. Mr. Van Rompuy nu isi reprezinta electoratul.
In mod traditional, puterea belgiana a favorizat intotdeauna integrarea europeana. Daca Mr. Van Rompuy ar deveni primul presedinte UE, integrarea europeana va deveni una dintre principalele sale ambitii. Taxele UE se potrivesc acestei ambitii foarte bine, iar evenimentul de la cina Grupului Bilderberg poate fi privit ca o dezvaluire a intentiilor sale. Ne putem astepta de asemeni ca el sa pledeze pentru o mai mare expansiune Eurozone si la o restrangere cat mai mare a abolirii exceptiilor pe care le-au dobandit UK, Suedia si Danemarka prin Tratatul de la Maastricht. Aceasta isi doreste birocratia UE de la el si aceasta va face. Aceasta birocratie favorizeaza de asemeni apartenenta Turciei la UE deci contrar cu ceea ce Mr. Van Rompuy a afirmat in parlamentul belgian in 2004, de data aceasta va sustine cu bucurie negocieri cu Turcia. Ukraina, pe care el pana acum a favorizat-o, va trebui sa astepte. Si, bineinteles, va folosi toate trucurile pentru a evita discutii nedorite. O reforma democratica in UE care sa includa un proces mai transparent, nu va fi in lista sa de prioritati.
Si iata ca a fost Herman Van Rompuy … Exact precum au decis stapanii grupului Bilderberg. Ce este cu acest grup si ce este in fapt cu aceasta Uniune Europeana, vom vedea la sfarsitul articolului. Pana atunci, sa vedem ce a mai aparut in ziare, dupa „alegerea” sa oficiala.
Conform articolului „Preşedintele Bilderberg” va conduce UE:
Până la adoptarea Tratatului de la Lisabona, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se schimba de două ori pe an, fiind asigurată prin rotaţie de câte un stat membru.
Potrivit prevederilor tratatului, noua poziţie de preşedinte al Consiliului European va avea un mandat de doi ani şi jumătate. Consiliul de Miniştri va continua să se rotească la fel ca înainte. Günter Gloser, un înalt oficial al Ministerului de Externe german, a spus că oricine ar fi numit în respectiva funcţie, ar trebui să fie o persoană „capabilă să adune consensul”. Preşedintele UE, a adăugat el, ar mai trebui să fie cineva „care este acceptat în sânul Uniunii şi care va fi şi un bun reprezentant al acesteia, dându-i o faţă”.
Cealaltă poziţie importantă introdusă de tratat se numeşte oficial Înaltul Reprezentant pentru Politica Comună de Securitate şi Externă. În prezent, politica externă a UE este asigurată atât de responsabilul pentru politică externă al Comisiei Europene, cât şi de comisarul pentru Relaţii Externe. Tratatul de la Lisabona reuneşte cele două posturi, creând poziţia de „Înalt Reprezentant” – practic un Ministru de Externe al Uniunii. Acesta serveşte şi drept vicepreşedinte al Comisiei Europene, este membru al Consiliului şi al Comisiei, şi conduce Consiliul Miniştrilor de Externe.
Apărută de ceva vreme doar cu titlu de zvon, identitatea acestui „candidat comun” a fost confirmată public joi: premierul belgian Herman Van Rompuy. În vârstă de 62 de ani, Van Rompuy, un politician creştin-democrat (de dreapta), este premier de numai 11 luni. El este un mare iubitor de poezie, dar altfel are unele vederi care i-au atras simpatia extremiştilor de dreapta, cea mai edificatoare în acest sens fiind opoziţia vehementă faţă de aderarea Turciei la UE. De asemenea, Van Rompuy este favorabil creării unui imn „naţional” al Uniunii Europene, precum şi înlăturării unor simboluri naţionale, precum stemele de pe euro, cele de pe plăcuţele de înmatriculare, dar şi pe cele din cărţile de identitate sau paşapoarte.
Într-un manifest „federalist”, politicianul flamand mai cerea „creşterea masivă a prezenţei UE” pe teritoriile statelor membre, cum ar fi arborarea drapelelor Uniunii în toate şcolile, liceele, facultăţile şi stadioanele din spaţiul european.
De asemenea, Van Rompuy vrea să finanţeze UE printr-o pleiadă de taxe impuse la nivel naţional, între care una pe combustibil şi una pe călătoriile cu avionul. Van Rompuy a devenit recent membru al exclusivistului grup Bilderberg, alcătuit din oameni de afaceri, aristocraţi şi politicieni suspectaţi şi acuzaţi că „trag sforile” din umbră. Din acest motiv, Van Rompuy a fost ridiculizat pe Internet drept „preşedintele Bilderberg”, în sensul că el ar fi fost impus de grup la preşedinţia UE.
Conform articolului S-a mai făcut un pas către guvernarea mondială:
Este important de remarcat faptul că, în discusul ţinut după ce a fost desemnat, Herman Van Rompuy a declarat că odată cu apariţia funcţiei de preşedinte al UE, s-a mai făcut un pas în procesul de formare a unicei guvernări mondiale:

Dupa cum puteti constata dupa minutul 2 al inregistrarii de mai sus, hotararea „alegerii” celor doi a avut loc in spatele usilor inchise …
Ca lider al Consiliului european, preşedintele va trebui, conform Tratatului de la Lisabona, să “faciliteze consensul în cadrul Consiliului”. Reprezentarea UE în cadrul summit-urilor şi reuniunilor internaţionale este o altă atribuţie a acestuia, limitată însă de competeţele Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, funcţie în care a fost învestită britanica Catherine Ashton [nascuta 1956].
Foarte mulţi observatori internaţionali consideră însă că în timp vor fi lărgite competenţele şi atribuţiile exercitate de preşedintele european.
Iata ce mai putem afla din Herman Van Rompuy, teologul convertit la economie:
Nu prea cunoscut în afara graniţelor ţării sale, Van Rompuy a fost cel care a reuşit să aducă un echilibru politic în Belgia, după ce statul s-a confruntat cu o criză politică fără precedent în decursul anului trecut.
Pe 30 decembrie 2008, Van Rompuy a devenit cel de-al 48-lea premier al Belgiei, funcţie la care va trebui să renunţe, întrucât noua calitate de preşedinte al UE nu-i permite să deţină vreo funcţie naţională.
Este licenţiat în filosofie şi economie, are 62 de ani şi are în spate o întreagă carieră de economist.
“Sunt mai degrabă omul acţiunii, el este mai cerebral“, a mărturisit fratele său mai mic Eric, implicat de asemenea în politică, fiind însă un militant virulent al cauzei flamande.

Silueta austeră a lui Herman, calviţia ce îi pune în evidenţă faţă ascuţită şi privirea maliţioasă, conturează calităţile de intelectual ale unui bărbat care a studiat la o şcoală iezuită şi a reflectat asupra filosofiei Sfântului Toma de Aquino, înainte de a consacra economie.
Pasionat de literatură (în special franceză şi germană) el continuă să publice pe blogul său haiku, poezii japoneze, în limba olandeză.
Această practică l-a ajutat să suporte o perioadă politică nefastă pentru creştin-democraţi (1999-2007) pe durata celor două mandate ale Guvernului condus de liberalul Guy Verhofstadt.
