DESPRE ASCULTARE

Intru aceasta zi, cuvant din Pateric, despre ascultare.



A zis un staret: "Cel ce sta in ascultare, la un parinte duhovnicesc, mai mare plata are, decat cel ce sta in pustie si de sine petrece".

Si zicea: "A spus, unul din stareti: Am vazut patru randuieli in ceruri. Intaia randuiala este a omului bolnav, care lauda pe Dumnezeu. A doua randuiala este a aceluia ce are iubirea de straini si pe aceasta o slujeste. A treia randuiala este a celui ce vietuieste in pustie si nu vede om. A patra randuiala este a aceluia ce sta in ascultare la un parinte duhovnicesc si i se spune, pentru Dumnezeu. Iar acela ce avea ascultarea, purta un brau de aur si avea mai mare slava decat ceilalti. Deci, am zis celui ce ma purta pe mine: Cum de are mai mare slava acest calugar, decat ceilaiti ? Iar acela, raspunzand, mi-a zis mie: De vreme, ce cel ce iubeste pe straini, a sa voie face, asemenea si pustnicul, de a sa voie, se duce in pustie, iar cel ce are ascultare, toata voia sa lasandu-si, se supune lui Dumnezeu si parintelui sau duhovnicesc, pentru aceasta mai mare slava, decat ceilaiti, are.

Deci, acum stiti, o fratilor, ca bine este a face ascultare pentru Dumnezeu, auzindu-i, in parte, cinstea si slava faptelor ei, careia si cuvinte de lauda ii voi canta, ca sa o cinstesc: O, ascultare, nascatoarea tuturor faptelor bune, o, ascultare, mantuirea credinciosilor, o, ascultare, aflatoarea Imparatiei, o, ascultare, deschizatoarea cerurilor, care inalti, pe oameni de pe pamant, o, ascultare, vietuitoarea cea impreuna cu ingerii, o, ascultare, crescatoarea tuturor sfintilor, ca prin tine s-au sadit si cu tine s-au savarsit".