CE-SI FACE OMUL CU MANA LUI...

Cum ne otrăvim contracronometru

Chiar şi o masă pe care o considerăm sănătoasă poate ascunde pericole Alimentaţia nesănătoasă şi stilul de viaţă obositor îşi lasă imediat amprentele asupra organismului, chiar dacă noi nu simţim, avertizează medicii şi experţii în nutriţie. Bolile grave apar în timp. Aşa că expresia „poate de mâine“ este des întâlnită în vocabularul românilor care se gândesc să treacă la un stil de viaţă sănătos.


Oamenii de ştiinţă din întreaga lume au demonstrat că vicii precum tutunul, cafeaua sau dulciurile dăunează organismului în secunda doi după ce au fost consumate. Pe mulţi români, vestea nu îi lasă indiferenţi. Amână însă momentul unei decizii radicale.

Cătălin C. are 28 de ani şi în urmă cu doi ani credea că va mai trece mult până când traiul dezordonat îi va face probleme. Însă viaţa l-a contrazis: a fost diagnosticat cu diabet de tip 2 la vârsta de 26 de ani. „Nu-mi fac griji pentru că e un tip de diabet ce poate fi ţinut în frâu doar cu regim", povesteşte tânărul.

A urmat regimul recomandat de medici câteva luni, după care a revenit la obiceiuri de care nu se poate lăsa: ţigări, produse fast-food şi băuturi carbogazoase. Suferă şi de obezitate, dar nici acest lucru nu-l îngrijorează peste măsură. „Un stil de viaţă dezordonat îşi face efectele în timp, nu imediat", spune el. Este decis să-şi pună viaţa în ordine, mai ales că şi serviciul pe care-l are este unul stresant, dar îşi face mereu acelaşi plan greu de respectat: „de mâine".

Experţii în nutriţie atrag însă atenţia că „mâine" este un termen mult prea îndepărtat, având în vedere că lucrurile rele pe care le consumăm lasă urme imediat în organism. n „Efectele inhalării fumului de ţigară sunt mai rapide decât s-ar gândi oricine", spune profesorul Robert West, de la un institut de studiere a cancerului din Marea Britanie.

Acesta coordonează de mulţi ani studii privind efectele tutunului asupra organismului. În numai câteva secunde, fumul ajunge în plămâni, forţând inima să depună mai mult efort şi conducând la creşterea tensiunii arteriale. Fumul provoacă şi iritarea căilor respiratorii, ducând rapid la tuse în cazul celor care fumează pentru prima dată. Nici fumătorii împătimiţi nu scapă de această problemă - în cazul lor apare tusea persistentă, însă în timp. „În cazul multor fumători, prima ţigară poate declanşa unele reacţii care duc, pe termen lung, la dependenţă", mai spune profesorul Robert West.

Monoxidul de carbon - vaporii dăunători din gazele de eşapament ale maşinilor -se regăseşte în fumul de ţigară într-o concentraţie de 600 de ori mai mare decât în gazele considerate, în industrie, a avea o concentraţie sigură pentru organism. „Cu fiecare fum tras, nivelul de monoxid de carbon din sânge creşte şi ajunge la un maxim chiar la un minut după ce ţigara a fost terminată", mai spune cercetătorul. Iar efectele nu se termină aici. Chimicalele „alungă" moleculele de oxigen din celulele roşii, ceea ce înseamnă că o cantitate mai mică ajunge la organele vitale. Nivelul de oxigen din organism revine la normal abia după şase ore de când ţigara a fost fumată.

Mai mult, tutunul poate cauza daune la nivel genetic în doar 15 minute. Un studiu, preluat de publicaţia de specialitate „Chemical Research In Toxicology", arată că nivelul substanţei cancerigene PAH (hidrocarbon policiclic aromatic) creşte peste doar 15-30 de minute după savurarea ţigării. „Aproape toată lumea ştie că fumatul poate produce cancer la plămâni. Lucrul cel mai înfricoşător legat de acest studiu e că arată cât de devreme începe acest proces -nu în 30 de ani, ci în 30 de minute", spune Martid Dockrell, directorul de politici şi cercetare al organizaţiei care a coordonat studiul.