Belgia, care din iunie 2007 s-a aflat într-o criză generată de conflictul dintre comunitatea flamandă şi cea francofonă, a cunoscut o aplanare a tensiunilor în ultimele zece luni, după preluarea puterii de către Van Rompuy, un om politic cu simţul umorului şi amabil, care a reuşit să nu lezeze pe nimeni, spre deosebire de predecesorul său Yves Leterme, care şi-a atras criticile francofonilor.
Apreciat de regele Albert al II-lea, el este considerat ca fiind mai degrabă un moderat în privinţa dosarelor lingvistice care îi divizează pe belgieni.
Conform “Noii reprezentanţi UE, de decor” VIDEO:
Numirile n-au fost bine primite de jurnalişti. Ambii au puţină experienţă în afacerile externe, dar au primit acordul tuturor celor 27 de lideri europeni care au participat aseară la summit-ul extraordinar de la Bruxelles. Lipsiţi de strălucire, viziune ori experienţă Nici cotidianul spaniol El Mundo n-are prea multe vorbe de laudă la adresa celor doi noi reprezentanţi ai Uniunii Europene: “Doi necunoscuţi pe scena europeană şi internaţională, fără pic de experienţă în politica externă şi novici în UE vor reprezenta cele 27 de state membre în lume”. Pentru El Pais, “Noua Europă concretizată de Tratatul de la Lisabona va fi condusă de două personaje terne şi cu un profil slab“. Pentru Frankfurter Rundschau, “Uniunea Europeană şi-a găsit conducători lipsiţi de strălucire, fără viziune şi experienţă“. Pentru The Guardian, “toate şansele Europei de a forţa lumea să-i dea o nouă atenţie s-au redus”. “Seara trecută, liderii europeni au ratat o şansă reală de a se menţine la nivelul lumii G2 dominată de Washington şi Beijing” , conchid jurnaliştii britanici. Herman Van Rompuy, discret “Europa este o uniune a valorilor şi are responsabilitatea de a juca un rol important în lume“, a declarat Herman Van Rompuy după ce a fost desemnat primul preşedinte al blocului comunitar. Belgianul a mai spus că vrea ca, în funcţia sa de preşedinte al Consiliului, să se mulţumeasă doar cu un rol de facilitare a compromisurilor între statele UE. El a mai spus că vrea să rămână “discret” şi nu să dea interviuri în toată presa. Van Rompuy, care îşi va prelua funcţia la 1 ianuarie, s-a declarat de acord ca “Uniunea Europeană să continue să se extindă pentru a include şi alte ţări” în anii următori, “cu condiţia ca ele să îndeplinească toate criteriile” cerute. Astfel le-a răspuns celor care îl acuză că se opune aderării Turciei la UE, precizează AFP. În 2004, într-un moment în care nu se afla în Guvernul din ţara sa, el s-a pronunţat clar împotriva unei aderări a Turciei. Catherine Ashton, învaţă repede Cât despre Catherine Ashton, în prezent comisar european pentru Comerţ, care a fost numită Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, premierul britanic Gordon Brown a declarat că aceasta “va avea o poziţie unică asupra politicii externe europene în cursul următorilor cinci ani”. “Am călătorit prin Europa ca ministru al Justiţiei“, le-a răspuns ea criticilor săi, care susţin că este lipsită de experienţă diplomatică. “Am fost întotdeauna o negociatoare“, a continuat aceasta. În timpul mandatului său, Uniunea Europeană a încheiat cu Coreea de Sud cel mai important acord comercial negociat vreodată cu o ţară, şi este pe cale să se ajungă la un acord asupra dosarului importurilor de banane din America Latină. “Judecaţi-mă după ceea ce voi face“, a declarat Ashton, care, în opinia uneia dintre colegele sale comisar, “nu are experienţă în politică externă“, dar “este o femeie capabilă, care învaţă repede”.

Sa revenim acum la site-ul din care am preluat primul articol din acest material. Conform Meet the President of Europe (Faceti cunostinta cu Presedintele Europei):
Herman Van Rompuy este primul presedinte al Uniunii Europene care, prin ratificarea tratatului de la Lisabona de catre toate cele 27 de state membre la inceputul lui noiembrie a fost transformata in adevarate State Unite ale Europei.
Presedintele nu a fost ales: a fost numit intr-o sedinta secreta a conducatorilor guvernelor celor 27 de state membre UE. Herman Van Rompuy a fost prim ministrul Belgiei.
Pentru a-l intelege pe Herman, trebuie sa stim cate ceva despre Belgia, prototipul Uniunii Europene. Belgienii nu exista ca natiune. Belgia este un stat artificial, construit de puterile internationale in 1830 ca un compromis politic si ca un experiment. Tara cuprinde 6 milioane de olandezi ce traiesc in Flandra, jumatatea de nord a tarii si 4 milioane de francezi ce traiesc in Bologna, jumatatea de sud.
Belgienilor nu le place statul lor. Il dispretuiesc. Spun ca nu reprezinta nimic pentru ei. Nu exista belgieni patrioti, deoarece nimeni nu este dispus sa moara pentru un steag care nu reprezinta nimic. Din cauza faptului ca Belgia nu reprezinta nimic, ideologii multiculturali o iubesc. Ei afirma ca fara patriotism nu vor fi razboaie si lumea va fi un loc mai bun. Asa cum canta John Lennon: “Imaginati-va ca nu exista tari, nu este greu de facut, nimic pentru care sa ucizi sau pentru care sa mori, si nici religie de nici un fel.” [nota saccsiv: nu degeaba ratacitul era o emblema new age, cititi va rog si Aleister Crowley si REVOLUTIA SATANISTA (rock, sexualitate, droguri) – video si completari necesare]
Scopul politicienilor belgieni, in 1957, a fost de a transforma intreaga Europa intr-o mare Belgie, astfel incat razboaiele dintre natiunile Europei sa nu mai fie posibile, in conditiile in care nu vor mai exista natiuni, toate fiind incorporate intr-un superstat artificial.
Insa la o privire mai atenta asupra Belgiei, constatam ca ii lipsesc mai multe, nu numai patriotismul. Ii lipseste de asemeni si democratia, respectul in fata legii si cinstea politica. In cartea De Afwezige Meerderheid (Majoritatea Absenta), filosoful flamand Lode Claes (1913-1997) a aratat ca fara o identitate si fara patriotism, nu poate exista cinste si nici democratie.
Unul dintre oamenii care a fost influentat profund de catre lucrarea Dr. Claes a fost un tanar politician, numit Herman Van Rompuy. Van Rompuy, un catolic conservator, nascut in 1947, a facut parte din Partidul Crestin Democrat Flamand. El a scris carti si articole despre importanta valorilor traditionale, rolul religiei, despre protejarea nenascutilor, despre radacinile crestine ale Europei si necesitatea de a le pastra. Ii repugnau natura nedemocratica si imorala a politicienilor belgieni si aceste lucruri l-au dus la un fel de criza a constiintei. Herman a ajuns senator si a intrat in guvern pe postul de ministru junior. In 1988 el a devenit lider al partidului crestin-democrat.
In aprilie 1990, Regele Baudouin al Belgiei (1930-1993) a abdicat din cauza unui proiect de lege in legatura cu avorturile ce era foarte liberal, iar partidul crestin democrat, condus de Herman Van Rompuy, care intotdeauna s-a mandrit a fi un bun catolic, a votat una dintre cele mai liberale legi ale avortului din Europa. Apoi regele a fost convins sa isi reia tronul in ziua urmatoare votarii legii.
