CU CAT CERCETEZI MAI MULT, CU ATAT ITI DAI SEAMA DE MARETIA CREATIEI DIVINE

Oamenii de ştiinţă şi credinţa în Dumnezeu



Este rămasă din perioada comunistă, ca o regulă generală, ideea că, dacă eşti om de ştiinţă (sau de acord cu "descoperirile ştiinţei"), nu poţi crede ce spune Biblia. În acelaşi spirit, Cuvântul lui Dumnezeu (Biblia) este atacat în aproape orice şcoală, colegiu sau universitate din lume, sub acoperirea ştiinţei. Dar dacă studiem istoria ştiinţei şi citim despre adevăraţii oameni de ştiinţă care au descoperit sau inventat lucruri valoroase, nu putem decât să ne minunăm de faptul că aşa de mulţi dintre ei au crezut în existenţa lui Dumnezeu sau au fost creştini dedicaţi.
Iată câteva exemple de mari oameni de ştiinţă care au crezut în Dumnezeu şi în Biblie

Johannes Kepler (1571-1630)

A fost descris ca "omul ce a început procesul prin care superstiţia a fost înlocuită cu raţiunea" datorită marii sale opere şi descoperiri în domeniul astronomiei.

El şi-a rezumat crezul afirmând: "Sunt creştin". L-a recunoscut pe Dumnezeu drept "Creatorul plin de bunăvoinţă care a adus în fiinţă natura din nimic". Legile sale, ale mişcării planetare, au fost rezultatul credinţei într-un Dumnezeu al ordinii, şi nu al haosului. În cartea sa, Armonia lumilor, publicată în 1619, pentru a prezenta cel de-al treilea principiu al mişcării planetare, Kepler scria: "Mare este Dumnezeu, Domnul nostru, mare este puterea Sa şi înţelepciunea Lui nu are sfârşit."

Afirmaţiile lui Kepler de mai târziu reflectă credinţa creştină pe care acest mare om de ştiinţă a avut-o: "Cred... numai şi numai în slujirea lui Iisus Hristos. ... În El găsim singurul refugiu, singura mângâiere! ... Văd acum că, prin strădaniile mele, Dumnezeu este slăvit şi în astronomie, întrucât cerurile spun slava lui Dumnezeu."

Robert Boyle (1627-1691)

Pe lângă faptul că a fost un pionier al chimiei moderne, el a avut o contribuţie însemnată la progresul gândirii ştiinţifice. Printre multe alte descoperiri renumite, cercetările sale în domeniul raportului dintre presiunea şi volumul gazelor este cunoscută şi astăzi sub numele de Legea lui Boyle.

Boyle nu a considerat că există vreun conflict între ştiinţă şi credinţa sa creştină. A scris cărţi religioase, inclusiv o colecţie de meditaţii creştine pe care le-a descris ca simple observaţii din natură având drept scop ilustrarea adevărurilor creştine. A avut o credinţă puternică în Iisus Hristos ca Mântuitor şi Domn al său. A scris despre "patimile, moartea, învierea şi înălţarea lui Iisus Hristos şi toate celelalte minunate lucrări făcute de El în timpul şederii Sale pe pământ, pentru a întări convingerea oamenilor că El este atât Dumnezeu cât şi om".

Sir Isaac Newton (1642-1727)
A fost unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă, autorul a foarte multe descoperiri, printre care legile gravitaţiei, legile mişcării şi calculul matematic. Contribuţia sa la progresul ştiinţei acoperă domeniile fizicii, matematicii şi astronomiei.