Zahărul afectează sănătatea chiar înainte să-l înghiţi,spune Ursula Arens de la British Dietetic Association. „Când dinţii intră în contact cu zahărul, numărul bacteriilor creşte brusc. Acestea transformă zahărul în acizi care erodează smalţul", explică ea. În cazul în care consumi doar dulciuri, nivelul substanţelor din cavitatea bucală va reveni la normal după o oră, datorită efectului de neutralizare al salivei. „Dar cei care consumă în mod constant dulciuri îşi menţin acizii la un nivel mare, ceea ce poate duce la apariţia cariilor", mai spune Ursula Arens.

Zahărul creşte aproape instantaneu nivelul glucozei în sânge, un factor determinat pentru diabetul de tip II. Acesta revine la normal în aproximativ o oră. „Consumul de zahăr asociat cu fibre şi proteine - un sandvici cu şuncă, de exemplu - întârzie absorbţia zaharurilor, iar rezultatul este mai puţin dramatic", mai spun experţii în nutriţie. Zahărul creşte şi nivelul de insulină, care inhibă hormonii creşterii şi afectează sistemul imunitar. Consumul unei cantităţi de dulciuri ce conţine echivalentul a 20 de linguriţe de zahăr scade cu până la 40% capacitatea celulelor albe de a lupta cu bacteriile, arată şi un studiu realizat în SUA. Primele semne apar la doar două ore după consum, dar efectul este evident după cinci ore.

Cercetătorii germani au demonstrat că alcoolul are nevoie de doar şase minute pentru a afecta creierul. Ei au scanat activitatea cerebrală a 15 femei şi bărbaţi, în timp ce au consumat două beri şi trei pahare de vin. Concentraţia compuşilor care protejează creierul scădea pe măsură ce nivelul alcoolului consumat creştea, scrie „Journal of Cerebral Flow And Metabolism". În timp ce în cazul consumului moderat de alcool, efectul este reversibil, în cazul alcoolicilor, daunele înregistrate la nivelul creierului sunt permanente.

Consumul unui preparat deja sărat sau folosirea sării într-o cantitate mare, în mod deliberat, afectează circulaţia arterială în mai puţin de jumătate de oră, arată o cercetare realizată în SUA. „Interesant este faptul că felurile de mâncare care au fost consumate în timpul studiului conţin doar 4 grame de sare, mult mai puţin decât o mâncare cumpărată de-a gata", spun cercetătorii. Sarea în exces face ca organismul să reţină un volum până la doi litri mai mare de lichide, factor ce solicită sistemul cardiovascular. „Hipertensiunea este principala cauză a decesului în Marea Britanie", spune şi profesorul britanic Graham MacGregor. La doar jumătate de oră de când este consumată, cofeina „invadează" organismul. Compusul duce la eliberarea adrenalinei şi creşte presiunea sângelui. Pe de altă parte însă, cofeina reduce irigarea sanguină a pielii şi a organelor interne.

Grăsimile saturate - din biscuiţi, prăjituri sau brânzeturi - cresc riscul formării cheagurilor de sânge. Acest lucru poate duce la blocaje şi la atac de cord. „Dar o dietă bogată în grăsimi sănătoase (nesaturate sau omega 3), provenite din seminţe şi ulei de peşte, contracarează efectul celor saturate", mai spune cercetătoarea Ursula Arens. Medicii australieni au descoperit că o masă bogată în grăsimi saturate afectează puterea colesterolului bun de a proteja arterele. Cercetătorii le-au dat unor voluntari sănătoşi să consume două mese bogate în grăsimi - una care le conţinea pe cele din categoria saturatelor, iar cealaltă, bogată în nesaturate. În trei ore, grăsimile saturate au transformat colesterolul bun într-un compus dăunător.