Cariera politica a lui Herman a continuat. A devenit Ministrul Bugetului Belgiei si Viceprim Ministru, Purtator de Cuvant al Camerei Reprezentantilor si in cele din urma Prim Ministru. A continuat sa publice carti intelectuale si inteligente, dar in loc sa apere binele, acum apara conceptul de “raul cel mai mic”. Si a inceput sa scrie haiku.
Cu doi ani in urma Belgia s-a confruntat cu cea mai mare criza politica de pana acum. Tara s-a aflat pe marginea colapsului in urma unei hotarari din 2003 a Curtii Supreme conform careia districtul electoral existent Brussels-Halle-Vilvoorde (BHV), ce cuprindea atat capitala bilingva Brussels cat si imprejurimile vorbitoare de daneza Halle-Vilvoorde, ar fi fost neconstitutionale si parlamentul ar trebui sa remedieze situatia. Conducerea a raspuns cu plangerea ca districtul BHV este neconstitutional si ca ar trebui sa fie divizat in doua electorate : Brussels si un electorat vorbitor de limba daneza, Halle-Vilvoorde. Aceasta plangere a fost depusa de catre… Herman Van Rompuy, un locuitor flamand al districtului Halle-Vilvoorde.
Totusi, in 2003 crestini-democratii nu erau la putere iar Herman era un lider din opozitie. Plangerea sa era menita sa cauzeze probleme politice pentru guvernarea liberala, care a refuzat sa divida districtul BHV deoarece partea vorbitoare de franceza a refuzat sa accepte verdictul Curtii Supreme. In timpul campaniei electorale din 2007, crestin-democratii au avut ca tema majora in platforma lor promisiunea ca, odata alesi, ei vor desparti BHV. Datorita acestei promisiuni, au castigat alegerile si au devenit cel mai mare partid flamand.
Datorita imposibilitatii de a diviza BHV, crestin-democratii si-au renegat promisiunea. Mai mult decat atat, noul guvern contine mai multi ministrii vorbitori de limba franceza decat de limba olandeza si nu detine sprijinul maroritatii flamanzilor in parlament, cu toate ca acestia reprezinta 60% din populatia Belgiei. Herman a devenit Purtatorul de Cuvant al Parlamentului. In aceasta pozitie, misiunea sa era de a impiedica Parlamentul si reprezentantii flamanzi ce fac parte din acesta sa voteze un proiect de lege ce va diviza BHV. A reusit folosind tot felul de artificii. In una din zile a reusit chiar sa provoace schimbarea incuietorilor camerei de sedinte, astfel incat parlamentul nu s-a putut aduna la vot. Cu alta ocazie nu s-a prezentat la birou o saptamana pentru a evita deschiderea unei scrisori ce ii cerea sa rezolve problema. Tacticile sale au functionat. In decembrie 2008, cand prim ministrul belgian a demisionat in urma unui scandal financiar, Herman a devenit noul lider al guvernului format in majoritate din vorbitori de limba franceza, guvern ce nu reprezinta grupul majoritar etnic belgian. In timpul ultimelor 11 luni a reusit cu succes sa amane orice vot al parlamentului in legatura cu BHV.
Acum Herman a trecut la conducerea Europei. Ca si Belgia, Uniunea Europeana este o institutie nedemocrata ce are nevoie de lideri descurcareti care sunt capabili sa renunte la idealurile lor si care stiu cum sa impuna oamenilor decizii impotriva vointei lor. Nu mai conteaza democratia, cinstea sau legea, mai marii stiu ce este bine pentru noi mai bine decat noi. Iar Herman este acum unul dintre ei.
Comentariu saccsiv:
Materialul de mai sus este o dezvoltare a articolului PE FATA SI OFICIAL: Primul presedintele UE este membru al clubului BILDERBERG, are o agenda explicit ANTI-NATIUNI si declara ca este un pas inainte catre GUVERNUL UNIC MONDIAL! postat pe blogul fratilor de la RAZBOI INTRU CUVANT.
Sa vedem acum ce-i cu Bilderberg si cu UE. In mod real, nu oficial.
Evreul Walther Rathenau scria la 24 decembrie 1921 in Wiener Freie Presse:
„Trei sute de oameni foarte apropiati intre ei ghideaza mereu destinele economice ale continentelor si tot ei decid cine le sunt succesorii „
A devenit o practica obisnuita ca hotararile de care depind directiile pe care se vor inscrie tarile lumii sa urmeze o ciclicitate anuala ierarhizata. La inceputul fiecarui an se desfasoara intalnirea de la Davos, cu participarea unui mare numar de conducatori de companii nationale si multinationale, decidenti din cadrul guvernelor, experti in economie, finante si comert. Aici se fac stocuri de probleme tematice, se lanseaza ipoteze de politici investitionale, se dezbat studii de fezabilitate, se orienteaza bugete, se clarifica noi piete si cooperari, se contureaza tendintele consumismului global pentru anul care urmeaza. Acele procese economice care se coaguleaza in vectori evidenti ai dezvoltarii devin subiecte de analizat in treptele decizionale superioare. Primul dintre aceste etaje – care filtreaza informatiile economice si creeaza structurile politice care le vor face operative – este intalnirea anuala a Grupului Bilderberg. Din cauza caracterului secret al intalnirilor si al refuzului de a prezenta comunicate de presa, grupul a fost acuzat frecvent de comploturi la nivel mondial. Participantii nu au voie sa vorbeasca despre cele discutate in timpul reuniunilor, grupul nu are pagina de internet si nici o intalnire nu este inregistrata. In fiecare an, un comitet coordonator influentat si de Comisia Trilaterala elaboreaza o lista cuprinzand aproximativ 100 de nume ce vor fi prezente la intalnirea grupului.
Inca de cand a fost creat, in 1954, Grupul Bilderberg a lucrat tenace pentru edificarea visului ELITELOR camatariei planetare si ale varfurilor masoneriei de edificare a acestui GUVERN MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE. Trebuie inteles ca nu este o intalnirea a celor ce iau decizii ci mai degraba o prezentare a deciziilor deja luate de ELITE catre marionetele de rang inalt si o dezbatere a modalitatilor de punere a lor in practica.
Interesant este ca la un moment dat, un ofiter SIE a luat pe cont propriu studierea acestuia, insa raspunsul venit de la “centrala“ a fost ca subiectul … nu prezinta interes. Cititi va rog si articolul:
VIDEO: Ion Cristoiu discuta cu un fost ofiter SIE despre Grupul Bilderberg
Sub impulsul lui David Rockefeller, Grupul Bilderberg se intruneste pentru prima data la Hotel de Bilderberg, de unde si denumirea, langa Arnhem, intre 29 si 31 mai 1954. Emblematic pentru scopul si modalitatea de lucru a celor ce se aduna periodic la aceste intalniri este declaratia de la 5 iunie 1991, a fondatorului David Rockefeller (din partea Council on Foreign Relations), cu privire la prestatia presei fata de deciziile Bilderberg:
“Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala …”
Comisia Trilaterala a fost creata in 1973 la initiativa lui David Rockefeller. Alti membri fondatori au fost Alan Greenspan si Paul Volcker, ambii fosti capi ai Federal Reserve. De asemenea si Zbigniew Brzezinski, care a fost si director.
