Fiara cu sapte capete
(Apocalipsa 13, 1-7)
Batranul Apostol Ioan, exilat in Patmos, intr-o duminica, a vazut minunatele vedenii ale Apocalipsei. Caci s-au deschis lui pecetluitele carti ale viitorului si, prin viziuni revelatoare, a vazut cele ce se vor intampla. Ultima imagine este una optimista, o slavita cetate cereasca, unde ii va salaslui Dumnezeu pe slujitorii Sai. Totusi, inaintea sfarsitului, se vor petrece lucruri neplacute si vom vedea lucruri infricosatoare. Caci exista o cumplita triada satanica, alcatuita din balaur, din fiara si din proorocul mincinos, deci din capeteniile si uneltele fortelor intunericului, care vor chinui foarte mult omenirea ce a voit sa se supuna Pastorului celui Bun, adica lui Hristos.
Vedenia fiarei este una dintre cele mai infricosatoare descrieri din Apocalipsa. Apostolul sta pe un tarm de mare, "pe nisipul marii". Si vede iesind din adancurile marii o fiara teratomorfa. Primul care iese este, desigur, capul sau, mai degraba, sunt capetele sale, sapte la numar, cu zece coarne. Animal teratomorf! O asemenea priveliste seamana groaza, scarba si frica. Erau de ajuns cele sapte capete pentru a sublinia natura teratomorfa a fiarei, dar cele zece coarne intaresc si mai mult aceasta natura. Cu sapte capete si zece coarne. Dar, lucru paradoxal si straniu, pe fiecare dintre coarne este asezata o stema imparateasca. Oriunde altundeva ne-am putea inchipui niste steme, numai nu pe coarnele unei fiare. Si totusi, aici fiara cu sapte capete apare incoronata cu tot atatea diademe. Si pe fiecare dintre ele sunt inscrise cuvinte de hula (v. 1); presupunem ca este ceva ca acestea: "Domnul a toate", "Domn si Dumnezeu", "Nimeni (nu este) ca mine", "Lumina si viata", "Mantuitor si Izbavitor" etc. Hula consta in faptul ca stapanul intunericului uzurpa numele ce se cuvin numai Domnului Luminii.
Cand cumplita fiara a calcat pe uscat, si-a aratat toata uraciunea de fiara. Se asemana cu trei animale carnivore, cu leopardul, cu ursul si cu leul. Mai cu seama cu primul din cele trei. Leopardul este unul dintre cele mai salbatice si mai sangeroase animale. Este foarte primejdios, fiindca isi ataca prada nu numai de pe uscat, ci si din aer, de vreme ce se poate sui si ascunde in crengile copacilor.
Cu ursul se asemana la picioare. "Picioarele ei erau ca ale ursului" (v. 2). Picioare grele, groase si scarboase. Caracteristicile leului se regaseau la gura sau, mai degraba, la gurile fiarei. Gura de leu inseamna izvor de groaza si moarte. Din ea ies ragete cumplite ce umplu lumea de infricosare. Si vai animalului ce va simti pe pielea sa cumplitii colti, zdrobit fiind de acestia.
Aceasta cumplita faptura a vazut-o Sfantul Ioan ivindu-se din mare. Si, fara sa vrea, s-a dus cu gandul inapoi, cu sase veacuri in urma, si si-a amintit de Proorocul Daniel, care odata s-a trezit tulburat foarte, din pricina unei cumplite vedenii pe care a vazut-o in vis.
Spune Proorocul Daniel ca au suflat cele patru vanturi ale cerului si au sfredelit Marea cea necuprinsa, au tulburat-o, ivind din ea patru fiare. Prima semana cu un leu si avea aripi de vultur. A doua semana cu un urs ce sfasia carnea. A treia semana unui leopard inaripat, cu patru capete. A patra fiara era cumplita si uriasa, avea zece coarne, dinti de fier si gheare de arama, si distrugea totul (Daniel 7, 1-7).
Cele patru fiare din vedenia lui Daniel aici sunt una singura. Caracteristicile leului au fost luate de la prima, cele ale ursului, de la a doua, cele ale leopardului, de la a treia si cele zece coarne, de la a patra.