Newton L-a iubit pe Dumnezeu şi a crezut în Cuvântul lui Dumnezeu. A studiat Biblia şi a scris cărţi despre studiul său biblic. El a scris: "Am convingerea fundamentală că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, scris de oameni insuflaţi de Dumnezeu. Studiez zilnic Biblia." Punctul său de vedere, ca om de ştiinţă, a fost afirmat clar atunci când a spus: "Ateismul nu are sens. Când mă uit la sistemul solar, văd pământul aflat la distanţa potrivită de soare pentru a primi cantitatea corespunzătoare de căldură şi lumină. Aşa ceva nu s-a produs din întâplare." Investigând mişcarea planetelor, Newton a văzut mâna lui Dumnezeu la lucru. Iată ce a mărturisit el: "Aceste sistem extraordinar al soarelui, planetelor şi cometelor poate izvorî doar din sfatul şi stăpânirea unei Fiinţe inteligente... Această Fiinţă guvernează toate lucrurile... ca Domn al tuturor."


Piotr Iakovlevici Ceaadaev (1794-1856)

Este unul dintre întemeietorii gândirii filozofice ruse moderne. Opera sa capitală (apărută şi în româneşte la Editura Humanitas în 1995) este numită "Scrisori filozofice". În Scrisoarea a patra (pag.81 în ed.rom.) el scrie:

"Dar putem noi oare crede în mod serios că întregul secret al lui Newton, toate forţele sale nu rezidă decât în procedeele sale matematice? Nu ştim noi oare că în extraordinara sa inteligenţă mai sălăşluia încă şi altceva în afara capacităţii sale de a calcula? Vă întreb: i-a venit vreodată unei minţi necredincioase vreun gând de proporţiile celui de care e vorba aici? A fost oare vreodată oferit lumii un adevăr de o asemenea măreţie de către un spirit care să nu fie credincios? Şi cum ne-am putea noi imagina că, atunci când Newton fugea de la Londra de epidemia care făcea acolo ravagii, la Cambridge, unde i-a sclipit în minte legea materialităţii destrămând vălul care ascundea natura în faţa ochilor lui, în sufletul său pios nu existau decât cifre? Straniu lucru: mai sunt încă pe lume oameni care nu-şi pot stăpâni un surâs de compasiune când se gândesc că Newton a comentat Apocalipsa. Nu se înţelege că Newton, aşa cum a fost el, un geniu pe cât de măreţ tot atât de supus, pe cât de umil, tot pe atât de puternic, singurul în stare de marile descoperiri care fac mândria întregii specii umane, n-a fost nici pe departe omul trufaş cum s-ar fi putut ca el să fie. Încă o dată: unde s-a mai văzut - nu spun un ateu, dar un spirit indiferent la religie - care să împingă, aşa cum a făcut-o el, graniţele ştiinţei dincolo de pietrele de hotar ce păreau a-i fi prescrise?"

Michael Faraday (1791-1867)

A fost un pionier în domeniul pe atunci încă necunoscut al electricităţii. Este inventatorul generatorului electric şi al transformatorului electric. De asemenea, a construit unul dintre primele motoare electrice. Contribuţia sa în acest domeniu a fost recunoscută o dată cu denumirea unităţii de capacitate electrică după numele său: faradul.

Faraday a fost un creştin care a trăit o viaţă impregnată de puterea lui Dumnezeu. A rămas un om smerit, în ciuda faptului că lua masa de prânz cu regina Victoria şi că la prelegerile sale asistau membri ai familiei regale. A fost prezbiter în biserica sa locală şi a predicat adesea Evanghelia. Când a fost întrebat de un reporter ce speculaţii face în legătură cu ceea ce urmează după moarte, el a răspuns: "Speculaţii?! Nici una. Am certitudini. Ştiu în cine am crezut. Şi sunt încredinţat că El are putere să păzească ce I-am încredinţat până în ziua aceea."

Samuel Morse (1791-1872)

A inventat telegraful şi codul Morse ce-i poartă numele. Cuvintele primului mesaj telegrafic transmis oficial au fost alese din Biblie: "Ce lucruri mari a făcut Dumnezeu!" (Cartea Numeri 23:23)

Morse a fost un creştin care s-a asigurat că Îi dă slava Domnului său. El şi-a descris opera de-o viaţă cu cuvintele: "Este opera Lui... Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci Numelui Tău dă slavă - Psalmul 115:1." El nu a considerat că există vreun conflict între ştiinţă şi credinţă.

Matthew Maury (1806-1873)

A fost o figură de frunte în domeniul oceanografiei şi hidrografiei. A scris şi cărţi renumite, dintre care unele au devenit cele mai populare manuale în domeniu. A susţinut cu vigoare proiectul Cablului Transatlantic - prima realizare fantastică în materie de comunicaţii mondiale - şi a contribuit la el în calitate de consilier.

Maury a fost un creştin devotat care accepta autoritatea lui Dumnezeu asupra vieţii sale. Şi-a folosit realizările deosebite pentru a-I da slavă Dumnezeului pe care-L recunoştea drept Domnul întregii creaţii, "fie că e vorba de uscat sau de mare". A apărat cu mult zel folosirea Scripturii în cercetările şi scrierile sale: "Am fost acuzat de oamenii de ştiinţă... că citez Biblia drept confirmare a principiilor geografiei fizice. Biblia, spun aceştia, nu a fost scrisă în scopuri ştiinţifice şi de aceea ea nu reprezintă o autoritate în probleme ştiinţifice. Să avem iertare! Biblia este o autoritate în orice domeniu de care se atinge. ...Biblia este adevărată şi ştiinţa este adevărată, şi de aceea, fiecare, citite corect, nu fac decât să o dovedească pe cealaltă ca fiind adevărată."

James Joule (1818-1889)

Este renumit datorită contribuţiei sale în domeniul fizicii, realizând legătura dintre căldură şi mişcarea mecanică; de aceea numele său a fost dat unităţii de măsură a energiei, Joule-ul. Este, de asemenea, autorul Legii lui Joule, cât şi unul dintre întemeietorii ştiinţei termodinamicii, pe atunci o ştiinţă nouă, oferind bazele experimentale ale renumitei Prime Legi a Termodinamicii ( a cărei consecinţă trădează faptul că universul nu s-a putut crea singur).

Joule a fost un creştin a cărui credinţă era binecunoscută. El a simţit o armonie puternică între munca sa şi adevărul descoperit în Biblie. Mulţi colegi de-ai săi, oameni de ştiinţă, i-au împărtăşit punctele de vedere şi nu au îmbrăţişat darwinismul, care, la acea dată, făcea ravagii în Anglia. În consecinţă, în 1864, la Londra, 717 oameni de ştiinţă au semnat un manifest remarcabil intitulat "Declaraţia studenţilor în ştiinţele naturale şi fizice" în care îşi mărturiseau încrederea ce o aveau în integritatea ştiinţifică a Sfintelor Scripturi. Joule credea cu tărie că Dumnezeu este Creatorul şi a afirmat că are următoarele priorităţi: "După cunoaşterea şi împlinirea voii Lui Dumnezeu, următorul meu ţel este să cunosc câte ceva despre atributele Sale - despre înţelepciunea, puterea şi bunătatea Sa - aşa cum sunt ele arătate de lucrarea mâinilor Sale."

Louis Pasteur (1822-1895)

A pus bazele noii ştiinţe a microbiologiei şi bacteriologiei. A inventat vaccinarea, imunizarea şi pasteurizarea, datorită cărora au fost salvate vieţile atâtor oameni. Este autorul Legii biogenezei ce afirmă că viaţa nu poate proveni decât din viaţă, contrazicând ideea, pe atunci la modă, a evoluţiei prin generare spontană.

Pentru Pasteur, nu exista nici o contradicţie între ştiinţă şi creştinism. El a afirmat cu tărie că "ştiinţa îi apropie pe oameni de Dumnezeu". Ca om de ştiinţă remarcabil, el a ajuns la concluzia că pretutindeni există dovezi ale unui "proiect divin" şi a refuzat insinuările haosului. A afirmat: "Cu cât studiez mai mult natura, cu atât sunt mai uimit de lucrarea Creatorului."

William Thomson (Lord Kelvin) (1824-1907)

Este binecunoscut pentru forma riguroasă pe care a dat-o ştiinţei termodinamicii şi pentru formularea primei legi a acesteia (propusă iniţial de Joule) şi a celei de-a doua legi, folosind o terminologie precisă. Ambele legi conferă însă evoluţiei un cadraj neştiinţific. A descoperit scara temperaturii absolute, ale cărei unităţi au primit numele de grade Kelvin, în cinstea sa. A patentat în timpul vieţii sale 70 de invenţii.

Kelvin avea o credinţă puternică în Dumnezeu. El a zis: "Pretutindeni în jurul nostru se află dovezi copleşitoare ale unui proiect divin inteligent şi binevoitor... Concepţia ateistă mi se pare atât de lipsită de sens încât nici nu o pot exprima în cuvinte." Nu a văzut nici un conflict între ştiinţă şi Biblie şi era convins că "în ce priveşte originea vieţii, ştiinţa... susţine în mod cert o putere creativă".

James Clerk Maxwell (1831-1879)

Teoria electromagnetică, al cărei autor este, precum şi ecuaţiile câmpului magnetic, asociate ei, au pavat drumul spre fizica secolului XX. Maxwell a fost un creştin devotat ce a studiat Biblia şi a activat ca prezbiter în biserica sa, având o credinţă şi un zel binecunoscute prietenilor şi colegilor săi din cercurile ştiinţifice. O rugăciune descoperită între notiţele sale, spune: "Dumnezeule Atotputernic, care l-ai creat pe om după chipul Tău şi l-ai făcut un suflet viu ca să Te poată căuta pe Tine şi i-ai dat stăpânire peste creaturile Tale, învaţă-ne să studiem lucrarea mâinilor Tale pentru a supune pământul spre folosinţa noastră şi întăreşte-ne raţiunea pentru slujirea Ta; ca astfel, să primim binecuvântatul Tău Cuvânt, pentru a crede în Cel pe care Tu L-ai trimis, să ne dea cunoştinţa mântuirii şi a iertării păcatelor noastre. Toate acestea Ţi le cerem în Numele aceluiaşi Iisus Hristos, Domnul nostru."

Aceştia sunt doar câţiva dintre marii oameni de ştiinţă cu descoperiri sau invenţii remarcabile care nu au socotit că există absolut nici o contradincţie între credinţa lor în Biblie, drept Cuvânt desăvârşit al lui Dumnezeu, şi geniul lor ştiinţific.

Mai pot fi enumeraţi mulţi alţii, precum Fleming, pionierul electronicii, care a scris: "Există dovezi abundente că Biblia, deşi scrisă de oameni, nu este produsul minţii omeneşti. Ea a fost întotdeauna venerată de nenumăraţi oameni ca fiind cuvintele transmise nouă de către Creatorul universului."
 Lister, care a inventat chirurgia antiseptică, a declarat: "Sunt un om care crede doctrinele fundamentale ale creştinismului." Simpson, care a inventat anestezicele, când a fost întrebat care este cea mai mare descoperire a vieţii sale, a răspuns: "Faptul că L-am găsit pe Mântuitorul." Tot el a spus: "Am o încredere nezdruncinată într-o singură persoană: Iisus Hristos."
 Dalton, care a pus bazele teoriei atomice, a fost un creştin devotat.
Fraţii Wright, care au inventat avionul cu motor, L-au primit amândoi pe Iisus Hristos ca Mântuitor personal în tinereţe şi au refuzat să lucreze în Ziua Domnului chiar şi în perioada în care se aflau într-un punct foarte critic în cursa pentru înregistrarea invenţiei lor.
Nu trebuie să-i uităm nici pe marii oameni de ştiinţă care au fost Babbage (ştiinţa computerelor), von Braun (rachete spaţiale), Euler (calcul matematic), Mendel (genetică), Pascal (probabilitate), Ramsay (chimie)... şi mulţi alţii care au mărturisit lumii întregi, cu îndrăzneală, credinţa lor neezitantă, fără compromisuri.