Potrivit prestigiosului istoric César Vidal, pentru a inţelege ce se intampla in Europa trebuie luat in consideratie fenomenul francmasoneriei. Vidal documenteaza rolul discret dar imens jucat de acestia in formarea Uniunii Europene.
Spre exemplu, afirma ca “proiectul Constitutiei Europene a fost elaborat de un francmason, Valéry Giscard D’Estaing”, fost presedinte al Frantei in perioada 1974-1981, presedintele Conventiei Europene care a redactat textul tratatului constitutional, ca “masonii controleaza Internationala Socialista si s-au infiltrat puternic in partidele de dreapta” si ca acestia exercita “o influenta masiva in lumea comunicatiilor si in special in educatie, justitie si fortele armate.”
Referirile rolului jucat de Valery Giscard d’Estaing in geneza tratatului UE si-au gasit o confirmare si in marturiile celebrului fost dizident sovietic, Vladimir Bukovsky, care a avut acces la arhivele Partidului Comunist al URSS. Intr-o alocutiune rostita la Bruxelles, Bukovsky a dezvaluit ca, in ianuarie 1989, o delegatie a Comisiei Trilaterale, formata din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-presedintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller si fostul secretar de stal al SUA, Henry Kissinger, s-a intalnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge ca URSS trebuie sa se integreze în marile institutii financiare ale lumii, GATT, FMI şi BANCA MONDIALA. Potrivit lui Bukovsky, la un moment dat Giscard d’Estaing a luat cuvantul si i-a spus lui Gorbaciov: “Domnule presedinte, nu pot sa va spun exact cand se va întampla – probabil intr-un interval de 15 ani – dar Europa va fi un stat federal si trebuie sa va pregatiti pentru aceasta.” Bukovsky nu si-a putut retine uimirea fata de capacitatile profetice ale lui d’Estaing:”Asta se intampla in ianuarie 1989, intr-o vreme in care tratatul de la Mastricht din 1992 nici macar nu fusese schitat.
Dar Vladimir Bukovsky mai spune ceva: „Uniunea Europeana , noua Uniune Sovietica?„ Cititi va rog si articolul:
Documentare celebre: „Vladimir Bukovsky: Uniunea Europeana , Noua Uniune Sovietica”, subtitrare in limba romana si o analiza a sa
In toamna anului 2004, un imens scandal bulversa scena politica europeana. Rocco Buttiglione, candidatul nominalizat de presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, pentru portofoliul Justiţiei, Libertatii si Securitătii, era respins de una din comisiile Parlamentului European, pe motiv ca este mult prea conservator. In viziunea grupurilor euro-parlamentarilor socialisti si ecologisti, “vina” lui Buttiglione, un catolic practicant, a fost afirmatia facuta in cadrul audierilor cum că homosexualitatea este un pacat. Confruntat cu opozitia furibunda a majoritatii Parlamentului European, care a ameninţat cu un vot de blam la adresa intregii Comisii, Barroso a retras candidatura lui Buttiglione. In locul acestuia, Italia l-a nominalizat pe ministrul de externe Franco Frattini, si se parea că toate controversele vor fi date repede uitarii.
Inainte insa de a pleca de la Bruxelles, Buttiglione a aruncat bomba, acuzandu-l pe inlocuitorul sau de apartenenta la o societate secreta. In momentul felicitarii pentru candidatura lui Frattini la postul de comisar european, politicanul crestin-democrat a afirmat:
” Sper ca audierile lui sa mearga bine si nimeni sa nu il întrebe daca este francmason. ”.
Ulterior, in cadrul unei dezbateri desfaşurate la Milano, Buttiglione a spus despre principiul dupa care functioneaza institutiile europene
“Uniunea Europeana se indreapta spre un totalitarism care doreste sa devina o religie de stat, o religie ateista, nihilista – o religie, care va deveni obligatorie pentru toti.„
Cititi va rog si:
UNIUNEA EUROPEANA si BABILONUL CEL MARE , mama desfrânatelor şi a urâciunilor pământului
Sunt analisti si ziaristi habauci care nu pricep pe ce lume se afla si considera ca Herman Van Rompuy este crestin … Sper ca cititorii s-au lamurit, citind cele de mai sus, ca nu este deloc asa.
Dupa cum ati putut constata, sunt de asemenea ziaristi din mass-media internationala care ii considera pe noul presedinte si pe noul ministru de externe al uniunii ca fiind prea slabi pentru a face fata discutiilor cu SUA. O tema falsa, deoarece nu trebuie sa fie tari, fiind niste marionete. Apoi cele doua entitati mega statale nu sunt dusmani, ci din contra, sunt controlate de aceleasi ELITE si se vor uni intr-un iminent GUVERN MONDIAL.
Cititi va rog si:
Masurile impotriva schimbarii climei sunt gandite pentru a crea rapid GUVENUL MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE
Dailybusiness: „De la teoria francmasonica la fapte: Guvernul mondial devine realitate”
Ultima revolutie: NOUA ORDINE MONDIALA reala impotriva falsei “Noi Ordini Mondiale”
NOTA:
Cuvintele scrise cu litere rosii, ingrosate si subliniate sunt hiperlink-uri spre articole din acest blog si care detaliaza activitatea respectivelor personaje, organizatii sau evenimente
In urmatorul material, citatele din diferite articole vor fi scrise cu albastru, pentru a putea fi mai usor diferentiate de comentariile mele.
Citez din articolul Herman Van Rompuy the “Perfect” EU President – Say Hello to Turkey and Taxes (Herman Van Rompuy Presedintele “Perfect” al UE – Salutati Turcia si Taxele), aparut miercuri 18 noiembrie, cateva zile inaintea „alegerii” oficiale:
Ziarele si casele de pariuri afirma ca Prim Ministrul belgian, Herman Van Rompuy [nascut 1947], este unul din candidatii de frunte pentru slujba de primul “Presedinte UE”. Daca ne uitam in urma la cariera sa vedem ca intr-adevar este candidatul “perfect”. Cine s-ar potrivi mai bine la conducerea unei organizatii ce forteaza statele membre sa organizeze un al doilea referendum cand primul nu da rezultatul dorit?
Actualul Prim Ministru belgian Herman Van Rompuy se pare ca a devenit candidatul de frunte pentru presedintia UE (tehnic numai presedinte al Consiliului European) deoarece, pana acum, s-a abtinut sa isi exprime opinia proprie asupra oricarui lucru de la nivel european. Acesta este si motivul pentru care este atat de dificil ca cineva sa se opuna candidaturii sale, in afara de cazul cand cineva ii studiaza trecutul si cariera sa recenta de Purtator de Cuvant al Parlamentului Federal si Prim Ministru.
Dar este sau nu Mr. Van Rompuy un candidat? Oficial, el si partidul sau pretind ca nu este, deoarece se presupune ca este “indispensabil” in Belgia. Cu toate acestea, evenimentele de la cina secreta a Grupului Bilderberg de saptamana trecuta spun cu siguranta alt lucru. In timpul cinei, el a tinut un discurs in care a aratat cum Uniunea Europeana ar putea fi finantata direct, in opozitie cu mecanismele de finantare indirecta de astazi. El a respins taxele “verzi” si a propus in locul lor taxe UE asupra tranzactiilor oficiale, multe la fel ca infama taxa Tobin.