Vedeti ca Proorocii, fie ai Vechiului Testament, fie ai Noului Testament, traiesc momente grele. Nu vad doar Serafimi cu sase aripi si Heruvimi cu ochi multi; nu aud doar cantari de lauda si "Aliluia!"; ci vad si cumplite fiare ale adancului, auzind ragete infricosatoare.
"Indragitul" Apostol, neindoios, se va fi simtit rau vazand fiara cu sapte capete. Desigur, nu era prima data ca vedea asemenea cumplita vedenie. Primise botezul focului prin vedenia de dinainte, in care a vazut o alta creatura teratomorfa, ivindu-se, nu din adancul marii, ci din taria cerului. "Si alt semn s-a aratat in cer: Iata, un balaur mare, rosu, avand sapte capete si zece coarne, si pe capete sapte cununi imparatesti. Iar coada lui tara a treia parte din stelele cerului si le-a aruncat pe pamant (Apocalipsa 12, 3-4). A vazut mai intai balaurul cu sapte capete si abia apoi, fiara cu sapte capete; ca si cum ar vedea intai pe tatal si apoi pe fiul sau.
In lumea Luminii il avem pe Tatal Care Il trimite pe Fiul. Si Il avem pe Fiul Care ii trimite pe Apostoli sa marturiseasca despre Lumina. In lumea intunericului il avem pe balaur ce trimite fiara; iar fiara il trimite pe proorocul mincinos, sa imprastie intunericul peste tot. Balaurul, fiara si proorocul mincinos alcatuiesc "troica" iadului. Balaurul este satana, fiara este antihristul. Iar proorocul mincinos sunt slujitorii antihristului.
"Si fiara pe care am vazut-o era asemenea leopardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ca a leilor. Si balaurul i-a dat fiarei puterea lui si scaunul lui si stapanire mare" (Apocalipsa 13,2).
Balaurul, asa cum am spus, este satana. In aceasta privinta nu e nici o indoiala, de vreme ce insasi Apocalipsa (12, 9) spune: "Balaurul cel mare, sarpele de demult, care se cheama diavol si satana". Aici vedem ca intre balaur si fiara exista legaturi foarte stranse, de vreme ce balaurul da totul fiarei. In primul rand ii da puterea lui. Cele zece coarne ale balaurului simbolizeaza marea sa putere. Apoi ii da si scaunul lui. De vreme ce balaurul apare incununat cu sapte diademe, inseamna ca are puteri imparatesti, pe care le da favoritului sau.
In Evanghelie se spune ca "Tatal I-a dat Fiului putere" (Ioan 5, 27). Fortele intunericului le imita pe cele ale Luminii. "In toate voieste amagitorul sa se asemene Fiului lui Dumnezeu" (Sfantul Ipolit al Romei). Iar Fericitul Augustin il numeste pe antihrist "cel ce Il maimutareste pe Hristos". Il va maimutari si Il va imita pe Hristos, straduindu-se sa convinga lumea ca el este Adevaratul Mesia.
In Hristos avem moarte si inviere. Acestea insa nu exista la antihrist. "Unul din capetele fiarei era ca injunghiat de moarte, dar rana ei cea de moarte a fost vindecata si tot pamantul, minunat, se uita dupa fiara" (v. 3). Desi, prin rana de moarte a capului, se astepta sa piara de tot, s-a tamaduit in chip nesperat. S-a tamaduit cu desavarsire. Se aud strigate de bucurie ca niste cantari de lauda. Fiara a biruit moartea. "Inainte, asadar, sa ne inchinam fiarei, inainte, sa ne inchinam si balaurului care i-a dat puterea". "Veniti sa ne inchinam si sa cadem inaintea lor". Si omenirea cade jos sa se inchine celor sapte capete. Peste tot se aud strigate entuziaste de bucurie: "Cine este asemenea fiarei si cine poate sa se lupte cu ea? Este nebiruita" (v. 4).
Cu atatea cantari de lauda si cu atatea inchinaciuni de slava, fiara a capatat si mai mult curaj, umplandu-se de trufie. Nu mai baga nimic in seama si nimic n-o mai poate opri. Isi deschide gura si se inalta pe sine pana la stele. Nu exista lauda ce sa nu i se potriveasca. Vrea ca toate sa fie ale sale. Ea este acum "Domnul cerului si al pamantului, cel preaslavit si cel preainaltat in veci".
Venirea la Biserică
Acum 10 luni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu