"NU INCERCATI SA UNITI CEEA CE ESTE DESPARTIT!"

PROCLAMATIE OFICIALA
a monahilor ortodocsi români,
cãtre binecredinciosul popor ortodox român,
Sfîntului Sinod si întregii Biserici Ortodoxe de pretutindeni

Ai nostri Arhipãstori si preaiubiti frati întru Hristos,

Semnatarii, pãrinti ai mãnãstirilor din România, stareti, ieromonahi, monahi si monahii, ridicã glas de chemare la unitate si mãrturisire cãtre toatã suflarea ce-si mãrturiseste ortodox crezul si vietuirea. Cu totii mostenim rînduiala - încredintati fiind de Sfintii Pãrinti - ca orice hotãrîre în Biserica Ortodoxã sã se facã canonic, unanim si conform predaniei patristice. Noi monahii, ca unii ce întreit ne-am fãgãduit lui Dumnezeu si ni s-a încredintat Adevãrul ortodox spre mãrturisire, nu putem încãlca si nici trece peste ceea ce Proorocii au profetit, Sfintii Apostoli au propovãduit si De-Dumnezeu-Purtãtorii Pãrinti au hotãrnicit la cele Sapte Soboare Ecumenice si Locale. Astfel, Canonul 15 întocmit la al Nouãlea Sinod (I-II) din Constantinopol de la anul 861, spune despre cei ce propovãduiesc public eresul sau îl învatã în Biserici, sã fie îndepãrtati de comuniunea cu credinciosii si afurisiti, ca unii ce fac schismã si sfãrîmã unitatea Bisericii. În acest fel toti devenim strãjuitorii adevãrului în Bisericã si purtãtori de grijã ai Sfintei Traditii cãlãuzitoare cãtre mîntuire.

Rãmînem înmãrmuriti privind la hotãrîrile ce reprezentantii Bisericii Ortodoxe le iau privind viata Bisericii ce o pãstoresc. Am tot nãdãjduit cã toate aceste neîmpliniri se vor opri, dar ne-am înselat. Am început sã credem cã de la înãltimile la care sunt, nu se mai vede calea de întoarcere, cã deja este prea tîrziu. Asadar, actele si declaratiile prelatilor Bisericii Ortodoxe referitor la celelalte culte, ne-au pricinuit o adîncã mîhnire si ne supun la o grea încercare duhovniceascã, pentru cã sunt lucruri nemaiauzite si total contrare credintei Sfintilor Pãrinti.

Din aceastã pricinã, atitudinea noastrã fatã de noile erezii si schisme trebuie sã se facã auzitã de cãtre toatã suflarea ce-si lucreazã în chip ortodox mîntuirea. Asadar, întemeiati fiind pe cuvintele Sfintilor Pãrinti, declarãm ferm si categoric:

* Nu este posibilã unirea cu catolicii atîta timp cît acestia nu renuntã la toate ereziile lor (Filioque, infailibilitate, primat papal, harul creat, purgatoriul, imaculata conceptiune, slujirea cu azimă, botezul prin stropire sau turnare, s.a.), la neo-rînduielile scolastice si nu primesc botezul ortodox prin afundare. Nu putem uita istoria încã sîngerîndã a uniatiei catolice din Ardeal si nu putem fi ignoranti la planul demonic de în-globalizare a Ortodoxiei de Marele Apus. Planul masonic în cauzã constã în a pecetlui unirea religioasã fãrã a se tine cont de divergente, printr-o recunoastere reciprocã a tainelor si a mostenirii apostolice, fiecare recunoscînd pe ceilalti drept Bisericã, apoi realizarea unirii neortodoxe (intercomuniune), la început limitatã, apoi lãrgitã. Dupã care va rãmîne sã fie pusã problema diferentelor dogmatice, considerate depãsite si dezbinãtoare. Pentru aceasta ne ridicãm împotriva oricãror rugãciuni în comun cu catolicii si protestantii, mai ales asupra unitãtii si reconcilierii ecumeniste ce defãimeazã Sfintele Taine. Toti cuviosii si mãrturisitorii Pãrinti de dupã Schisma din 1054 au luptat împotriva eresurilor latinesti, dogmelor mincinoase, expansiunii politice, si s-au sfintit, împotrivindu-se pînã la sînge. Cuvintele lor au pînã azi puterea si lucrarea Duhului Sfînt si ne îndreptãtesc a crede cã: „Existã doar o singurã Bisericã a lui Hristos, cea Ortodoxã, apostoleascã si soborniceascã, nu mai multe,” (Sf. Fotie), iar „pe papa Sfînta Bisericã îl afuriseste si eu, împreunã cu Biserica, fiul ei fiind, îl afurisesc.” (Sf. Paisie de la Neamt)