Ziarul flamand De Standaart, care a prezentat evenimentele de la cina Grupului Bilderberg a comentat ieri ca propunerea lui Herman Van Rompuy a ajuns la urechile presei deoarece unul din invitatii cinei secrete a dorit sa ii compromita candidatura. Cineva se poate intreba ce fel de om este acesta si ce fel de proces de nominalizare foloseste UE pentru presedentia sa daca dezvaluirea uneia dintre parerile unui candidat in legatura cu un subiect foarte relevant este suficienta sa ii compromita candidatura.
Oare la ce ne putem astepta de la Herman Van Rompuy daca va deveni primul presedinte al UE? El nu a fost niciodata prea comunicativ cu presa si s-a simtit mai confortabil in sedintele cu usile inchise. Se stie ca el a fost creierul acordului ce a pus bazele actualei conduceri belgiene, cand propriul sau partid, crestin-democrat si-a incalcat promisiunea de la campania electorala din 2007 de a diviza districtul electoral flamando-francez, Brussel-Halle-Vivoorde. Ca Purtator de Cuvant al Parlamentului federal, Mr. Van Rompuy a reusit, prin numeroase trucuri, sa amane votarea in sesiunea plenara cu mai multe saptamani pana cand a fost blocata de o motiune de conflict de interese. Recent el chiar a mituit unul dintre parlamentele regionale cu un stadion finantat federal pentru echipa de fotbal pentru a intarzia votarea in parlamentul federal cu cel putin inca patru luni, doar pentru a ramane mai mult la putere.
Un alt aspect ce merita a fi mentionat este ca Herman Van Rompuy este conducatorul unui guvern federal ce nu contine o majoritate a membrilor flamanzi in parlament.
Aceste lucruri arata ca Herman Van Rompuy este un om ce se aliniaza rapid noilor situatii si puteri. In timpul negocierilor guvernamentale sau ca Purtator de Cuvand al Parlamentului federal lui nu i-a pasat de ceea ce el, impreuna cu partidul sau au promis electoratului in timpul campaniei electorale. Mr. Van Rompuy nu isi reprezinta electoratul.
In mod traditional, puterea belgiana a favorizat intotdeauna integrarea europeana. Daca Mr. Van Rompuy ar deveni primul presedinte UE, integrarea europeana va deveni una dintre principalele sale ambitii. Taxele UE se potrivesc acestei ambitii foarte bine, iar evenimentul de la cina Grupului Bilderberg poate fi privit ca o dezvaluire a intentiilor sale. Ne putem astepta de asemeni ca el sa pledeze pentru o mai mare expansiune Eurozone si la o restrangere cat mai mare a abolirii exceptiilor pe care le-au dobandit UK, Suedia si Danemarka prin Tratatul de la Maastricht. Aceasta isi doreste birocratia UE de la el si aceasta va face. Aceasta birocratie favorizeaza de asemeni apartenenta Turciei la UE deci contrar cu ceea ce Mr. Van Rompuy a afirmat in parlamentul belgian in 2004, de data aceasta va sustine cu bucurie negocieri cu Turcia. Ukraina, pe care el pana acum a favorizat-o, va trebui sa astepte. Si, bineinteles, va folosi toate trucurile pentru a evita discutii nedorite. O reforma democratica in UE care sa includa un proces mai transparent, nu va fi in lista sa de prioritati.
Si iata ca a fost Herman Van Rompuy … Exact precum au decis stapanii grupului Bilderberg. Ce este cu acest grup si ce este in fapt cu aceasta Uniune Europeana, vom vedea la sfarsitul articolului. Pana atunci, sa vedem ce a mai aparut in ziare, dupa „alegerea” sa oficiala.
Conform articolului „Preşedintele Bilderberg” va conduce UE:
Până la adoptarea Tratatului de la Lisabona, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se schimba de două ori pe an, fiind asigurată prin rotaţie de câte un stat membru.
Potrivit prevederilor tratatului, noua poziţie de preşedinte al Consiliului European va avea un mandat de doi ani şi jumătate. Consiliul de Miniştri va continua să se rotească la fel ca înainte. Günter Gloser, un înalt oficial al Ministerului de Externe german, a spus că oricine ar fi numit în respectiva funcţie, ar trebui să fie o persoană „capabilă să adune consensul”. Preşedintele UE, a adăugat el, ar mai trebui să fie cineva „care este acceptat în sânul Uniunii şi care va fi şi un bun reprezentant al acesteia, dându-i o faţă”.
Cealaltă poziţie importantă introdusă de tratat se numeşte oficial Înaltul Reprezentant pentru Politica Comună de Securitate şi Externă. În prezent, politica externă a UE este asigurată atât de responsabilul pentru politică externă al Comisiei Europene, cât şi de comisarul pentru Relaţii Externe. Tratatul de la Lisabona reuneşte cele două posturi, creând poziţia de „Înalt Reprezentant” – practic un Ministru de Externe al Uniunii. Acesta serveşte şi drept vicepreşedinte al Comisiei Europene, este membru al Consiliului şi al Comisiei, şi conduce Consiliul Miniştrilor de Externe.
Apărută de ceva vreme doar cu titlu de zvon, identitatea acestui „candidat comun” a fost confirmată public joi: premierul belgian Herman Van Rompuy. În vârstă de 62 de ani, Van Rompuy, un politician creştin-democrat (de dreapta), este premier de numai 11 luni. El este un mare iubitor de poezie, dar altfel are unele vederi care i-au atras simpatia extremiştilor de dreapta, cea mai edificatoare în acest sens fiind opoziţia vehementă faţă de aderarea Turciei la UE. De asemenea, Van Rompuy este favorabil creării unui imn „naţional” al Uniunii Europene, precum şi înlăturării unor simboluri naţionale, precum stemele de pe euro, cele de pe plăcuţele de înmatriculare, dar şi pe cele din cărţile de identitate sau paşapoarte.
Într-un manifest „federalist”, politicianul flamand mai cerea „creşterea masivă a prezenţei UE” pe teritoriile statelor membre, cum ar fi arborarea drapelelor Uniunii în toate şcolile, liceele, facultăţile şi stadioanele din spaţiul european.
De asemenea, Van Rompuy vrea să finanţeze UE printr-o pleiadă de taxe impuse la nivel naţional, între care una pe combustibil şi una pe călătoriile cu avionul. Van Rompuy a devenit recent membru al exclusivistului grup Bilderberg, alcătuit din oameni de afaceri, aristocraţi şi politicieni suspectaţi şi acuzaţi că „trag sforile” din umbră. Din acest motiv, Van Rompuy a fost ridiculizat pe Internet drept „preşedintele Bilderberg”, în sensul că el ar fi fost impus de grup la preşedinţia UE.
Conform articolului S-a mai făcut un pas către guvernarea mondială:
Este important de remarcat faptul că, în discusul ţinut după ce a fost desemnat, Herman Van Rompuy a declarat că odată cu apariţia funcţiei de preşedinte al UE, s-a mai făcut un pas în procesul de formare a unicei guvernări mondiale:

Dupa cum puteti constata dupa minutul 2 al inregistrarii de mai sus, hotararea „alegerii” celor doi a avut loc in spatele usilor inchise …
Ca lider al Consiliului european, preşedintele va trebui, conform Tratatului de la Lisabona, să “faciliteze consensul în cadrul Consiliului”. Reprezentarea UE în cadrul summit-urilor şi reuniunilor internaţionale este o altă atribuţie a acestuia, limitată însă de competeţele Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, funcţie în care a fost învestită britanica Catherine Ashton [nascuta 1956].