Fără excese

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, expert în nutriţie, spune că timpii calculaţi de cercetători sunt reali. „Tutunul este un pericol cu efecte imediate. Zahărul, cafeaua şi grăsimile devin nocive dacă se fac excese", spune expertul. Astfel, grăsimile saturate din unt nu provoacă probleme în cazul în care cantitatea zilnică nu este mai mare de 20 de grame. Zahărul ar trebui limitat la 40 de grame pe zi, iar cafeaua, la două ceşti.

Ne îmbolnăvim tot mai repede

Stilul dezorganizat de viaţă al românilor

Stilul dezorganizat de viaţă al românilor a făcut ca multe boli să apară la vârste din ce în ce mai fragede, spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi, expert în nutriţie. „Principalele cauze ale mortalităţii la români sunt bolile de inimă şi cancerul", explică Mencinicopschi. Dacă în urmă cu câteva secole infarctul la vârste mai mici de 40 de ani era o adevărată raritate, în prezent se înregistează cazuri şi la 18-19 ani.

„Principalii factori care duc la apariţia acestor boli sunt regimul alimentar nepotrivit, consumul de alimente dăunătoare, de tip fast-food, dar şi un stil de viaţă dezorganizat", mai spune profesorul. Alte pericole care ne pândesc zi de zi sunt stresul, dar şi lipsa de mişcare. Efectele acestora se văd şi imediat, dar se accentuează în timp, în 5-10 ani. „Astăzi o mare problemă este obezitatea la copii.

Dar şi adulţii sunt afectaţi din ce în ce mai mult de aceşti factori", adaugă Gheorghe Mencinicopschi. El face referire şi la una dintre bolile secolului, frecventă şi la români: sindromul metabolic. „Acesta reprezintă o serie de afecţiuni cumulate, adică boli cardio-vasculare, hipertensiune şi diabet de tip 2." Medicii spun că persoanele care nu au grijă de stilul de viaţă pe care îl adoptă se pot trezi şi cu boli neurologice.

Calitatea vieţii noastre depinde de buget


Venitul este o resursă fundamentală pentru un trai de calitate, arată o analiză a Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii. Numai că, în ultima perioadă, foarte mulţi români au parte de o viaţă stresantă şi îşi permit destul de puţine când vine vorba de alimentaţie şi de bunuri. O treime din populaţie consideră că veniturile familiei nu ajung pentru strictul necesar, iar o altă treime abia face faţă cheltuielilor. 46% din români spun că nu se descurcă să acopere cheltuielile lunare.

În aceste condiţii, criteriul de bază în alegerea alimentelor îl constituie preţul, apreciază specialişti în obiceiuri de consum. Acest lucru nu este însă valabil doar în cazul românilor. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea New York, din Statele Unite ale Americii, preţul şi gustul reprezintă factori motivaţionali atât de puternici, încât anulează dorinţa de a mânca sănătos. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că nivelul de calorii trecut pe eticheta produselor alimentare nu influenţează prea mult decizia de cumpărare.

Cum stăm cu sănătatea

Potrivit raportului realizat în 2010 de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, 46% din români cred că au o stare de sănătate bună, iar 28% consideră că aceasta este satisfăcătoare. Doar o treime din populaţie consideră că stă prost cu sănătatea. Totodată, mai arată rezultatele raportului citat, comportamentele preventive nu sunt tocmai răspândite: puţini sunt cei care merg la controale de rutină, iar 55% din români declară că nu obişnuiesc să calce pragul cabinetelor medicale decât dacă au semne clare de boală.

"Principalele cauze ale mortalităţii la români sunt bolile de inimă şi cancerul. Factorii care duc la apariţia acestora sunt regimul alimentar nepotrivit şi un stil de viaţă dezorganizat.''

Gheorghe Mencinicopschi

expert în nutriţie