* Rãmînerea Bisericii Ortodoxe Române în Consiliul Ecumenic al Bisericilor este un act de apostazie, de trãdare a adevãratei credinte, prin acceptarea hotãrîrilor ce contrazic fãtis dogmele Ortodoxiei si canoanele Sinoadelor Ecumenice. Neamul ortodox este rãdãcina, trunchiul, frunza si rodul Bisericii al cãrei cap e Iisus Hristos Dumnezeu-Omul. Nu putem negocia „democratic” dogmele Bisericii si nu putem sta pe picior de egalitate cu catolicii, protestantii, evreii, budistii sau musulmanii, atît timp cît doar în potirele noastre se întrupeazã Adevãratul Hristos Cel nãscut din Preasfînta Fecioara Maria. Noi ortodocsii nu avem nimic de adãugat sau de scos din crez sau slujbe, iar Sfîntul Marcu al Efesului pecetluieste cele de mai sus spunînd cã: „În materie de credintã nu existã concesie iar chestiunile credintei nu îngãduie iconomia.”

* Demascarea politicii globaliste de integrare religioasã în UE ca fiind demonicã si fundamentată pe principii anticreştine, luarea de mãsuri împotriva noilor buletine cu cip si a card-urilor ce înainte-merg pecetluirii apocaliptice. Vãdirea manifestãrilor new-agiste ce îndrãcesc pe tineri, rescrierea adevãratei istorii bisericesti-nationale si revigorarea valorilor traditionale. Nu avem pricinã de a supune Biserica presiunilor politice si de a da Cezarului mai mult decît i se cuvine. Împãrãtia noastrã e în ceruri, dar trebuie sã o dobîndim încã din viatã, fãrã a ne vinde ortodoxia si românismul.

Facem un ultim apel cãtre Sfîntul Sinod, pentru numele lui Dumnezeu opriti-vã cît nu e prea tîrziu! Hotãrîti iesirea Bisericii Ortodoxe Române din Consiliul Ecumenic, nu mai pîngãriti altarele cu rugãciuni împreunã cu ereticii, nu mai primiti pe cei nebotezati ca fii ai Bisericii, nu vã plecati compromisurilor politice si nu ne siluiti libertatea si constiinta cu legitimatii comuniste. Nu mai putem rãbda privind noile rînduieli ce desconsiderã Sfintele Canoane, cenzureazã Sfintii Pãrinti, ignorã dogmele si hotãrîrile Sfintelor Soboare si rãstãlmãcesc Sfintele Scripturi. Nu introduceti schisme si dezbinãri în Bisericã, nu încercati sã uniti ce e despãrtit, cãci singurul lucru care-l veti reusi e sã distrugeti unitatea Ortodoxiei, sã fisurati adînc temelia Bisericii si sã ridicati cea de-a doua Mare Schismã. În acest ecumenism bolnav, B.O.R. acţionează individual, fără încredintarea celorlalte biserici ortodoxe surori, fără a fi împuternicită printr-o hotărîre a vreunui sinod inter-ortodox, putînd fi declarată oricînd ca fiind schismatică şi eretică de către celelalte Patriarhii ortodoxe. Veniti-vã în fire si treziti-vã! Atît timp cît veti rãmîne cu Hristos, vã vom urma, iar de vã veti pune interesele personale mai presus de cele ale Bisericii, vã vom socoti apostati. Lepãdati toate aceste înselari, pentru ca nu cumva poporul urmîndu-vă, sã se lepede de Biserica lui Hristos.

Toate aceste lacrimi de sînge voim a le sterge de pe chipul Bisericii, alminteri vom trece peste ascultarea de pãcat si vom înainta proteste oficiale, vom iesi în stradã si vom alcãtui sinod de rezistentã. Nimãnui, nicãieri si niciodatã nu i se va îngãdui a sacrifica pentru binele sãu, cea mai micã pãrticicã din Credinta Ortodoxã. Cu noi este Dumnezeu si pentru Hristos voim a merge pînã la capãt, chiar sã ne vãrsãm sîngele dacã situatia o cere, pentru ca nici o literã din sfintele cuvinte sã nu sufere vreo vãtãmare, pentru ca toti cu urechi de auzit sã priceapã si cu ochii ce vad sã-nteleagã.


Iertare tuturor pentru toate si primiti rugãmu-vã acestea ca o cununã, ca o sulitã, ori ca o Cruce.


Semneazã,

Tot Soborul de monahi si monahii, încã vii,
ai României Ortodoxe

sursa:sihastru.net