Foarte mulţi observatori internaţionali consideră însă că în timp vor fi lărgite competenţele şi atribuţiile exercitate de preşedintele european.
Nu prea cunoscut în afara graniţelor ţării sale, Van Rompuy a fost cel care a reuşit să aducă un echilibru politic în Belgia, după ce statul s-a confruntat cu o criză politică fără precedent în decursul anului trecut.
Pe 30 decembrie 2008, Van Rompuy a devenit cel de-al 48-lea premier al Belgiei, funcţie la care va trebui să renunţe, întrucât noua calitate de preşedinte al UE nu-i permite să deţină vreo funcţie naţională.
Este licenţiat în filosofie şi economie, are 62 de ani şi are în spate o întreagă carieră de economist.
“Sunt mai degrabă omul acţiunii, el este mai cerebral“, a mărturisit fratele său mai mic Eric, implicat de asemenea în politică, fiind însă un militant virulent al cauzei flamande.

Silueta austeră a lui Herman, calviţia ce îi pune în evidenţă faţă ascuţită şi privirea maliţioasă, conturează calităţile de intelectual ale unui bărbat care a studiat la o şcoală iezuită şi a reflectat asupra filosofiei Sfântului Toma de Aquino, înainte de a consacra economie.
Pasionat de literatură (în special franceză şi germană) el continuă să publice pe blogul său haiku, poezii japoneze, în limba olandeză.
Această practică l-a ajutat să suporte o perioadă politică nefastă pentru creştin-democraţi (1999-2007) pe durata celor două mandate ale Guvernului condus de liberalul Guy Verhofstadt.
Belgia, care din iunie 2007 s-a aflat într-o criză generată de conflictul dintre comunitatea flamandă şi cea francofonă, a cunoscut o aplanare a tensiunilor în ultimele zece luni, după preluarea puterii de către Van Rompuy, un om politic cu simţul umorului şi amabil, care a reuşit să nu lezeze pe nimeni, spre deosebire de predecesorul său Yves Leterme, care şi-a atras criticile francofonilor.
Apreciat de regele Albert al II-lea, el este considerat ca fiind mai degrabă un moderat în privinţa dosarelor lingvistice care îi divizează pe belgieni.

Numirile n-au fost bine primite de jurnalişti. Ambii au puţină experienţă în afacerile externe, dar au primit acordul tuturor celor 27 de lideri europeni care au participat aseară la summit-ul extraordinar de la Bruxelles. Lipsiţi de strălucire, viziune ori experienţă Nici cotidianul spaniol El Mundo n-are prea multe vorbe de laudă la adresa celor doi noi reprezentanţi ai Uniunii Europene: “Doi necunoscuţi pe scena europeană şi internaţională, fără pic de experienţă în politica externă şi novici în UE vor reprezenta cele 27 de state membre în lume”. Pentru El Pais, “Noua Europă concretizată de Tratatul de la Lisabona va fi condusă de două personaje terne şi cu un profil slab“. Pentru Frankfurter Rundschau, “Uniunea Europeană şi-a găsit conducători lipsiţi de strălucire, fără viziune şi experienţă“. Pentru The Guardian, “toate şansele Europei de a forţa lumea să-i dea o nouă atenţie s-au redus”. “Seara trecută, liderii europeni au ratat o şansă reală de a se menţine la nivelul lumii G2 dominată de Washington şi Beijing” , conchid jurnaliştii britanici. Herman Van Rompuy, discret “Europa este o uniune a valorilor şi are responsabilitatea de a juca un rol important în lume“, a declarat Herman Van Rompuy după ce a fost desemnat primul preşedinte al blocului comunitar. Belgianul a mai spus că vrea ca, în funcţia sa de preşedinte al Consiliului, să se mulţumeasă doar cu un rol de facilitare a compromisurilor între statele UE. El a mai spus că vrea să rămână “discret” şi nu să dea interviuri în toată presa. Van Rompuy, care îşi va prelua funcţia la 1 ianuarie, s-a declarat de acord ca “Uniunea Europeană să continue să se extindă pentru a include şi alte ţări” în anii următori, “cu condiţia ca ele să îndeplinească toate criteriile” cerute. Astfel le-a răspuns celor care îl acuză că se opune aderării Turciei la UE, precizează AFP. În 2004, într-un moment în care nu se afla în Guvernul din ţara sa, el s-a pronunţat clar împotriva unei aderări a Turciei. Catherine Ashton, învaţă repede Cât despre Catherine Ashton, în prezent comisar european pentru Comerţ, care a fost numită Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, premierul britanic Gordon Brown a declarat că aceasta “va avea o poziţie unică asupra politicii externe europene în cursul următorilor cinci ani”. “Am călătorit prin Europa ca ministru al Justiţiei“, le-a răspuns ea criticilor săi, care susţin că este lipsită de experienţă diplomatică. “Am fost întotdeauna o negociatoare“, a continuat aceasta. În timpul mandatului său, Uniunea Europeană a încheiat cu Coreea de Sud cel mai important acord comercial negociat vreodată cu o ţară, şi este pe cale să se ajungă la un acord asupra dosarului importurilor de banane din America Latină. “Judecaţi-mă după ceea ce voi face“, a declarat Ashton, care, în opinia uneia dintre colegele sale comisar, “nu are experienţă în politică externă“, dar “este o femeie capabilă, care învaţă repede”.

Sa revenim acum la site-ul din care am preluat primul articol din acest material. Conform Meet the President of Europe (Faceti cunostinta cu Presedintele Europei):
Herman Van Rompuy este primul presedinte al Uniunii Europene care, prin ratificarea tratatului de la Lisabona de catre toate cele 27 de state membre la inceputul lui noiembrie a fost transformata in adevarate State Unite ale Europei.
Presedintele nu a fost ales: a fost numit intr-o sedinta secreta a conducatorilor guvernelor celor 27 de state membre UE. Herman Van Rompuy a fost prim ministrul Belgiei.
Pentru a-l intelege pe Herman, trebuie sa stim cate ceva despre Belgia, prototipul Uniunii Europene. Belgienii nu exista ca natiune. Belgia este un stat artificial, construit de puterile internationale in 1830 ca un compromis politic si ca un experiment. Tara cuprinde 6 milioane de olandezi ce traiesc in Flandra, jumatatea de nord a tarii si 4 milioane de francezi ce traiesc in Bologna, jumatatea de sud.
Belgienilor nu le place statul lor. Il dispretuiesc. Spun ca nu reprezinta nimic pentru ei. Nu exista belgieni patrioti, deoarece nimeni nu este dispus sa moara pentru un steag care nu reprezinta nimic. Din cauza faptului ca Belgia nu reprezinta nimic, ideologii multiculturali o iubesc. Ei afirma ca fara patriotism nu vor fi razboaie si lumea va fi un loc mai bun. Asa cum canta John Lennon: “Imaginati-va ca nu exista tari, nu este greu de facut, nimic pentru care sa ucizi sau pentru care sa mori, si nici religie de nici un fel.” [nota saccsiv: nu degeaba ratacitul era o emblema new age, cititi va rog si Aleister Crowley si REVOLUTIA SATANISTA (rock, sexualitate, droguri) – video si completari necesare]
Scopul politicienilor belgieni, in 1957, a fost de a transforma intreaga Europa intr-o mare Belgie, astfel incat razboaiele dintre natiunile Europei sa nu mai fie posibile, in conditiile in care nu vor mai exista natiuni, toate fiind incorporate intr-un superstat artificial.
Insa la o privire mai atenta asupra Belgiei, constatam ca ii lipsesc mai multe, nu numai patriotismul. Ii lipseste de asemeni si democratia, respectul in fata legii si cinstea politica. In cartea De Afwezige Meerderheid (Majoritatea Absenta), filosoful flamand Lode Claes (1913-1997) a aratat ca fara o identitate si fara patriotism, nu poate exista cinste si nici democratie.
Unul dintre oamenii care a fost influentat profund de catre lucrarea Dr. Claes a fost un tanar politician, numit Herman Van Rompuy. Van Rompuy, un catolic conservator, nascut in 1947, a facut parte din Partidul Crestin Democrat Flamand. El a scris carti si articole despre importanta valorilor traditionale, rolul religiei, despre protejarea nenascutilor, despre radacinile crestine ale Europei si necesitatea de a le pastra. Ii repugnau natura nedemocratica si imorala a politicienilor belgieni si aceste lucruri l-au dus la un fel de criza a constiintei. Herman a ajuns senator si a intrat in guvern pe postul de ministru junior. In 1988 el a devenit lider al partidului crestin-democrat.
In aprilie 1990, Regele Baudouin al Belgiei (1930-1993) a abdicat din cauza unui proiect de lege in legatura cu avorturile ce era foarte liberal, iar partidul crestin democrat, condus de Herman Van Rompuy, care intotdeauna s-a mandrit a fi un bun catolic, a votat una dintre cele mai liberale legi ale avortului din Europa. Apoi regele a fost convins sa isi reia tronul in ziua urmatoare votarii legii.
Cariera politica a lui Herman a continuat. A devenit Ministrul Bugetului Belgiei si Viceprim Ministru, Purtator de Cuvant al Camerei Reprezentantilor si in cele din urma Prim Ministru. A continuat sa publice carti intelectuale si inteligente, dar in loc sa apere binele, acum apara conceptul de “raul cel mai mic”. Si a inceput sa scrie haiku.
Cu doi ani in urma Belgia s-a confruntat cu cea mai mare criza politica de pana acum. Tara s-a aflat pe marginea colapsului in urma unei hotarari din 2003 a Curtii Supreme conform careia districtul electoral existent Brussels-Halle-Vilvoorde (BHV), ce cuprindea atat capitala bilingva Brussels cat si imprejurimile vorbitoare de daneza Halle-Vilvoorde, ar fi fost neconstitutionale si parlamentul ar trebui sa remedieze situatia. Conducerea a raspuns cu plangerea ca districtul BHV este neconstitutional si ca ar trebui sa fie divizat in doua electorate : Brussels si un electorat vorbitor de limba daneza, Halle-Vilvoorde. Aceasta plangere a fost depusa de catre… Herman Van Rompuy, un locuitor flamand al districtului Halle-Vilvoorde.
Totusi, in 2003 crestini-democratii nu erau la putere iar Herman era un lider din opozitie. Plangerea sa era menita sa cauzeze probleme politice pentru guvernarea liberala, care a refuzat sa divida districtul BHV deoarece partea vorbitoare de franceza a refuzat sa accepte verdictul Curtii Supreme. In timpul campaniei electorale din 2007, crestin-democratii au avut ca tema majora in platforma lor promisiunea ca, odata alesi, ei vor desparti BHV. Datorita acestei promisiuni, au castigat alegerile si au devenit cel mai mare partid flamand.
Datorita imposibilitatii de a diviza BHV, crestin-democratii si-au renegat promisiunea. Mai mult decat atat, noul guvern contine mai multi ministrii vorbitori de limba franceza decat de limba olandeza si nu detine sprijinul maroritatii flamanzilor in parlament, cu toate ca acestia reprezinta 60% din populatia Belgiei. Herman a devenit Purtatorul de Cuvant al Parlamentului. In aceasta pozitie, misiunea sa era de a impiedica Parlamentul si reprezentantii flamanzi ce fac parte din acesta sa voteze un proiect de lege ce va diviza BHV. A reusit folosind tot felul de artificii. In una din zile a reusit chiar sa provoace schimbarea incuietorilor camerei de sedinte, astfel incat parlamentul nu s-a putut aduna la vot. Cu alta ocazie nu s-a prezentat la birou o saptamana pentru a evita deschiderea unei scrisori ce ii cerea sa rezolve problema. Tacticile sale au functionat. In decembrie 2008, cand prim ministrul belgian a demisionat in urma unui scandal financiar, Herman a devenit noul lider al guvernului format in majoritate din vorbitori de limba franceza, guvern ce nu reprezinta grupul majoritar etnic belgian. In timpul ultimelor 11 luni a reusit cu succes sa amane orice vot al parlamentului in legatura cu BHV.
Acum Herman a trecut la conducerea Europei. Ca si Belgia, Uniunea Europeana este o institutie nedemocrata ce are nevoie de lideri descurcareti care sunt capabili sa renunte la idealurile lor si care stiu cum sa impuna oamenilor decizii impotriva vointei lor. Nu mai conteaza democratia, cinstea sau legea, mai marii stiu ce este bine pentru noi mai bine decat noi. Iar Herman este acum unul dintre ei.
Comentariu saccsiv:
Materialul de mai sus este o dezvoltare a articolului PE FATA SI OFICIAL: Primul presedintele UE este membru al clubului BILDERBERG, are o agenda explicit ANTI-NATIUNI si declara ca este un pas inainte catre GUVERNUL UNIC MONDIAL! postat pe blogul fratilor de la RAZBOI INTRU CUVANT.
Sa vedem acum ce-i cu Bilderberg si cu UE. In mod real, nu oficial.
Evreul Walther Rathenau scria la 24 decembrie 1921 in Wiener Freie Presse:
„Trei sute de oameni foarte apropiati intre ei ghideaza mereu destinele economice ale continentelor si tot ei decid cine le sunt succesorii „
A devenit o practica obisnuita ca hotararile de care depind directiile pe care se vor inscrie tarile lumii sa urmeze o ciclicitate anuala ierarhizata. La inceputul fiecarui an se desfasoara intalnirea de la Davos, cu participarea unui mare numar de conducatori de companii nationale si multinationale, decidenti din cadrul guvernelor, experti in economie, finante si comert. Aici se fac stocuri de probleme tematice, se lanseaza ipoteze de politici investitionale, se dezbat studii de fezabilitate, se orienteaza bugete, se clarifica noi piete si cooperari, se contureaza tendintele consumismului global pentru anul care urmeaza. Acele procese economice care se coaguleaza in vectori evidenti ai dezvoltarii devin subiecte de analizat in treptele decizionale superioare. Primul dintre aceste etaje – care filtreaza informatiile economice si creeaza structurile politice care le vor face operative – este intalnirea anuala a Grupului Bilderberg. Din cauza caracterului secret al intalnirilor si al refuzului de a prezenta comunicate de presa, grupul a fost acuzat frecvent de comploturi la nivel mondial. Participantii nu au voie sa vorbeasca despre cele discutate in timpul reuniunilor, grupul nu are pagina de internet si nici o intalnire nu este inregistrata. In fiecare an, un comitet coordonator influentat si de Comisia Trilaterala elaboreaza o lista cuprinzand aproximativ 100 de nume ce vor fi prezente la intalnirea grupului.
Inca de cand a fost creat, in 1954, Grupul Bilderberg a lucrat tenace pentru edificarea visului ELITELOR camatariei planetare si ale varfurilor masoneriei de edificare a acestui GUVERN MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE. Trebuie inteles ca nu este o intalnirea a celor ce iau decizii ci mai degraba o prezentare a deciziilor deja luate de ELITE catre marionetele de rang inalt si o dezbatere a modalitatilor de punere a lor in practica.
Interesant este ca la un moment dat, un ofiter SIE a luat pe cont propriu studierea acestuia, insa raspunsul venit de la “centrala“ a fost ca subiectul … nu prezinta interes. Cititi va rog si articolul:
VIDEO: Ion Cristoiu discuta cu un fost ofiter SIE despre Grupul Bilderberg
Sub impulsul lui David Rockefeller, Grupul Bilderberg se intruneste pentru prima data la Hotel de Bilderberg, de unde si denumirea, langa Arnhem, intre 29 si 31 mai 1954. Emblematic pentru scopul si modalitatea de lucru a celor ce se aduna periodic la aceste intalniri este declaratia de la 5 iunie 1991, a fondatorului David Rockefeller (din partea Council on Foreign Relations), cu privire la prestatia presei fata de deciziile Bilderberg:
“Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala …”
Comisia Trilaterala a fost creata in 1973 la initiativa lui David Rockefeller. Alti membri fondatori au fost Alan Greenspan si Paul Volcker, ambii fosti capi ai Federal Reserve. De asemenea si Zbigniew Brzezinski, care a fost si director.
Potrivit prestigiosului istoric César Vidal, pentru a inţelege ce se intampla in Europa trebuie luat in consideratie fenomenul francmasoneriei. Vidal documenteaza rolul discret dar imens jucat de acestia in formarea Uniunii Europene.
Spre exemplu, afirma ca “proiectul Constitutiei Europene a fost elaborat de un francmason, Valéry Giscard D’Estaing”, fost presedinte al Frantei in perioada 1974-1981, presedintele Conventiei Europene care a redactat textul tratatului constitutional, ca “masonii controleaza Internationala Socialista si s-au infiltrat puternic in partidele de dreapta” si ca acestia exercita “o influenta masiva in lumea comunicatiilor si in special in educatie, justitie si fortele armate.”
Referirile rolului jucat de Valery Giscard d’Estaing in geneza tratatului UE si-au gasit o confirmare si in marturiile celebrului fost dizident sovietic, Vladimir Bukovsky, care a avut acces la arhivele Partidului Comunist al URSS. Intr-o alocutiune rostita la Bruxelles, Bukovsky a dezvaluit ca, in ianuarie 1989, o delegatie a Comisiei Trilaterale, formata din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-presedintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller si fostul secretar de stal al SUA, Henry Kissinger, s-a intalnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge ca URSS trebuie sa se integreze în marile institutii financiare ale lumii, GATT, FMI şi BANCA MONDIALA. Potrivit lui Bukovsky, la un moment dat Giscard d’Estaing a luat cuvantul si i-a spus lui Gorbaciov: “Domnule presedinte, nu pot sa va spun exact cand se va întampla – probabil intr-un interval de 15 ani – dar Europa va fi un stat federal si trebuie sa va pregatiti pentru aceasta.” Bukovsky nu si-a putut retine uimirea fata de capacitatile profetice ale lui d’Estaing:”Asta se intampla in ianuarie 1989, intr-o vreme in care tratatul de la Mastricht din 1992 nici macar nu fusese schitat.
Dar Vladimir Bukovsky mai spune ceva: „Uniunea Europeana , noua Uniune Sovietica?„ Cititi va rog si articolul:
Documentare celebre: „Vladimir Bukovsky: Uniunea Europeana , Noua Uniune Sovietica”, subtitrare in limba romana si o analiza a sa
In toamna anului 2004, un imens scandal bulversa scena politica europeana. Rocco Buttiglione, candidatul nominalizat de presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, pentru portofoliul Justiţiei, Libertatii si Securitătii, era respins de una din comisiile Parlamentului European, pe motiv ca este mult prea conservator. In viziunea grupurilor euro-parlamentarilor socialisti si ecologisti, “vina” lui Buttiglione, un catolic practicant, a fost afirmatia facuta in cadrul audierilor cum că homosexualitatea este un pacat. Confruntat cu opozitia furibunda a majoritatii Parlamentului European, care a ameninţat cu un vot de blam la adresa intregii Comisii, Barroso a retras candidatura lui Buttiglione. In locul acestuia, Italia l-a nominalizat pe ministrul de externe Franco Frattini, si se parea că toate controversele vor fi date repede uitarii.
Inainte insa de a pleca de la Bruxelles, Buttiglione a aruncat bomba, acuzandu-l pe inlocuitorul sau de apartenenta la o societate secreta. In momentul felicitarii pentru candidatura lui Frattini la postul de comisar european, politicanul crestin-democrat a afirmat:
” Sper ca audierile lui sa mearga bine si nimeni sa nu il întrebe daca este francmason. ”.
Ulterior, in cadrul unei dezbateri desfaşurate la Milano, Buttiglione a spus despre principiul dupa care functioneaza institutiile europene
“Uniunea Europeana se indreapta spre un totalitarism care doreste sa devina o religie de stat, o religie ateista, nihilista – o religie, care va deveni obligatorie pentru toti.„
Cititi va rog si:
UNIUNEA EUROPEANA si BABILONUL CEL MARE , mama desfrânatelor şi a urâciunilor pământului
Sunt analisti si ziaristi habauci care nu pricep pe ce lume se afla si considera ca Herman Van Rompuy este crestin … Sper ca cititorii s-au lamurit, citind cele de mai sus, ca nu este deloc asa.
Dupa cum ati putut constata, sunt de asemenea ziaristi din mass-media internationala care ii considera pe noul presedinte si pe noul ministru de externe al uniunii ca fiind prea slabi pentru a face fata discutiilor cu SUA. O tema falsa, deoarece nu trebuie sa fie tari, fiind niste marionete. Apoi cele doua entitati mega statale nu sunt dusmani, ci din contra, sunt controlate de aceleasi ELITE si se vor uni intr-un iminent GUVERN MONDIAL.
Cititi va rog si:
Masurile impotriva schimbarii climei sunt gandite pentru a crea rapid GUVENUL MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE
Dailybusiness: „De la teoria francmasonica la fapte: Guvernul mondial devine realitate”
Ultima revolutie: NOUA ORDINE MONDIALA reala impotriva falsei “Noi Ordini Mondiale”
NOTA:
Cuvintele scrise cu litere rosii, ingrosate si subliniate sunt hiperlink-uri spre articole din acest blog si care detaliaza activitatea respectivelor personaje, organizatii sau evenimente